O doctoriţă tânără a murit în urma torturii la care a fost supusă în Lagărul de Muncă pentru Femei din Congqing

Doamna Du Juan a fost medic la spitalul din oraşul Chongqing. După patru ani şi şase luni de tortură pe care a suferit-o în lagărul de concentrare, plămânii, ficatul şi splina ei au fost grav afectate. Du Juan a murit în data de 14 aprilie 2006 la vârsta de 29 de ani.

Practicanta Du Juan

În 2000, doamna Du a fost arestată şi trimisă într-un lagăr de muncă forţată unde a fost deţinută timp de un an şi jumătate. Secretarul de partid al spitalului, Zhou şi directorul spitalului au fost direct responsabili pentru arestul ei. În 25 martie 2002, Du Juan a fost din nou arestată, de data aceasta de către poliţia Longxing. Ea a fost trimisă la Lagărul de Muncă pentru Femei Congqing, unde a fost persecutată timp de trei ani. Opunându-se persecuţiei, doamna Du a expus adevărul despre persecuţie în lagăr, a şters cuvintele calomnioase la adresa Falun Dafa de pe tablă în timpul sesiunii de spălare a creierului şi a refuzat să poarte uniforma de închisoare. Poliţia a instruit criminalii să îi umple gura cu haine murdare şi să-i acopere gura cu bandă adezivă, să o pălmuiască pe faţă cu talpa pantofului. Au dezbrăcat-o cu forţa de hainele civile şi au îmbrăcat-o în uniformă de închisoare. În timpul detenţiei au legat-o şi au lăsat-o ore întregi sub soarele arzător.

În mai 2002, pentru a mări aşa numita rată de „transformare”¹, lagărul de muncă a transferat în mod special câţiva bărbaţi foarte periculoşi din Lagărul de Muncă pentru bărbaţi Xishanping, cu scopul de a persecuta practicantele. Li Bin a pălmuit-o pe doamna Du Juan peste faţă de zeci de ori. Ca rezultat, faţa ei s-a umflat şi s-a deformat. Puşcăriaşii criminali, Ma Lan şi Zheng Xiuqin au izbit-o cu piciorul în abdomen, provocându-i durere de nesuportat. Apoi poliţia a aruncat-o într-o celulă şi le-a ordonat la şase criminali să o supravegheze prin rotaţie non-stop.

Celula în care a fost deţinută era rece şi umedă iarna, respectiv, caldă şi umedă vara. Doamna Du Juan avea la dispoziţie doar un butoi pe care putea să îl folosească ca şi toaletă. În momentul în care capacul butoiului era ridicat, toată camera se umplea cu o duhoare indescriptibilă. Oricine ar avea greutăţi să respire după ce a stat în camera respectivă câteva minute. Du Juan nu putea să doarmă datorită durerii ascuţite din abdomen. În data de 12 iunie 2002, durerea ei abdominală s-a agravat astfel încât nici măcar nu îşi mai putea întinde spatele. Poliţia a văzut că ea a refuzat să răspundă la prezenţă, aşa că au continuat să o tortureze. Drept urmare, Du Juan şi-a pierdut cunoştinţa. Abia atunci au trimis-o la spital. A fost diagnosticată cu leziuni la rinichiul stând, splină şi intestine. Speriaţi că vor fi responsabili de moartea ei, poliţia a eliberat-o în aceeaşi noapte.

Du Juan era de nerecunoscut. Faţa ei era umflată şi tot corpul era acoperit cu vânătăi şi răni. În timp ce mergea trebuia să îndoaie spatele şi făcea paşi foarte mici. În data de 15 iunie 2002, pentru a-şi acoperi crimele, poliţia a arestat-o din nou şi a trimis-o forţat la spitalul Heping pentru tratament. După o săptămână, când condiţia doamnei Du Juan a devenit un pic mai bună, poliţia a aruncat-o din nou înapoi în lagărul de muncă.

O altă metodă de tortură folosită de poliţie era să-i interzică să facă baie. În acea vară toridă, timp de două luni, nu i-au permis să facă nici măcar o dată duş. În fiecare zi i s-a dat doar un castron cu apă cu care să-şi clătească gura şi să se spele pe faţă. În fiecare zi, cantitatea de apă care i s-a dat era din ce în ce mai mică. Odată un criminal care o supraveghea i-a dat un pic mai multă apă decât de obicei şi acea persoană a fost certată aspru de gardieni. Cearceaful doamnei Du Juan a ajuns să fie îmbibat de transpiraţie, dar ea nu avea posibilitatea de a-l spăla sau schimba. Părul îi devenise încâlcit şi lipit. Tot corpul îi mirosea urât.

De asemenea Du Juan a fost forţată să stea în picioare sau ghemuit în poziţie fixă 17 şi 18 ore pe zi. Drept rezultat tălpile ei s-au umflat. Mai târziu, întregul picior i-a devenit umflat astfel încât nu mai putea purta pantofi de dimensiune normală.

Deoarece nu au reuşit să o „transforme” prin violenţă pe Du Juan, poliţia a recurs la ipocrizie şi tortură mentală. Nu i-au mai permis să vorbească cu practicanţii şi cu lumea din exterior. Nicio vizită din partea familiei, nicio scrisoare, nicio conversaţie la telefon nu i-au fost permise. O perioadă de timp poliţia nu i-a permis lui Du Juan să vorbească nici măcar cu persoana care stătea în aceeaşi cameră cu ea. Mai mult decât atât, două grupuri de colaboratori şi ofiţeri de poliţie o bombardau cu un limbaj abuziv. Datorită presiunii la care era expusă constant Du Juan a fost pe punctul de a renunţa la credinţa sa, dar ea şi-a dat seama repede de greşeală. După ce şi-a reluat cultivarea Dafa, poliţia a pornit aşa numitul „management de izolare completă” în care nu i-au permis să părăsească celula timp de şapte luni. I-au ordonat unui pacient de tuberculoză să o supravegheze. În curând doamna Du Juan s-a îmbolnăvit şi ea de tuberculoză. Avea febră continuă şi nu prea putea să respire. Splina, plămânii şi ficatul i-au fost toate grav afectate. Abia atunci au fost de acord poliţiştii să o elibereze. După ce doamna Du a ajuns acasă, poliţia locală a hărţuit-o în continuare în mod frecvent şi a monitorizat-o. Din această cauză, ea a fost forţată să plece de acasă. Du Juan a murit în data de 14 aprilie 2006.

Notă:

1. Reformează sau Transformă: Folosirea îndoctrinării şi a torturii pentru a determina un practicant să renunţe la Falun Gong. (Derivaţii: "reformează", "transformă", "reformat", "reformator", "transformat", "transformator" şi "transformare")

Articolul originar este disponibil în limba Chineză la adresa:
http://minghui.org/mh/articles/2006/4/24/125934.html