Povestiri antice

  • Povestiri din China Antică: Binele va fi răsplătit cu bine şi răul va fi pedepsit

    În timpul dinastiei Ming a trăit un discipol în zona numita Chu. El avea capacitatea supranormală de a vizita iadul şi a veni înapoi. În iad a descoperit ca afirmaţia ”Binele va fi răsplătit cu bine şi răul va fi pedepsit “ este adevărată. În iad el a văzut o carte în care erau scrise toate lucrurile bune şi rele pe care fiecare fiinţa de pe pământ le-a făcut şi de asemenea a văzut că fiecare va fi răsplătit pe măsura faptelor sale. Lui îi părea rău de cei care erau pedepsiţi şi pe care îi vedea urcând spre pierzanie pe munţi făcuţi din săbii şi cuţite. Ar fi vrut să-i salveze, dar aceşti oameni nu i-au acceptat ajutorul şi au continuat să urce muntele şi mai asiduu. Era imposibil să-i salveze pe toţi.
  • Povestiri din China antică: Atenţia deplină duce întotdeauna la succes deplin

    Zhao Xiang Yi (Zhoa Xiang Zhu, a fost împăratul statelor Zhao în perioada de luptă a statelor) a învăţat cum să conducă trăsura de la Wang Liang şi i-a cerut acestuia să se întreacă. Zhao Xiang Yi a schimbat caii de trei ori dar chiar şi aşa a rămas în urmă în final. Zhao Xiang Yi, l-a întrebat apoi pe Wang Liang: "Nu-i aşa că nu m-ai învăţat tot ceea ce ştiai?"
  • Povestiri din China antică: Nimic câştigat şi nimic pierdut

    Li Shiheng a fost membru al Academiei Imperiale (o instituţie care avea rolul de a scrie documentele confidenţiale ale guvernului) a dinastiei Song din China antică. El a fost trimis odată la Gaoli (în prezent Korea) ca şi mesager iar Yu Ying, un ofiţer militar, l-a însoţit ca asistent. După ce misiunea lor a fost îndeplinită cu succes, Li i-a încredinţat lui Yu toate cadourile valoroase pe care le-au primit.
  • Povestiri din China Antică: Convingând oamenii cu virtute

    La sfârşitul dinastiei Han de Est, China continentală a fost împărţită în trei naţiuni: Wei, Shu şi Wu. Împăratul naţiunii Shu, Liu Bei, a lăsat instrucţiuni în testamentul lui înainte să moară şi a cerut primului ministru Zhuge Liang să cucerească Nordul şi să revitalizeze naţiunea Han. În acea perioadă, Meng Huo a condus armata de invadatori pentru a invada naţiunea Sun. Zhuge Liang a ordonat imediat armatei să lupte cu invadatorii. Când armata a ajuns pe teritoriul sudic şi a luptat cu armata condusă de Meng Huo, Zhuge Liang a folosit o strategie prin care armata lui a pretins că este învinsă. Meng Huo şi-a condus armata să îl fugărească pe Zhuge Liang. Drept urmare ei au căzut exact în capcana pe care l-a întins-o Zhuge. Invadatorii din sud au fost învinşi şi Meng Huo a fost capturat. Meng Huo a fost dus să îl vadă pe Zhuge Liang. El s-a gândit: „De data asta voi muri cu siguranţă”. Spre surprinderea lui, Zhuge Liang a ordonat soldaţilor să îl dezlege şi acesta a încercat binevoitor să îl convingă să se predea...
  • Confucius discută cu Lao-Tse: o discuţie despre Cultura divină

    Pe parcursul discuţiei lor, Lao-Tse îi arată lui Confucius, că acesta avea «mândrie şi dorinţe». Îi sugera să scape de ele: «pentru că aceste lucruri nu sunt deloc bune pentru tine.» După ce au schimbat înţelegeri despre dreptate şi omenie, Lao-Tse îl întreabă pe Confucius: «Ai atins Tao ?» Confucius îi răspunse: «Sunt în căutarea sa de 27 de ani. Nu am atins-o încă.» Lao-Tse îi spuse: «Dacă Tao era ceva tangibil, care putea fi oferit altcuiva, oamenii ar fi luptat pentru a o dărui regelui. Dacă Tao putea fi oferită altuia, oamenii ar fi vrut să o ofere rudeniilor lor. Dacă Tao ar putea fi clar exprimată, toată lumea ar fi transmis-o şi fraţilor. Dacă Tao putea fi predată altuia, oamenii s-ar fi zbătut pentru a o face cunoscută copiilor lor. Toate aceste posibilităţi menţionate mai sus sunt imposibile. Motivul este simplu. Când o persoană nu are o înţelegere corectă a Tao, Tao nu se va deschide inimii sale.»
  • Povestiri din China Antică: A te ţine de cuvânt este cel mai fundamental pentru a fi o persoană cu integritate

    Dacă o persoană promite ceva, el ar trebui să trăiască după principiile “Adevărului” şi să-şi îndeplinească promisiunea indiferent de ce intervine. Aceasta este fundaţia virtuozităţii. Când am citit povestirile despre acei oameni din antichitate care s-au ţinut de promisiunea lor, chiar dacă asta i-a costat vieţile, am simţit o admiraţie profundă pentru ei.
  • Povestiri din China Antică: A face o prioritate din a fi cinstit şi aţi ţine cuvântul

    Fiind cinstit şi aţi te ţine de cuvânt după ce ai promis ceva este manifestarea “Adevărului” din principiile universale Adevăr-Compasiune-Toleranţă. În trecut adevărul a fost văzut ca fiind fundaţia necesară pentru o persoană sau pentru stabilirea unei naţiuni. Următoare povestire a luat loc în Dynastia Qing.
  • Povestiri din China antică: Umilirea datorată târârii printre picioarele unui huligan

    Han Xin, un general faimos din timpul Dinastiei Han de acum 2200 de ani, a făcut mari contribuţii în al ajuta pe împăratul Liu Bang în consolidarea dinastiei. Contribuţiile lui Han Xin au fost lăudate de chinezi până în prezent şi tot la fel şi marea sa capacitate de a îndura umilinţe.
  • Povestiri din China antică: Drept şi nedrept – Povestea unei fete bune

    Această poveste populară este despre o fată bună care trăia în Dinastia Syng cu aproape o mie de ani în urmă. Fata nu era doar săracă dar şi infirmă. Pe lângă aceasta îşi pierduse ambii părinţi la o vârstă fragedă şi trebuia să se descurce din cerşit şi din ajutorul sătenilor pentru a supravieţui.
  • Povestiri din China Antică: Onest, amabil şi dornic să îi ajute pe ceilalţi

    Wang Zhaosu a trăit în Suanzao (acum oraşul Yanjin, provincia Henan) în timpul dinastiei Song din China Antică. Era onest şi amabil, cu o abundenţă de cunoaştere, şi era întotdeauna pregătit să îi ajute pe ceilalţi. Avea mintea clară şi dorea puţine.
  • Povestiri din China Antică: Integritatea merită cel mai mult

    Tao Siwong a trăit în cartierul Qiantang din oraşul Hangzhou în timpul dinastiei Nansong (1127-1279). A condus o afacere de vopsitorie, iar viaţa lui a fost demnă şi dreaptă.
  • Povestiri din China antică: Între viaţă şi moarte

    A fost odată, în India antică, un om care a decis să scape de insuportabila viaţă lumească şi să devină călugăr, din furie. Deşi, fizic, era într-un templu, inima sa era ataşată de lumea exterioară. Sufletul său era încătuşat de dorinţe. El îşi masa adesea corpul cu ulei parfumat şi făcea baie în apă fierbinte, pentru a-şi menţine pielea fină şi parfumată. Îşi alegea, de asemenea, cu atenţie ceea ce mânca, bea sau pe ce dormea. Pofta pentru lucruri lumeşti îi încolăcea inima precum viţa de vie. Prin urmare, deşi el a îndeplinit ritualul de intrare în viaţa monahală, în privinţa nivelului spiritual şi a comportamentului era încă un laic. Bineînţeles, însemna că era departe de sfânta cale a Nirvanei.
  • Povestiri din China antică: Nuuwa a creat oamenii şi a reparat Cerurile

    După ce zeul Panggu a creat Cerurile şi Pământul, Zeiţa Nuuwa a preluat controlul lucrurilor de pe pământ pentru a-l face prosper. Coborând din regatul sau ceresc, Nuuwa a poposit pe pământul estic. Văzând ca Cerurile şi Pământul erau create într-un mod minunat, Zeiţa era mulţumită. Dar a observat că lipsea ceva. Aşa că a început să creeze. În prima zi, Nuuwa a creat găinile; în cea de-a doua zi, câinii; în cea de-a treia zi, caprele; în cea de-a patra zi, porcii; în cea de-a cincia zi, vacile; iar în cea de-a şasea zi, a creat caii.
  • Povestiri din China antică: Paradisul de dincolo de Piersicii Înfloriţi

    A existat în timpul perioadei Taiyuan a Dinastiei Jin (376-396 d.Hr.) un om care trăia din pescuit. Într-o zi când se plimba cu barca de-a lungul unui râu, uitase cât de departe a mers deja. Deodată a zărit păduri de piersici înfloriţi pe malul râului, extinzându-se de la mal câteva sute de metri. Pădurile erau doar din piersici iar petalele florilor dansau colorate în aer. Dedesubtul copacilor iarba era de un verde frumos şi proaspăt.
  • Povestiri din China antică: Acceptând o pierdere pe termen scurt, Zeng Shuqing obţine un câştig pe termen lung.

    În timpul dinastiei Song de nord, exista un om pe nume Zeng Shuqing, care trăia în oraşul Jianchang. Într-o zi, el cumpără o mare cantitate de mărfuri din lut din regiunea coastei de vest, pe care intenţionă să le vândă în nord. Brusc, el află că în nord era foamete, aşa că hotărî să-şi anuleze călătoria. Tot atunci, o persoană care voia să-i cumpere vasele din lut, veni să-l caute. După ce tranzacţia fu încheiată, Zeng întrebă persoana respectivă, ce intenţiona să facă cu marfa. “Intenţionez să duc aceste lucruri în nord pentru a le vinde.” Zeng spuse imediat: “Asta era şi intenţia mea, dar am auzit că în nord s-a declanşat o mare foamete. Dacă vasele de lut sunt transportate în nord, s-ar putea să fie greu să se vândă. În consecinţă, mi-am anulat călătoria.” Atunci, persoana se răzgândi imediat şi-şi luă înapoi banii, pe care îi dăduse lui Zeng pentru marfă. Cum Zeng nu mai putu să vândă vasele, întreaga sa familie rămase fără provizii, fără hrană şi fără adăpost care să-i ţină de cald.