Povestiri antice

  • Povestiri din China antică: Cinstea şi simţul dreptăţii sunt sunt cele mai importante

    ... Sosi ziua judecăţii, Zhang Shuo era foarte îngrijorat. Son Jing îi zise: “E foarte important ca o persoană să fie cinstită şi corectă. N-ar trebui să aduci acuzaţii false unei persoane bune pentru a te salva pe tine. Dacă ţi s-ar întâmpla ceva rău, cu siguranţă m-aş prezenta în faţa Împăratului ca să te salvez şi chiar aş putea muri odată cu tine.” ...
  • Povestiri din China antică: Viaţa oferită ca sacrificiu pentru o cauză nobilă atinge şi înduioşează inima duşmanului

    Xun Jubo era un om cu un spirit nobil care a trăit în timpul conducerii Împăratului Hanwe în Dinastia Estica Han. Odată, Xun Jubo a plecat în călătorie departe, pentru a-şi vizita un prieten care era bolnav. S-a întâmplat ca atunci, un grup antic din China pe nume Xiongnu, să atace oraşul pe care Xun Jubo îl vizita pentru a-şi vedea prietenul. Prietenul său i-a spus: “Eu mor. Tu ar trebui să te grăbeşti şi să pleci”. Xun Jubo i-a răspuns: “Am bătut un drum atât de lung ca să te văd şi tu îmi ceri să plec. Eu, Xun Jubo nu aş face vreodată ceva atât de laş numai ca să pot rămâne în viaţa”.
  • Povestiri din China antică: Cele Opt Virtuţi

    Cele opt virtuţi sunt criteriile pe care Confucius le-a lăsat oamenilor spre îndrumare. Cele opt virtuţi sunt pietatea filială, respectul faţă de fraţi, loialitatea, îndeplinirea promisiunilor, amabilitatea, dreptatea, a fi incoruptibil şi ruşinea. Cum s-ar zice, atunci când unei persoane îi lipsesc sau uită de cele opt virtuţi, ea nu poate fi considerată drept fiinţă umană, pentru că ea a uitat standardele necesare pentru a fi om. Prima dintre cele opt virtuţi este pietatea filială. Unele persoane spun că pietatea filială este prima din cele o sută de fapte bune şi slăbiciunea prima din cele o sută de fapte rele.
  • Povestiri din China antică: Abandonarea invidiei şi transformarea nenorocului în fericire

    Jiang Yuan avea zece fii - unul era cocoşat, altul avea picioarele infirme, un altul membrele descarnate, altul nu putea umbla, unul era dement, altul dezechilibrat mental, altul surd, un altul orb, altul mut şi unul a murit în închisoare.
  • Povestiri din China antica: Lu Meiniang

    Lu Meiniang era o zână născută cu sprâncenele lungi şi fine. De aici vine şi numele ei (Meiniang înseamnă în chineză “doamna cu sprâncene”). Ea era urmaşa lui Lu Jingzuo, un învăţător a Împăratului Beizu de la sfârşitul dinastiei Wei. În timpul ultimei părţi a perioadei dinastiei Han, Jingzuo şi cei trei fraţi ai săi, Jingyu, Jingfu şi Jingrong deveniră toţi învăţătorii Împăratului. În timpul perioadei Dadjing, Lu Jingzhuo suferi o schimbare a soartei şi se stabili în regiunea Lingnan (astăzi Guangdong şi Guangxi).
  • Povestiri din China antică: Originea unui dicton chinez, “Predestinaţi cu trei vieţi mai înainte”

    Călugărul Yuanze răspunse: “Sunt trei ani de când e însărcinată, aşteptând să mă reîncarnez pentru a fi fiul ei. Am evitat s-o întâlnesc, dar acum nu mai pot să-i scap.” Li Yuanshan nu-l crezu: “vorbeşti serios?”
  • Povestiri din China antică: A fi recunoscător şi a căuta să te revanşezi

    În timpul perioadei Primăverii şi Toamnei, generalul Wu Zixu din Wu (un regat din mijlocul a ceea ce reprezintă China de astăzi) îşi conducea soldaţii să atace Zheng-ul (un alt regat). Zheng Dinggong, împăratul din Zheng spuse atunci: “Cine va reuşi să-l convingă pe Wu Zixu să-şi trimită acasă soldaţii şi să nu ne atace, va fi răsplătit de către mine.“ Totuşi, nimeni nu a avut nici o idee.
  • Povestiri din China antică: Binele este răsplătit cu bine

    Trăia odată în provincia Jiangxi un domn pe nume Shu. El a predat timp de doi ani într-o şcoală tradiţională dintr-o altă provincie, după care s-a întors acasă cu un vapor, pe care mai era şi un alt om din localitatea sa. În timpul călătoriei, când vaporul făcu o escală, domnul Shu coborî pe mal să se plimbe puţin. Auzi o femeie plângând, se apropie de ea şi o întrebă de ce plânge. Femeia răspunse: “Plâng pentru că soţul meu datorează treisprezece uncii1 de argint (moneda acelei epoci) stăpânirii şi a hotărât să mă vândă pentru a-şi plăti datoria. Dacă eu plec, nu va mai fi nimeni care să se ocupe de bebeluşul meu şi acesta va muri fără îndoială.” Domnul Shu îi răspunse: “Oameni care călătoresc cu mine sunt toţi învăţători în şcoli particulare din provincia Jiangxi. Dacă fiecare persoană dă o uncie de argint problemele tale vor fi rezolvate.”
  • Povestiri din China antică: Un împărat acceptă cu umilinţă un sfat bun şi îşi îndreaptă greşelile

    ...Liu Xingben i se adresă atunci lui Yang Jian, ridicând vocea: “Maiestatea voastră consideră că sunt demn de a fi sfetnicul său cel mai apropiat. De ce nu puteţi să mă ascultaţi atunci când am dreptate? Dacă acum n-am dreptate, vă rog să mă pedepsiţi.”...
  • Povestiri din China antică: A îndura încercările

    Zhao Cishan, guvernatorul ţinutului Guangde, a fost bunicul lui Fang Yagong. Când Fang Yagong era tânăr, în timp ce studia, într-o seară se duse să caute nişte cărbune pentru foc, ca să-şi încălzească picioarele.
  • Povestiri din China antică: Povestea grâului

    Când eram mic, mama ne spunea adesea o poveste despre grâu pentru a ne învăţa să preţuim mâncarea. Ea ne spunea adesea: “A irosi mâncarea este împotriva principiului universului.” Iată povestea pe care obişnuia să ne-a zică:
  • Cultura tradiţională: Maniera corectă de a te aşeza în China antică

    Vechii chinezi cunoşteau modul corect de a te aşeza pentru că acesta era o parte importantă a bunelor maniere. Existau trei poziţii principale, mai înainte ca scaunele să fie folosite în mod curent. Poziţia Fu era aşezat cu picioarele încrucişate. Asemănătoare cu poziţia lotus din budism, ea mai este numită şi Jiafu. În poziţia Qiju, două picioare sunt întinse drept în faţa corpului. Postura Ji cere să te aşezi pe genunchi cu fesele sprijinite pe călcâie şi pe picioare. Atunci când nu erau prezenţi musafiri, oamenii se puteau aşeza relaxaţi în poziţiile Fu şi Qiju, dar dacă cineva se adresa cu respect unei persoane mai învârstă, vorbea cu prietenii, discuta probleme importante, mânca în timpul meselor de sărbătoare sau a banchetelor ori îşi trata musafirii, trebuia să se aşeze în postura Ji.
  • Povestiri din China antică: Picioarele creează drumul – absenţa eforturilor duce la absenţa progresului

    Au fost o dată doi călugări care trăiau în provincia Sichuan. Unul dintre călugări era sărac, iar celălalt era bogat. Într-o zi călugărul sărac i-a spus celui bogat: ”Aş vrea să merg la Marea de Sud.” “Dar cum şi cu ce mijloc de transport?”, îl întrebă călugărul bogat. “Tot ce am nevoie este o sticlă şi un bol pentru cerşit” a răspuns călugărul sărac. Atunci călugărul bogat a spus: ”De-a lungul anilor am tot vrut să închiriez o corabie ca să merg şi eu acolo, dar nici până astăzi nu am putut să merg. Ce te face să crezi că tu vei reuşi?”
  • Povestiri din China antică: Un împărat îngăduitor şi mărinimos

    Împăratul Xiaowen (孝文帝) a fost al şaselea monarh al dinastiei Wei din nord (386 – 534 A.D.) în timpul perioadei dinastiilor de Sud şi de Nord (420 – 589 A.D.). El era bun, decent şi avea o înclinaţie deosebită de a găzdui pe alţii. ...
  • Povestiri din China antică: Împărăteasa Ma Mingde, prima doamnă a ţării

    “Un bărbat adevărat ar trebui să moară pe câmpul de bătălie, la frontieră, apărându-şi propria ţară şi corpul său trebuie trimis acasă învelit în piele de cal." Acestea sunt faimoasele cuvinte ale generalului Ma Yuan. El a fost un general foarte vestit în timpul dinastiei Han de est. Şi-a adus mari contribuţii la păstrarea păcii pe pământul Chinei, în timpul împăratului Liu Xiu, dar pentru că l-a jignit pe Lian Song (ginerele favorit al împăratului), atunci când a murit, nu i s-au făcut funeralii cu onorurile meritate.