În ultimii şapte ani s-au confirmat 2932 de cazuri în care practicanţi Falun Gong au fost torturaţi la moarte

Partidul Comunist Chinez şi regimul lui Jiang Zemin au persecutat Falun Gong timp de şapte ani, începând cu 20 iulie 1999. În timpul acestei perioade, politicile lor: „distrugeţi-le reputaţia [practicanţilor], falimentaţii financiar şi distrugeţii fizic”, „dacă îi bateţi la moarte va fi considerat sinucidere” şi „nu identificaţi corpurile [practicanţilor care au fost torturaţi la moarte] şi incineraţi imediat corpurile” au avut ca efect ca un număr imens de practicanţi care au perseverat în a practica Falun Gong să îşi piardă locul de muncă, să fie daţi afară din sistemul de educaţie, să fie forţaţi să stea în exil şi să-şi aibă familiile destrămate.

Partidul Comunist Chinez (PCC) şi regimul lui Jiang Zemin a apelat la cele mai ticăloase şi barbare metode din istoria omenirii pentru a abuza de practicanţii Falun Gong, atât fizice cât şi mentale. Ei au folosit peste 40 de metode diferite de tortură incluzând, forţarea practicanţilor să nu doarmă pe perioade foarte lungi; şocuri electrice în gură, piept, încheieturi de mână, sâni şi genitale simultan cu mai multe batoane electrice de tensiune înaltă; deţinere în beci; deţinuţi în cuşti mici scufundate în apă murdară; încătuşarea mâinilor la spate; atârnarea de mâini, în timp ce mâinile sunt încătuşate la spate; banca tigrului¹; legat întins pe pat; asalt sexual; biciuire cu curele de piele şi sârmă de cupru; bătăi cu ţevi de metal, cârje cu ţepi, beţe de bambus; hrănire forţată cu apă cu piper, apă cu sare concentrată şi fecale umane prin tuburi de plastic industriale; şi injecţii şi medicamentaţii forţate care au efectul de a distruge nervii.

În ultimii şapte ani, incidente în care practicanţii Falun Gong au fost schilodiţi şi omorâţi prin tortură s-au întâmplat frecvent în China. În ciuda blocadei stricte de informaţi instalate de către PCC, au fost totuşi confirmate 2932 de cazuri de deces ale practicanţilor prin intermediul canalelor civile. Între aceste victime, 54.57% au fost femei, 56.96% au avut peste 50 de ani şi în medie s-au confirmat moartea a 34 de practicanţi lunar.

Acestea au fost raportate din 31 de provincii, oraşe şi regiuni autonome. Între ele, 393 de practicanţi au trăit în provincia Hebei, 359 în provincia Heilongjiang, 353 în provincia Liaoning, 346 în provincia Jilin, 292 în provincia Shandong, 175 în provincia Sichuan, 144 în provincia Hubei, 105 în provincia Henan, 92 în provincia Hunan, 41 în oraşul Tianjin, 41 în provincia Jiangxi, 39 în provincia Anhui, 39 în provincia Guizhou, 24 în provincia Jiangsu, 22 în provincia Shanxi, 21 în provincia autonomă Xinjiang, 15 în Shanghai, 14 în provincia Fujian, 14 în provincia Yunnan, 12 în regiunea autonomă Guangxi, 9 în provincia Zhejiang, 5 în provincia Qinghai, 4 în provincia Hainan, 3 în regiunea autonomă Ningxia, 1 în Tibet. Reşedinţa pentru 20 de practicanţi mai urmează să fie verificată.

Violenţa împotriva practicantelor Falun Gong este de nedescrisă. Conform „Raportului despre Drepturile Umane Falun Gong” de către Organizaţia Mondială pentru Investigarea Persecuţiei împotriva Falun Gong (WOIPFG), au fost doar puţine practicante care nu au fost umilite prin dezbrăcarea completă şi câteodată acest „tratament” a fost aplicat pentru un timp îndelungat. Ele nu li s-a permis să folosească şerveţele sanitare în timpul menstruaţiei, ele au fost asaltate sexual, violate sau ameninţate cu violenţă sexuală şi pieptul şi zonele genitale au fost ţintele directe ale bătăilor. Poliţiştii şi gardienii nu numai că au ordonat deţinuţilor să persecute practicantele, ei au violat sau au violat în grup practicantele, le-au electrocutat vaginul cu batoane electrice, au băgat în interioară a vaginei perii dure de WC, le-au dezbrăcat şi le-au aruncat în celule cu bărbaţi. O practicantă care abia a scăpat din lagărul de muncă a spus: „Răutatea lor este deasupra imaginaţiei”.

PCC a folosit pe scară largă medicamente pentru distrugerea sistemului nervos pentru a abuza de practicanţii Falun Gong. WOIPFG şi organizaţia de Monitorizare a Sănătăţi Mentale din China, au publicat împreună un raport de investigare în Mai 2004, în care se menţionează persecuţia PCC-ului împotriva practicanţilor Falun Gong, normali, sănătoşi mental, prin tratamente psihiatrice. Raportul spune că în cel puţin 100 de provincii, oraşe, districte şi districte din China au participat în această persecuţia care a avut ca rezultat decăderea nervoasă, invaliditatea sau moartea a mii de practicanţi. Pe durata ultimilor şapte ani genocidul realizat de PCC, împotriva practicanţilor Falun Gong, a inclus şi recoltarea organelor acestora „o formă grotescă de malefic ... nou pentru această planetă”.

Website-ul Minghui/Clearwisdom a publicat încă în Decembrie 22, 2000, despre faptul că PCC a furat organe de la practicanţii Falun Gong. În Martie 2006, trei martori au raportat despre faptul că PCC recoltează organe pe viu de la practicanţii Falun Gong în lagărele de concentrare, închisori, lagăre de muncă, spitale şi alte locuri şi că corpurile lor sunt incinerate.

În 6 iulie, 2006, David Kilgour, fostul Secretar de Stat Canadian care era responsabil de Afacerile din Asia Pacific şi Membrul al Parlamentului Canadian, împreună cu David Matas, un avocat pentru drepturile umane internaţionale, au publicat rezultatele propriilor investigaţii independente, „Raportul privind afirmaţiile de prelevare de organe de la practicanţii Falun Gong din China”, al cărei concluzii a fost că afirmaţiile cum că PCC recoltează organe pe viu de la practicanţii Falun Gong este adevărată, respectiv, prin urmare ei eu numit-o „o formă grotescă a maleficului ... nouă pentru această planetă”.

Luând în considerare şi noile crime descoperite, numărul actual al practicanţilor Falun Gong omorâţi de către regimul Comunist, depăşeşte cu mult, numărul confirmat de 2932.

Încă 16 cazuri de deces prin tortură au fost verificate în iulie 2006. Între ele, şapte au fost femei; opt au avut peste 50 de ani; douăsprezece au murit în ianuarie şi iulie 2006 şi şase au murit în iulie 2006. Victimele au provenit din şase provincii şi oraşe. Doi practicanţi au trăit în provincia Liaoning, doi în provincia Sichuan, doi în regiunea autonomă Neimenggu, doi în Beijing şi doi în oraşul Chongqing. Un practicant a trăit în provincia Heilongjiang, unul în provincia Hubei, unul în provincia Shandong, unul în provincia Guangdong, unul în provincia Hunan, şi unul în oraşul Tianjin.

Conform statisticilor publicate pe site-ul Minghui/Clearwisdom, există cel puţin 92 de cazuri de deces, datorate torturii în rândul practicanţilor Falun Gong aflaţi în China Continentală, fiind menţionate doar cazurile verificate în perioada Ianuarie – Iulie 2006.

Doamna Gao Huifang din provincia Sichuan arestată pe 29 iunie 2006 şi omorâtă în aceeaşi zi

Doamna Gao Huifang, 48 de ani, a trăit în comitatul Longchang, oraşul Neijinag, provincia Sichuan. Ea a fost raportată în dimineaţa zilei de 29 iunie 2006, că vorbea despre Falun Dafa lângă staţia de tren din oraşul Lishi în comitatul Longchang. Poliţişti de la departamentul de poliţie al comitatului Longchang au arestato. Ea a fost omorâtă în aceeaşi zi. În prezent, practicantul Yu Ziming, care este singurul care ştie adevărul despre moartea doamnei Gao, dar el este in custodia poliţiei şi ar putea fi omorât în orice moment. Oficialii de la Departamentul de Poliţie al Comitatului Longchang au spus că pentru ei este imposibil să îl lase pe domnul Yu să plece în viaţă.

Agenţii de poliţie de la comitatul Longchang au susţinut că doamna Gao Huifang a sărit de pe o clădire şi a murit. Când familia ei a întrebat despre cauza morţii ei, poliţistul de gardă nu a îndrăznit să se întâlnească cu familia. Când s-a întâlnit mai târziu cu familia, el transpira din greu şi era îngrijorat. Când familia a cerut o autopsie, raportul a spus că totul părea normal, doar că oasele de la şold au fost fracturate. Dacă ea ar fi murit din cauza unei căzături de pe o clădire, ar fi trebuit să fie dovezi de traumă, vânătăi şi sângerări interne, nu doar fracturi de şold.

În ziua incinerării doamnei Gao, Departamentul de Poliţie a Comitatului Longchang a trimis mai mult de 20 de maşini ca să patruleze în zonă. A fost impusă legea marţială la crematoriu toată ziua. Lucrătorii de la crematoriu au spus că niciodată nu au văzut ceva similar.

După ce a început persecuţia împotriva Falun Gong, doamna Gao a fost trimisă la un spital mintal de trei ori şi a fost injectată cu medicamente care dăunează sistemul nervos. Capul ei a devenit umflat şi desfigurat. Familia ei nu a putut să o recunoască nici măcar de aproape. Doamna Gao a fost în final trimisă la Lagărul de Muncă Forţată Nanmusi, provincia Sichuan. După ce a fost eliberată ea a trăit în exil timp de mai multe luni.

Domnul Sun Piechen, învăţător de generală din Provincia Heilongjiang, eliberat abia când era pe moarte; A murit cu 26 de zile mai târziu

Domnul Sun Peichen, 47 de ani, a fost un învăţător la Şcoala Generală Yinglan, comitetul Yilan, provincia Heilongjiang. El a refuzat să renunţe la Falun Dafa, aşa că regimul Comunist la persecutat în repetate rânduri. El a fost torturat aproape de moarte la Lagărul Muncă Forţată Changlinzi, după care pe 7 iunie 2006 a fost trimis acasă, unde a murit cu 26 de zile mai târziu pe 3 iulie 2006. În următoarele rânduri găsiţi mai multe detalii despre cazul lui.

La începutul persecuţiei, domnul Sun a fost ţinut în detenţie administrativă pentru 15 zile pentru că a refuzat să renunţe la credinţa lui. El a fost deţinut din nou în 16 ianuarie 2000, pentru 100 de zile.

Poliţia l-a arestat din nou pe domnul Sun în 21 Mai, 2001, la locul lui de muncă. El a fost ţinut în Lagărul de Muncă Forţată Changlinzi. Acolo condiţiile au fost foarte rele. El a făcut râie pe tot corpul datorită mediului umed şi nu a putut să se ridice sau să aibă grijă de sine. El a început greva foamei pentru a protesta persecuţia. El a fost hrănit forţat brutal şi torturat fără milă de multe ori.

Domnul Sun a fost arestat din nou pe 26 mai, 2004. La arest au participat Jia Lin, Qiao Lijun şi alţii de la Staţia de Poliţie al Oraşului Dalianhe. El a fost luat din satul Hongxing la Dalianhe şi apoi trimis la centrul de detenţie Yilan. Qiao Lijun l-a bătut de mai multe ori în timp ce era transportat la centrul de detenţie. În timp ce domnul Sun a fost deţinut acolo, Qiao Lijun mirosit a lichior în timp ce a dat buzna în celula închisorii de trei ori ca să îl bată pe domnul Sun, lăsându-l cu nasul şi gura sângerând. Pieptul, abdomenul şi capul i-au fost serios rănite şi el şi-a pierdut cunoştinţa de mai multe ori. După ce nu a mâncat şi nici nu a băut timp de 18 zile, el a fost extrem de slăbit dar şi aşa a fost trimis la Lagărul de Muncă Forţată Changlinzi pentru o perioadă de trei ani. La lagăr el a fost bătut brutal de mai multe ori de către şeful lagărului Ji şi de către deţinutul Dong Hebin.

Unul dintre metodele pe care le-au folosit pentru a tortura practicanţii a fost „împinsul” şi „separarea”. „Împinsul” este când cineva se aşează pe spatele practicantului şi îi trage cu forţă mâinile în sus pe la spate cât mai mult, asta rezultă în crăparea încheieturilor. „Separarea” este când îi trag picioarele în direcţii diferite atât de mult cât se poate.

În dimineaţa paştelui în 2005, practicanţii domnul Sun Piechen, Li Qingrong, Zhang Fengtian şi Xu Guoxiang au strigat cu voce tare în zona mesei, „Falun Dafa este bună!”. Zhao Shuang şi alţi gardieni au scos cu forţa toate hainele de pe domnul Sun. Zhao Shuang şi-a învelit mâna într-o pungă de plastic, a prins testiculele domnului Sun şi le-a strivit. Apoi la aruncat la pământ pe domnul Sun şi l-a torturat cu tortura „împinsul” şi „separarea”. Un alt gardian l-a electrocutat cu un baton electric. Când cei doi s-au obosit, ei au luat o pauză după care au electrocutat testiculele domnului Sun şi alte zone sensibile ale corpului bastoane electrice. După asta Zhao Shuan a continuat să-l tortureze prin „împins” şi „separare” pe domnul Sun până când Zhao a fost epuizat. Gardienii l-au forţat pe domnul Sun, care era gol, să se autocritice în atelierul în care alţi practicanţi au lucrat. Practicantul Song Guohua, nu a mai putut doar să privească abuzul. El s-a ridicat şi a încercat să-i oprească, dar a fost imediat târât deoparte. El a fost de asemenea dezbrăcat complet şi electrocutat cu batoane electrice. După ce a fost torturat prin „împinsul” şi „separare”, unul din picioare i-a fost rănit sever.

În 12 aprilie, 2005, gardianul Zhao Shuang şi alţii l-au torturat din nou pe Sun Peichen. Ei l-au dezbrăcat complet şi l-au electrocutat în continuu cu bastoane electrice şi l-au ţinut la pământ şi l-au lovit violent cu cotul în piept şi spate. Ei l-au lovit de asemenea în piept şi în spate cu călcâiul bocancilor. Ei l-au torturat cu „împinsul” şi „separarea” şi l-au ciupit tare şi l-au forţat să stea ghemuit. Ei i-au zdrobit din nou testiculele. Gardianul Zhao Shuang a înfăşurat penisul domnului Sun, după care l-a prins şi a tras de el, până când tot corpul lui a fost atârnat de penis.

Gardienii de la Lagărul de Muncă Forţată Changlinzi l-au forţat pe domnul sun şi pe alţi practicanţi să facă muncă de sclavi. Practicanţilor i s-a permis doar două sau trei ore de somn pe noapte. Gardienii au folosit frecvent „administraţia împotrivirii” ca şi o scuză pentru a bate furios şi de a asalta verbal practicanţii, să îi electrocuteze cu batoane electrice sau să-i forţeze să se aşeze în scaune de metal. Zhao Shuan a spus: „E în regulă atâta timp cât nu îi omorâţi. Chiar dacă îi omorâm, va trebui să completăm un formular şi să spunem că a fost o ’moarte naturală’. Şi în plus lagărul de concentrarea are o normă pentru morţi.”

Persecuţia brutală a domnului Sun, l-a lăsat cu o gură plină de dinţi care se mişcă, dureri imense de piept şi cu probleme de respiraţie. El a ajuns la pat şi abia mai poate respira. Lagărul de concentrare l-a trimis acasă în grabă în 7 iunie 2006. Domnul Sun Peichen a murit cu 26 zile mai târziu pe 3 iulie 2006.

Domnul Liu Wenzhong din Neimenggu, a fost stors de bani şi apoi a fost torturat la moarte

Domnul Liu Wenyhong a avut 52 de ani şi a deţinut un magazin în districtul Songshan, oraşul Chifeng, Neimenggu. Domnul Liu a început să practice Falun Gong în iunie 1999. El a suferit de hepatită, cistită şi pietre la rinichi. Spitalul nu a putut să-l vindece. Toate bolile sale au dispărut fără nici o intervenţie medicală trei zile după ce a început să practice Falun Gong.

După ce a început persecuţia în iulie 1999, Liu Wenzhong a continuat să studieze învăţăturile Falun Dafa şi să facă exerciţiile. Jia Aichen, şeful Biroului 610 din districtul Songshan şi ofiţerii de la Departamentul de Poliţie al Districtului Songshan, respectiv, de la divizia Securităţii Naţionale i-au luat ilegal bani de mai multe ori.

Ofiţerii de la divizia Securităţii Naţionale din districtul Songshan şi de la staţia locală de poliţie au spart uşa şi ferestrele magazinului domnului Liu şi l-au arestat pe domnul Liu, pe soţia acestuia şi doi dintre angajaţii lui. Ei l-au dus la staţia de poliţie nr. 1 din Songshan şi l-au interogat şi l-au torturat o noapte întreagă. Apoi i-au ţinut pe toţi patru în detenţie solitară pentru mai mult de o zi. Următoarea noapte ei au fost trimişi la Centrul de Detenţie de pe Strada Yualin. Soţia domnului Liu Wenzhong a fost eliberată următoarea zi după ce poliţiştii au stors de la ea mai multe mii de yuani².

Magazinul domnului Liu, estimat la mai mult de 1 milion de yuani, a fost forţat să închidă, ceea ce a rezultat în pierderi enorme, (estimate la 800 000 de yuani). Asta a afectat şi mulţi oameni locali. Mai mult de 20 de angajaţi care au lucrat la magazin şi-au pierdut slujba.

Liu Wenzhong a fost condamnat la trei ani de muncă forţată şi a fost trimis la Lagărul de Muncă Forţată Wuyuan în Gubameng, Neimenggu. În timpul detenţiei lui, poliţia a stors mai mult de 40 de mii de yuani de la el. El a fost forţat să facă muncă intensivă. Pentru că a refuzat să se „reformeze”³, el a fost bătut şi torturat, inclusive prin stat în picioare forţat şi detenţie solitară. Ca urmare al acestui tratament, el a fost traumatizat mental şi chinuit fizic.

Domnul Liu a fost eliberat din lagărul de concentrare în 26 octombrie, 2004. Totuşi înainte să plece acasă, el a fost arestat din nou de către agenţii biroului 610⁴ al oraşului Chifeng şi trimis la centrul de îndoctrinare. După ce a fost eliberat, poliţia la monitorizat şi la hărţuit. El a murit în 9 iulie 2006.

Un apel pentru conştiinţa umană, un apel pentru oprirea persecuţiei

Au trecut şapte ani. Practicanţii Falun Gong încă sunt persecutaţi într-un mod barbar de către regimul Comunist, doar pentru că vor să fie oameni buni şi să trăiască conform principiilor Adevăr-Bunătate-Toleranţă. Persecuţia în sine pune sub semnul întrebării, natura umană şi conştiinţa, şi insultă moralitatea. Este o tragedie enormă pentru poporul Chinez şi de asemenea pentru întreaga umanitate.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Germania Nazistă a masacrat Evrei şi i-a folosit corpurile în formă de materie primă pentru a produce tot felul de produse în lagărele de concentrare. După ce lagărele de concentrare Germane au fost expuse, tăcerea comnităţii internaţionale a permis ca aceste crime să continue încă doi spre trei ani, timp în care alţi 2,5 milioane de Evrei au fost omorâţi. După Al Doilea Război Mondial, comunitatea internaţională a jurat: „Niciodată aşa ceva nu va mai fi permis.”

Şaizeci de ani mai târziu, regimul Comunist l-a întrecut pe cel Nazist în termeni de brutalitate în persecuţia ei împotriva practicanţilor Falun Gong. Ce a făcut posibil ca crimele regimului Comunist să existe? Merită să luăm în considerare şi să reflectăm asupra rolului pe care fiecare dintre noi îl are în această eră istorică.

În timpul acestei persecuţii nemiloase şi malefice din ultimii şapte ani, practicanţii Falun Gong au continuat să explice situaţia adevărată despre Falun Dafa în întreaga lume cu compasiune şi toleranţă. Ei au expus maleficul şi au apelat la conştiinţa oamenilor. Ei vor să spună oamenilor: în timpul acestei perioade istorice importante există o bătălie între dreptate şi nedreptate, fiecare din noi arătăm pentru viitor natura noastră, iar prin sprijinul principiilor Adevăr-Bunătate-Toleranţă, ne putem asigura că sprijinim o cauza nobilă, oameni inocenţi şi că acţionăm cu dreptate. Noi împreună putem opri „maleficul ... nou pe această planetă” prin curaj, justiţie şi conştiinţă.

Notă:

1. Banca Tigrului: Prizonierii sunt forţaţi să stea pe o băncuţă mică de fier de aproximativ 20 cm (6 inches) înălţime cu genunchii legaţi împreună. Cu mâinile legate la spate sau cu ceva pus pe genunchi, ei sunt forţaţi să stea drept şi să privească direct.

2. Yuan: este moneda chinezească; 500 yuan este echivalent cu un venit mediu lunar pentru un muncitor dintr-un oraş din China.

3. Reformează sau Transformă: Folosirea îndoctrinării şi a torturii pentru a determina un practicant să renunţe la Falun Gong. (Derivaţii: "reformează", "transformă", "reformat", "reformator", "transformat", "transformator", şi "transformare")

4. Biroul 610: este o agenţie special creată pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută peste fiecare nivel al administraţiei din Partid şi asupra celorlalte sisteme politice şi juridice.