Amintirile mele din centrul de spălare a creierului Haikou, provincia Hainan

Numele meu este Huang Yanqing. În după-amiaza zilei de 25 iunie 2008 am fost răpită de doi poliţişti care m-au băgat cu forţa într-o maşină a brigăzii mobile şi m-au dus la centrul de spălare a creierului din oraşul Haikou, provincia Hainan.

Acolo i-am întâlnit pe colaboratorii¹ pe care îi cunoscusem când am fost în lagărul de muncă forţată prima dată. Au spus că m-au căutat mulţi ani. Locul era foarte întunecat şi sumbru. Ferestrele erau închise toate, ardea tămâie şi se cântau cântece budiste. Cum am intrat, toţi s-au adunat în jurul meu şi mă înjurau. Au denigrat Falun Gong şi faptul că eu practicam Falun Gong. O persoană murmura ceva lângă mine şi avea o expresie ciudată când m-am întors să o văd. Imediat am auzit lucruri violente în urechi şi mi-am simţit capul ca şi cum aş fi avut o pălărie. Spuneau că eram posedată de spirite şi că trebuiau să le alunge pentru mine. Unii dintre ei m-au lovit la spate violent. Ştiam că îmi jucau farse.

Sub persecuţia partidului comunist chinez (PCC) fusesem “transformată”² împotriva voinţei mele când fusesem înainte în lagărul de muncă forţată. Nu vroiam să fiu “transformată” din nou. Pentru a încerca şi a mă forţa să renunţ la cultivarea mea, au ars tămâie care a umplut camera cu fum negru, au ţipat în urechea mea printr-un megafon şi m-au lovit în cap cu cărţi Falun Gong. I-au cerut unei persoane "transformate" din oraşul meu să încerce să mă determine să renunţ la Falun Gong. Persoana a spus că nu voi putea să ies de acolo dacă nu renunţ la credinţa mea, că mă vor omorî în bătaie şi că nu aveam nicio şansă să câştig bătălia.

În particular i-am spus individului că n-ar trebui să practice chestia fals-budistă acolo şi că ar trebui să renunţe cât de curând posibil. “Nu te lasă să dormi şi te bat în fiecare zi şi îţi julesc tot corpul. Te lovesc când te întreabă ceva şi te bat fie că le răspunzi sau nu. Este extrem de malefic. Cum poata asta fi adevăratul budism? Ar putea să fie astfel adevăratul budism?”

În afara acestei presiuni, am fost încătuşată de fereastra din toaletă în timpul nopţii de multe ori. Cel mai rău lucru era că după ora 22.00 când oboseam, mă băteau cum închideam ochii ca să mă nu mă lase să adorm. M-au forţat să încercuiesc statuia Buddha din cameră şi în acelaşi timp să incantez, ca să încerce şi să mă forţeze să mă "transforme". Când am refuzat să mă supun, au chemat înăuntru un nou "transformat", un om de treizeci de ani ca să mă lovească. De mai multe ori a vrut să mă ştranguleze şi m-a lovit cu capul de perete. Uneori am fost forţată să stau toată noaptea cu mâinile şi picioarele întinse drept şi nu aveam voie să mă mişc. Când făceam cea mai uşoară mişcare din cauza unei muşcături de ţânţar, mă lovea cu pumnul peste corp, cap sau spate.

M-au forţat să stau la început drept, apoi cu o mână să ţin urechea din cealaltă parte, a trebuit să mă îndoi de la mijloc şi să ating cu cealaltă mână pământul din cealaltă parte. Apoi a trebuit să mă învârt în cercuri în timp ca stăteam aşa. A fost de nesuportat – cu timpul mâinile şi picioarele îmi oboseau şi începeau să tremure. În cele din urmă cădeam când nu mai puteam să stau în poziţia aia.

Pentru că persecuţia era prea greu de suportat, mă gândeam că aş putea la fel de bine să fiu pusă în închisoare. Au spus că trebuia să fiu antrenată câteva zile acolo. Vroiam să merg în închisoare. În acea noapte, doi bărbaţi de patruzeci de ani au intrat în cameră. M-au forţat să stau pe o bancă şi m-au lovit la cap, urechi şi ochi cu cărţi de Falun Gong. Au rupt şase sau şapte cărţi de Falun Gong în timp ca mă băteau şi au lăsat hârtia sfâşiată peste tot pe podea. Nasul, ochii şi capul mă dureau. Mi-am pierdut auzul şi capul îmi era ameţit. Mi-au lovit violent spatele mâinilor şi le-au facut să se umfle şi să doară multe zile. De asemenea au călcat peste mine în timp ce eu eram la podea.

Două zile mai târziu, cinci sau şase oameni m-au înconjurat, unii îmi ţineau capul, unii îmi loveau spatele, ca să mă forţeze să mă “transform”. Am fost bătută atât de dur încât cu adevărat nu am mai putut suporta şi în cele din urmă m-am supus. În felul acesta PCC m-a forţat să mă “transform”. De asemenea au scris articole care defăimau Falun Gong şi mi-au ţinut capul în jos să mă forţeze să le citesc. M-au forţat să copiez articolele de trei ori. Când am terminat de copiat a doua oară, cu capul care îmi era ţinut, am simţit o durere de cap. Nu ar fi trebuit să copiez articolele, dar într-adevăr nu am mai putut suporta bătăile.

Ziua următoare au spus că m-am “transformat” voluntar, deşi am fost forţată de PCC. Pentru că nu am putut suporta tortura şi persecuţia lor continuă, am fost forţată să scriu cele trei declaraţii³. După aceea, am fost foarte supărată pe mine. La pauza de prânz am avut un vis în care am văzut că ţineam o floare de lotus foarte frumoasă, dar pe care am strivit-o singură. După ce m-am trezit, am rupt hârtia pe care o scrisesem. Când au aflat, m-au torturat încă o săptămână folosind tot felul de metode, pentru a mă forţa să scriu încă una. Nu m-au lăsat să dorm timp de o săptămână şi m-au forţat să denigrez Falun Gong şi să rup pozele Învăţătorului Li [Învăţătorul Li Hongzhi, fondatorul Falun Gong] din cărţile Falun Gong pentru a mă forţa să calc pe ele. Ei au tropăit adesea pe pozele Învăţătorului şi au declarat că nu le era teamă de retribuţie. Spuneau că nu le era frică de moarte.

Au continuat să-şi intensifice persecuţia asupra mea. M-au forţat să mă învârt în cercuri în cameră de la 6.00 dimineaţa la 1.00 noaptea şi să ascult cântecele budiste de pe o casetă. M-au forţat să urmăresc caseta şi să cânt după ea în timp ce mă învârteam, şi mă loveau dacă mă opream din cântat sau din mers. După două zile picioarele îmi erau umflate şi nu mai puteam să merg. Unii spuneau că vroiau să mă înnebunească. Alţii au aplicat metodele de tortură pe care le învăţaseră în trecut pe mine. Au folosit toate felurile de limbaj peiorativ. În fiecare zi veneau în camera mea să recite incantaţii care mă făceau să mă simt neconfortabil. Urechile şi capul îmi erau atât de dureroase încât nu puteam suporta. Întregul corp îmi era atât de slăbit.

Am fost persecutată de ei timp de peste două luni de data aceasta. Ultima dată când fusesem torturată în lagărul de muncă forţată, m-au încătuşat, au folosit bastoane electrice să mă lovească şi sănătatea mea a fost afectată grav. De data aceasta m-au torturat şi m-au rănit din nou. Rănile şi pierderea auzului nu s-au vindecat decât la mult timp după ce am fost eliberată din centrul de spălare a creierului.

Notă:

1. “Colaboratori”: foşti practicanţi care s-au întors împotriva Falun Gong sub influenţa spălării creierului şi din cauza torturii la care au fost supuşi. Ei sunt apoi puşi să ajute la spălarea creierului şi torturarea altor practicanţi.

2. “Reformare sau transformare” - aplicarea spălării creierului şi a torturii cu scopul de a forţa un practicant să renunţe la Falun Gong. (Variaţii: "a reforma", "a transforma", "reformat", "reformând", "transformat", "transformând", "transformare").

3.”Trei declaraţii”: Practicanţii sunt forţaţi prin spălarea creierului la care sunt supuşi şi tortură să scrie “declaraţia de pocăinţă”, “declaraţia de garanţie” sau “declaraţia de disociere” ca dovadă că au renunţat la credinţa lor. În declaraţie, practicantul este forţat să mărturisească remuşcarea pentru că a practicat Falun Gong, să promită că renunţă la Falun Gong şi că nu se va mai asocia niciodată cu alţi practicanţi sau că va merge la Beijing să facă apel pentru Falun Gong.

Articolul poate fi citit în limba chineză la adresa:
http://minghui.ca/mh/articles/2009/1/29/194450.html