Luo Gan expune dovada crimelor sale de genocid

Un forum legal internaţional despre “Cum să prevenim genocidul” s-a ţinut la Stockholm, Suedia în ianuarie 2004. Au participat avocaţi pentru drepturile omului şi ONG-uri din Statele Unite, Canada, Taiwan, Spania, Germania, Belgia, Finlanda şi Suedia. Aceştia au ajuns la concluzia unanimă că persecuţia Falun Gong în China este de fapt genocid, conform definiţiei genocidului şi ale legilor şi cazurilor legate de acesta.

Este bine cunoscut faptul că Jiang Zemin este principalul autor care a iniţiat genocidul practicanţilor de Falun Gong. Ce este cu Luo Gan? Care este rolul său în persecuţie? Ca şef al biroului 610 din China, Luo Gan a comis de asemenea crima de genocid. Există dovezi care provin direct din multele discursuri publice ţinute de el în sprijinul persecuţiei Falun Gong.

Comiterea intenţionată de crime: Discursuri publice ţinute pentru a intensifica persecuţia

Conform Organizaţiei Mondiale pentru Investigarea Persecuţiei Falun Gong (WOIPFG), din 2001 până în 2003 când persecuţia a fost cea mai cumplită, Luo Gan a ţinut cel puţin opt discursuri publice cerând sistemelor politic şi juridic din China să înregistreze Falun Gong drept cea mai importantă “ţintă de atac“. Genocidul practicanţilor de Falun Gong era pe atunci şi este încă astăzi, îndeplinit pe faţă şi sistematic.

De oricâte ori Luo Gan a ţinut un discurs sau a mers undeva pentru a supraveghea personal “progresul” local, persecuţia practicanţilor de Falun Gong din acea zonă sau din întreaga Chină se intensifica.

De exemplu, pe 29 august 2000, la două zile după discursul ţinut de Luo Gan la «Schimbul de experienţă şi întâlnirea de premiere a muncii de educare şi transformare a Ministerului Justiţiei» (cunoscut şi sub numele de “Discursul de transformare”), Boxun News Net a raportat, “Beijing plănuieşte să-şi mărească eforturile de a persecuta Falun Gong şi de a o eradica în decurs de trei luni”. Politica Partidului Comunist Chinez (PCC) de a persecuta Falun Gong“ defăimând reputaţia Falun Gong, aducându-i la faliment financiar şi distrugându-i fizic pe practicanţii Falun Gong” şi “eliminând Falun Gong în trei luni” a fost expus de către Centrul de Informare Falun Dafa. Ea arăta că PCC se pregătise pentru persecuţia masivă.

Începând cu septembrie 2000, Luo Gan s-a deplasat în câteva oraşe din China pentru a verifica eforturile locale ale acestora în persecutarea practicanţilor de Falun Gong. S-a deplasat în oraşul Weifang din provincia Shandong, în Wuhan din provincia Hubei, în oraşul Nanchang din provincia Jiangxi, în oraşul Changchun din provincia Jilin, în provincia Anhui, în provincia Liaoning, în oraşul Jiaozuo din provincia Henan, Shenyang City şi în oraşul Xingkaihu la Jixi în provincia Heilongjiang.

Chiar şi după ce adevărul a fost dezvăluit comunităţii internaţionale şi chiar dacă mai mulţi oameni sunt acum contra persecuţiei, Luo Gan a ţinut încă discursuri publice de încurajare a intensificării eforturilor pentru a persecuta Falun Gong.

În discursul său de la “Mitingul politic naţional şi de lucrări judiciare” din 7 decembrie 2004; într-un articol publicat în revista Qiu Shi în februarie 2005; şi în discursul său de la “Mitingul – Eroi şi modele cu servicii meritorii în domeniul securităţii publice naţionale” din 25 august 2005, Luo a accentuat în mod repetat continuarea persecuţiei Falun Gong.

În septembrie 2005, la câteva zile după ce Luo a ţinut un discurs public, PCC a început să aresteze şi să pună în detenţie un număr mare de practicanţi Falun Gong peste tot în China. Mulţi au fost torturaţi în mod sever.

Persecuţia are loc în mod sistematic

Dovezile arată că Luo Gan a condus şi planificat persecuţia. El a manipulat Securitatea publică (poliţia), sistemul de lagăre de muncă forţată, aşa-numitul “Management general pentru ordine socială“ şi altele din sistemul politic şi juridic pentru a continua persecuţia. Nu numai aceasta, el s-a extins asupra altor sectoare din PCC şi regimul acestuia.

Luo Gan a spus în “Discursul său de transformare” că începând cu octombrie 1999, educarea prin muncă forţată şi sistemul judiciar din toate provinciile Chinei, cu excepţia Tibetului, au luat în detenţie practicanţi Falun Gong. Mai mult, câteva milioane de practicanţi suferă de pe urma persecuţiei de “de transformare” sau de spălare a creierului. Discursul expunea în mod direct cât de extinsă era persecuţia şi că victimele aparţineau tuturor mediilor sociale, incluzând intelectuali de elită şi personal din guvernul central.

Conform spuselor lui Luo, “Un profesor asociat şi un intelectual de elită au fost deţinuţi în lagărul de muncă forţată din Masanjia. Oraşul Dalian a ‘transformat’ cu succes doi doctoranzi; [pe când] Biroul de muncă forţată din Beijing are nouă practicanţi Falun Gong trimişi de agenţia central guvernamentală. Ei [practicanţii] sunt oameni cu doctorate sau cu masterate; cei mai mulţi au o educaţie înaltă...”

Discursurile lui Luo expun metodele de persecuţie

Pentru a încerca să-i forţeze să renunţe la credinţele lor, Jiang, Luo şi agenţii lor folosesc toate căile şi metodele variate de tortură. Luo spunea, “Folosiţi eforturile voastre 100% când este vorba de practicanţi care pot fi ‘transformaţi’, chiar dacă există posibilitatea de unu la sută [de a reuşi].” El a dezvăluit de asemenea în detaliu metodele de a o face:

1. În lagărele de muncă forţată, «lipsiţi-i de libertatea personală şi de dreptul lor la libertatea de credinţă.»

În privinţa practicanţilor care sunt trimişi în lagăre de muncă, Luo Gan a ordonat ca, “[Lagărele de muncă ar trebui să fie] gata să-i accepte [pe practicanţi], să-i controleze în totalitate, şi să atingă [ca rezultat] o bună ’transformare’”.

Luo afirma, “Educarea prin muncă forţată este o pedeapsă relativ grea; ea are un efect special asupra ’transformării ’ practicanţilor de Falun Gong.”

Din “Discursul de transformare” al lui Luo, metoda de persecuţie poate fi văzută cu claritate – folosirea izolării fizice şi mentale şi torturile şi cursurile de repetate de îndoctrinare forţată (sau control psihologic) până când practicanţii sunt forţaţi să renunţe la credinţa lor (sau sunt “transformaţi”). Pentru a face acest tip de persecuţie, Luo recomandă lagărelor de muncă să fie total întreruptă comunicarea dintre practicanţii Falun Gong din interiorul şi din exteriorul lagărului [adică, să fie izolaţi fizic şi mental] să fie micşorate orice “interferenţe mentale” ale practicanţilor deţinuţi; trebuie să existe o “conducere strictă” (cu privire la folosirea pedepsei fizice şi a torturii) şi politica “mai ales prin metoda de educare” (cu referire la îndoctrinările şi izolarea mentală); folosirea unui timp specific pentru “studiu şi gândire” (să se crească în mod repetat îndoctrinările şi controlul psihologic), şi “să fie ajutaţi (practicanţii) să înţeleagă treptat”… (să fie forţaţi oamenii să renunţe complet la credinţa lor).

O practicantă Falun Gong deţinută în Lagărul de muncă pentru femei Xin'an din Beijing a dat un raport detaliat asupra persecuţiei suferite. Practicanta a spus, “Ei foloseau patru etape pentru a tortura şi transforma practicanţii. Prima etapă este tortura fizică. Când corpul suferă în extrem în plan fizic, este uşor pentru [victimă] să aibe o cădere mentală. A doua etapă este de a-i pune pe practicanţi într-o stare de atac mental constant. Criminalii folosesc diferite înţelegeri strâmbe ale Falun Gong pentru a-i încurca pe practicanţi. A treia etapă este de a-l izola fizic pe practicant şi de a folosi apoi controlul psihologic. Uneori, cele trei etape sunt aplicate în mod repetat până când victima are o cădere mentală totală. Odată ce un practicant este “transformat”, ultima etapă este să cânte ’Acelaşi cântec’ drept un anunţ final a spălării cu succes a creierului.”

2. Instigarea tuturor oamenilor din societate pentru a se implica în persecuţie.

Discursul lui Luo a dezvăluit de asemenea că persecuţia se baza pe propovăduirea urii, folosită pentru a instiga publicul (care nu cunoaşte adevărul) pentru a-l implica direct în persecuţie. El a spus, “Mobilizaţi toate elementele din societate”, până la nivelul “Departamentelor centrale guvernamentale, ca Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi al Securităţii Sociale, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Personalului, [şi]...toate departamentele PCC locale şi guvernamentale”, până la nivelele de jos ale “comunităţilor, sediile birourilor de administraţie şi locurile de muncă.” Luo a accentuat în discursul său că munca de “transformare” a educării din unităţile de muncă forţată era o parte importantă a “educaţiei de transformare” generale din societate. Asta arată că numărul de oameni implicat în persecuţie şi numărul de victime, este fără precedent în istorie.

3. Conectaţi responsabilitatea privind persecuţia cu fiecare nivel de putere.

În 2001, Luo Gan a menţionat în mod specific în discursul său de la “Seminarul de păstrare a securităţii publice naţionale” să, “Cooperaţi cu unităţile afiliate, organizaţi-vă eforturile la nivelul de bază…[pentru a continua persecuţia.]”. Un raport al Organizaţiei Mondiale pentru Investigarea Persecuţiei Falun Gong a arătat că sistemul sau politica uzuală adoptate pentru a persecuta Falun Gong includea o “Comprehensivă păstrare a sistemului de responsabilitate al conducerii securităţii publice.”

De exemplu, Comitetul PCC al provinciei Ningxia şi autorităţile locale numeau personalul de conducere al partidului şi guvernului ca fiind “persoana responsabilă din prima linie” care se ocupa de implementarea politicii de investigare a conducerii responsabile. Acest tip de sistem, forţa pe orice oficial, la fiecare nivel de guvernare, să poarte responsabilităţi în persecuţie. Oricine era “neglijent” în munca de “educare şi transformare” era investigat. Guvernul oraşului Hefei (din provincia Anhui) a scris un aşa numit “Regulament privind responsabilitatea conducerii asupra muncii Falun Gong”. Regulamentul stabilea în mod clar, “Oricine are o funcţie de conducere este persoana care poartă răspunderea.” Liderii tuturor locurilor de muncă/unităţilor care au ca angajaţi practicanţi Falun Gong trebuie să semneze un contract de responsabilitate în această privinţă. Dacă apăreau “probleme” la locul de muncă, aceşti lideri erau responsabili în mod direct, în timp ce liderii de la niveluri înalte erau indirect responsabili. Biroul de educare prin muncă forţată din Beijing implementa politica insistând că «personalul superior» al partidului şi al guvernului acţionează ca persoana(ele) responsabilă/e din prima linie pentru fiecare lider de la fiecare nivel, cu fiecare nivel superior fiind responsabil pentru cel inferior.

În lagărele de muncă forţată, autorităţile de nivel superior erau cele care atribuiau sarcini asupra cum să “fie trataţi” practicanţii de Falun Gong deţinuţi, pe când personalul de nivel inferior le executa. Cum se menţiona în “Discursul de transformare” al lui Luo, fiecare lagăr local de muncă forţată, “Trebuie să garanteze să-şi îndeplinească atribuţia de detenţie [a practicanţilor Falun Gong]”. Discursul dezvăluia de asemenea că cerinţa de bază pentru lagărele de muncă forţată era de a forţa practicanţii să renunţe la credinţa lor în Falun Gong.

4. Oamenii care persecută Falun Gong sunt recompensaţi.

Luo a spus, “Grupurile excelente şi indivizii care primesc aplauze în această perioadă sunt modele în acest domeniu.” Aceste cuvinte confirmă în mod direct că oficialii şi poliţia care persecută în mod activ practicanţii Falun Gong au primit recompense din partea PCC.

5. Persecuţia este prelungită şi crudă.

Luo a menţionat în mod repetat în discursurile sale publice aşa numita “[situaţie] complicată şi dificilă pe termen lung”, indicând că persecuţia este lungă şi brutală.

De exemplu, el cere ca sistemul de educare prin muncă forţată, “Trebuie să facă o muncă temeinică şi profundă asupra gândurilor oamenilor în situaţia reală”, referindu-se la îndoctrinarea forţată a practicanţilor. Pentru a împiedica oamenii care sunt “transformaţi” contra voinţei lor să practice din nou Falun Gong, Luo spunea, “Lagărele de muncă forţată trebuie să făurească o comunicare şi un sistem de feedback obişnuite cu locurile de muncă care au practicanţi Falun Gong. Când ei [practicanţii Falun Gong] sunt eliberaţi, comunităţile şi sediile birourilor ar trebui să continue să facă muncă de “gândire” asupra lor. Lagărele de muncă forţată ar trebui să stabilească o comunicare cu locurile de muncă ale acelor practicanţi “transformaţi”, să verifice cu regularitate informaţia de feedback, şi să vadă dacă ei practică din nou.”

Din discursul lui Luo, metodele detaliate de persecuţie includ: folosirea aşa numitului “model” de oameni “transformaţi” care să lucreze cu PCC pentru a “transforma” alţi practicanţi Falun Gong, să dezvolte o metodă, să colecteze experienţe şi să răspândească “experienţa” persecutării practicanţilor în toată ţara.

Luo Gan îşi va primi răsplata cuvenită

Luo Gan a fost dat în judecată pentru “tortură”, “crime contra umanităţii” şi “genocid” în Statele Unite, Belgia, Spania,Germania, Taiwan, Korea, Islanda, Finlanda, Armenia, Moldova şi Argentina. El este de asemenea pe lista de urmărire a Poliţiei Regale din Canada (RCMP) şi pe lista supusă spre examinare guvernului Statelor Unite care cere să-i fie negat dreptul de intrare în Statele Unite.

Noi credem că în viitorul apropiat, mai multe dovezi vor ieşi la iveală privind crimele lui Luo contra umanităţii şi de genocid. Ziua în care Luo Gan va fi adus în faţa justiţiei se apropie tot mai mult.

Notă:
1. Biroul 610 este o agenţie creată special pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută asupra fiecărui nivel de administraţie din partid şi a tuturor celorlalte sisteme politice şi juridice.