Cea de-a XII-ea aniversare de la conectarea cu televiziunea de stat pentru a transmite adevărul despre Falun Gong: Rememorând eroii (Partea 3 din 3)

Continuare din Partea I și Partea II

Istoria îşi va aminti de ei

Modalităţi de tortură în închisoare

Liu Chengjun a fost aruncat în închisoarea provinciei Jilin (numită şi închisoarea Jilin). Directorul închisorii Li Qiang, directorul asistent Liu Changjiang, şeful primei brigăzi a inchisorii Zhao Jing şi asistentul său Wang Jiankong instigau deţinuţii să-l tortureze pe Liu Chengjun.

Liu a fost târât în camera de încălzire a apei. El a fost bătut atât de tare încât beţele de lemn şi plăcile folosite de gardieni s-au rupt. Fesele îi erau umflate grav, rănile puroiau şi se scurgeau atât de tare încât a devenit imposibil să-i scoţi lenjeria. Gărzile l-au bătut cu centurile peste faţă, mai ales peste ochi, atât de tare încât una dintre catarame a fost ruptă. Unul dintre deţinuţi, fiind martor la torturarea lui Liu, a spus cu o tonalitate de admiraţie: „Liu Chengjun este un om dur. Nu a scos nici un sunet tot timpul cât a fost bătut.”

Liu a fost transferat celei de-a cincea brigăzi, la sfârşitul lunii august 2003. Zhao Jing a fost repoziţionat în calitate de şef al brigăzii a cincea. Asistentul său de frunte era Lin Zhibin. Ei l-au folosit pe deţinutul Guo Shutie pentru a abuza practicanţii Falun Gong. Liu a refuzat de fiecare dată să muncească forţat în orice centru de detenţie, lagăr de muncă sau închisoare, fiind pedepsit cel mai mult din brigada lui. Ȋn semn de protest, acesta a lansat o grevă a foamei.

El le-a dat altor practicanţi Falun Gong cardul lui de credit de la închisoare să-l folosească, spunându-le să cumpere alimente pentru acei practicanţi care au mai multă nevoie de ele şi pentru cei aflaţi în izolare. El chiar a ajutat un practicant să-şi repare cămaşa găurită, în timp ce interpreta un cântec numit „Binecuvântare”. Este un cântec scris de practicanţi Falun Gong aflaţi în închisoare, pentru a se încuraja reciproc să rămână fermi pe calea rectificării Legii.

Timp de zece zile, Liu nu a mâncat şi nu a băut nimic. Arăta extrem de slăbit şi abia dacă putea vorbi. A fost trimis la spitalul închisorii, fiind diagnosticat cu uremie. A fost transferat la spitalul secţiei de poliţie, după care la spitalul central Jilin. Ambele spitale au afirmat că viaţa lui era în pericol.

Familia lui Liu a fost anunţată de către cei de la închisoare pe 21 octombrie. Acest lucru s-a întâmplat după ce Liu Lin, sora mai mare a lui Liu, a fost eliberată din lagărul de muncă. Membri familiei s-au grăbit la spitalul central Jilin, găsindu-l pe Liu la un pas de moarte. Era doar piele şi os. Corpul îi era complet acoperit de răni. Ochii îi erau scufundaţi în orbite. Vederea îi devenise neclară, gâtul îi era de asemenea extrem de afectat (din cauza alimentaţiei forţate), adăugându-se şi insuficienţa cardiacă şi renală.

Liu Lin i-a luat mâinile lui Liu Chengjun şi i-a spus cu lacrimi în ochi: „Te voi salva de tratamentul din spital. În curând te vom lua acasă.” Liu Chengjun i-a răspuns cu greu: „Nu avea nici un ataşament.” Văzând cât era de tristă sora sa, Liu Chengjun a încercat s-o încurajeze ca pe un coleg-practicant. I-a recitat o poezie de-a Maestrului Li, cuvânt cu cuvânt:

„Un Mare Iluminat nu se teme de greutăți
Având o voință de diamant
Fără niciun ataşament pentru viaţă sau moarte
El pășește pe drumul rectificării Legii încrezător și echilibrat.”
(Hong Yin II – Gânduri drepte, acțiuni drepte)

Familia lui Liu Chengjun a început să plângă.

Plecarea unui spirit nobil

Cei de la închisoare au fost de acord să-l elibereze pe Liu, trimiţându-l acasă împreună cu familia sa, pentru tratament. Totuşi, cei de la Biroul 610 din judeţul Nong'an, oraşul natal al lui Chengjun, au respins cererea. Liu Chengjun a fost trimis înapoi în detenţie la începutul lunii decembrie. Era într-o stare atât de proastă, încât nu putea să stea în picioare, pierzând controlul intestinului.

Liu a fost trimis la spitalul Uniunea China-Japonia, pe 24 decembrie 2003. Era Ajunul Crăciunului şi cea mai mare parte a oamenilor era cufundată în atmosfera de sărbătoare. Liu Chengjun a cerut un pix şi o foaie de hărtie, pe care şi-a scris ultimele cuvinte: „Falun Dafa este măreaţă!”

A doua zi, când a venit familia lui, au rămas şocaţi de cele văzute. El a sângerat din gură, nas şi urechi. Vasele sangvine de pe picioare păreau să-i fi fost tăiate. Era plin de sânge peste tot pe corp, având toate organele afectate şi răni pe tot corpul. Liu abia dacă putea să mai vorbească. Cu toate acestea, el şi-a adunat toate puterile pentru a spune câteva cuvinte, indicând spre deţinutul care l-a îngrijit în spital, spunând: „El… m-a ajutat… m-a şters după ce am mers la toaletă… Trebuie… să… aveţi grijă… de el…după… moartea mea. Oferiţi-i… salvare.” Toţi cei care l-au auzit au izbucnit în plâns.

După douăzeci şi una de luni de suferinţă, Liu Chengjun ne-a părăsit, în jurul orei 4 dimineaţa, pe 26 decembrie 2003. Avea doar 32 de ani. În acea zi, la închisoare a fost adunat un număr mare de poliţişti, şi neluându-se în considerare obiecţia familiei sale, corpul lui Liu a fost trimis cu forţa la crematoriu, spre încinerare, fără autopsie.

Privindu-l cum se duce, mama lui a strigat atât de tare încât a leşinat. Tatălui său, Liu Changtai, i s-a format un nod de mărimea unui ou în gât, crezând că se va sufoca. El a spus: „Trebuie să fac dreptate pentru fiul meu. Mi-aş risipi viaţa dacă nu aş face-o. Nu pot să înţeleg cum e posibil ca o persoană care dă dovadă de compasiune să fie ucisă într-un asemenea mod. Unde sunt legile şi adevărul? Unde este dreptatea în lume? În ce mod l-au torturat pe sărmanul meu fiu? Nasul, urechile şi picioarele, îi erau toate însângerate. De ce ?”
După moartea lui Liu, Biroul 610 local a continuat să-i hărţuiască şi să-i monitorizeze familia. Liu Lin a fost din nou arestată pe 17 decembrie 2004 şi aruncată în centru de detenţie pe o perioadă de un an. Tatăl lui Liu, fiind copleşit de durere, a decedat pe 28 martie 2005.

O inimă fidelă, care străluceşte în paginile istoriei

În după-amiaza zilei de 5 septembrie 2007, Fundaţia pentru Drepturile Omului Asia-Pacific din Australia a ţinut Ceremonia Premiilor pentru Drepturile Omului 2007, la Palatul Parlamenului New Souht Wales. Domnul Liu Chengjun, practicant Falun Gong ucis de Partidul Comunist Chinez (PCC) pentru interceptarea reţelei de cablu, difuzând fapte adevărate despre Falun Gong, a beneficiat de Premiul Fidelităţii Vindecatoare.

Cuvântul premiu, tradus din chineză, înseamnă „O inimă loială, care străluceşte în paginile istoriei”. Se trage din faimosul poem, al eroului naţional chinez, Wen Tianxiang. În poem se spune: „Toată lumea trebuie să moară. Permiteţi-mi dar să am o inimă loială care să strălucească în paginile istoriei.”

Fundaţia Asia-Pacific pentru Drepturile Omului l-a onorat pe domnul Liu Chengjun pentru dezvăluirea adevărului milioanelor de telespectatori, demonstrând un bun exemplu mişcărilor non-guvernamentale protectoare a drepturilor. El a meritat Premiul Fidelităţii Vindecătoare. Fapta sa de protejate a drepturilor omului va fi scrisă în istorie. În discursul său, membrul consiliului Legislativ, Gordon Moyes, a numit premiul pentru Liu Chengjun, o mărturie a istoriei.

Domnul Zhang Erping, purtătorul de cuvânt al Falun Gong, a spus că este onorat să primească acest premiu în numele lui Liu Chengjun. El a adăugat că angajamentul domnului Liu şi a colegilor săi practicanţi Falun Gong a zguduit conştiinţa lumii şi datorită eforturilor lor tenace, tot mai mulţi oameni din China au aflat adevărul. Domnul Zhang a mai spus că premiul le va aminti oamenilor de crimele îngrozitoare împotriva umanităţii, care sunt încă în desfăşurare în spatele măştii unei economii prospere chineze. El i-a chemat pe toţi în apărarea dreptăţii şi încheierea persecuţiei pentru fiecare în parte, cât şi pentru viitorul luminos al naţiunii.

Decesele Inovatorilor

După difuzarea acelei emisiuni TV a urmat o arestare masivă, în cadrul căreia au fost arestaţi mai mult de cinci mii de practicanţi Falun Gong din Changchun. Cincisprezece au fost condamnaţi la închisoare. Şi mai mulţi au fost aruncaţi în lagăre de muncă. Din aceştia, şapte au fost torturaţi până la moarte. Yun Qingbin a suferit o cădere nervoasă din cauza torturii. Sun Changjun a fost bătut până i-au fost rupte coastele. El s-a ales cu cavităţi pulmonare, efuziuni parapneumatice şi pleurale. Viaţa lui era în pericol. Cu toate acestea, represaliile autorităţilor nu s-au oprit aici, abuzul continuând să se agraveze.

Lei Ming a decedat după eliberarea medicală

Lei Ming a fost condamnat la şaptesprezece ani de închisoare. La fel ca şi Liu Chengjun, a fost supus la diferite forme de tortură în închisoarea Jilin, a fost aspru bătut, i-au fost perforate bilele ochilor, i-au fost ciupite testiculele, a fost supus torturilor precum „întins precum un elastic de capetele patului” şi „patul morţii”. Viaţa lui era în pericol după doi ani de tortură continuă. A fost eliberat pe cauţiune pentru tratament medical în 2004.

Până la momentul eliberării, viaţa lui Lei Ming atârna de un fir de aţă, fiind practic invalid. De obicei cântărea 65 kg (140 Ibs). Acum, însă, avea doar 35 kg (77 Ibs). Părinţii nu l-au vizitat regulat. Economiile abia dacă le-au ajuns să cumpere ceva alimente pentru fiul lor. Cei de la închisoare, secţia de poliţie şi comitetul local rezidenţial au continuat să-i preseze pe părinţii lui Lei Ming, spunându-le că Lei se va întoarce în închisoare imediat ce se va simţi mai bine. Pentru a evita reîntoarcerea la închisoare, Lei Ming a fost nevoit să plece de acasă imediat ce a putut merge.

Din cauza leziunilor grave de pe urma torturilor, Lei Ming a decedat în timp ce se ascundea, la 6 august 2006, la vârsta de 30 de ani. Părinţii lui au fost devastaţi.

Lei Ming, înainte şi după întemniţare

Wei Xiushan, trimis la închisoare şi dat drept dispărut

Wei Xiushan, unul dintre membri echipei de interceptare, a fost aruncat într-un lagăr de muncă pentru o perioadă de un an, deoarece a făcut apel pentru Falun Gong în 1999. În lagărul de muncă Weigouzi, el a refuzat să accepte acuzaţiile care i se aduceau, sau chiar să poarte uniforma lagărului. Gărzile l-au electrocutat cu bastoane electrice, dar el tot a refuzat să coopereze. Alţi deţinuţi îl admirau pentru statornicia sa. Wei Xiushan le-a spus deţinuţilor povestea adevărată a Falun Gong. Aflând despre minciunile inventate de PCC şi nevinovăţia Falun Gong, mai mulţi deţinuţi au declarat că vor învăţa Falun Gong după ce vor fi eliberaţi.

Din cauza determinării de a-şi susţine credinţa, lagărul a extins termenul lui Wei Xiushan cu încă unsprezece luni. După eliberare, domnul Wei a scris pe formularele de eliberare: „Voi continua să practic şi să validez Falun Dafa după eliberare. Falun Dafa este o ştiinţă extraordinară şi o practică de cultivare măreaţă, care oferă salvare oamenilor.”

Wei Xiushan a fost condamnat la doisprezece ani de închisoare pentru interceptarea reţelei de televiziune în octombrie 2002. Fiind la un pas de moarte din cauza torturii, a fost trimis la spital în octombrie 2003. De atunci a dispărut.

Liang Zhenxing torturat în patru închisori înainte de moarte

După cum se descrie în prima parte a acestui raport, domnul Liang Zhenxing, liderul principal al echipei de interceptare, a fost arestat cu câteva zile înainte de a intercepta reţeaua TV, pentru a difuza adevărul despre Falun Gong. El a indurat interogări chinuitoare, refuzând să se dea bătut. Suferinţa sa a făcut echipa să câştige timp preţios. După difuzare, poliţia a realizat că domnul Liang le-a ascuns informaţii importante, interogându-l din nou. După fiecare rundă, era adus înapoi în celulă, acoperit de răni nou create.

La stânga: Liang Zhenxing înainte de persecuţie. La dreapta: Liang Zhenxing în custodia mass-mediei de stat chineză

El şi-a văzut în final membri echipei, la process. Ei au făcut schimb de priviri încurajatoare unii cu alţii. El a fost încântat la culme să afle din detaliile procesului de judecată că misiunea lor a fost realizată cu succes. Când Liang Zhenxing şi Liu Chengjun au expus minciunile guvernului în timpul procesului, ofiţerul care stătea la spatele domnului Liang l-a apucat de gât. Liang se lupta, încercând să se elibereze, ceea ce l-a extenuat pe ofiţer, fiind nevoie de un alt poliţist să-l înlocuiască. După proces, Liang a fost bătut şi electrocutat cu bastoane electrice. A trebuit să fie cărat înapoi la centrul de detenţie.

Liang Zhenxing a fost condamnat la 19 ani de închisoare, fiind aruncat în a doua închisoare din provincia Jilin, în noiembrie 2002. Închisoarea era cunoscută pentru persecuţia practicanţilor Falun Gong. Cel puţin douăzeci de practicanţi au fost ucişi acolo. Zeci dintre ei au fost schilodiţi sau au suferit colaps mental. Directorul Wei Xianghui a ordonat: „Noi nu ar trebui să-i luăm uşor pe practicanţii Falun Gong.”

Bătaia, şocul cu bastoanele electrice, patul de întindere, patul morţii, izolarea, împungerea între coaste, bătaia peste ochi, ciupitul testiculelor, străpungerea degetelor cu pioneze, arderea cu un fier de călcat fierbinte... toate metodele de tortură erau epuizate. Când după toate acestea nu au reuşit să-l facă să renunţe la Falun Gong, dar aducându-l totuşi aproape de moarte, Liang a fost transferat la o altă închisoare, continuând să fie abuzat.

Metodele de tortură: patul de întindere şi patul morţii

Pe 29 martie 2005, Liang a fost transferat la închisoarea Tiebei, Changchun. El a fost supus unor torturi atât de îngrozitoare, încât toţi practicanţii Falun Gong din închisoare au lansat o grevă a foamei. Cei de la închisoare s-au grăbit să-l trimită pe Liang la o altă închisoare, pentru pasa responsabilitatea în altă parte.

Indiferent unde s-a aflat sau de modul în care a fost torturat, el nu a renunţat niciodată la clarificarea adevărului despre Falun Gong. Deţinuţii îl simpatizau şi îl admirau. Închisorile îi alegeau pe cei mai inumani deţinuţi pentru a-l tortura.

Liang Zhenxing a fost, din nou, transferat la închisoarea notorie Shiling din Siping, în august 2005. Directorul Yin Shoudong, gardienii Yang Tiejun, Wu Tie, Zhang Yejun şi câţiva deţinuţi l-au electrocutat cu opt bastoane electrice în acelaşi timp. Urmele arsurilor îi acopereau întregul corp. I-au ars chiar şi sfârcurile şi organele genitale. Unul dintre sfârcuri i-a căzut chiar. Când familia l-a vizitat, pe 5 iunie 2006, l-au găsit îmbrăcat într-o haină de bumbac, căptuşită, dar tot îi era frig. Avea un tub de hrănire forţată introdus în nas. Fratele mai mare a lui Liang a vrut să-i scoată haina pentru a-l verifica, însă gardienii s-au grăbit să-l dea la o parte. El se afla la un pas de moarte, dar a fost transferat din nou. Înainte să se stingă, Liang le-a spus deţinuţilor care obişnuiau să-l tortureze: „Să nu uitaţi, Falun Dafa este măreaţă. Sper să aveţi un viitor luminos.”

În apropierea sărbătorilor de Anul Nou 2010, Liang a fost transferat la închisoarea Gongzhuling. Pe 12 aprilie, familia l-a vizitat, găsindu-l slăbit, cu dificultăţi în mers, iar vocea îi era răguşită. Familia i-a fost anunţată să-l viziteze la spitalul central din oraşul Gongzhuling, pe 25 aprilie. Liang se afla în salonul de urgenţe. Era doar piele şi os. Aproape că-şi pierduse vederea la ochiul drept. Plămânii îi erau grav infectaţi. Picioarele îi erau teribil de umflate. Durerea acută îl făceau să scrâşnească din dinţi. În dimineaţa zilei de 1 mai, uimitorul şi statornicul practicant Falun Gong, domnul Liang Zhenxing, s-a stins la vârsta de 46 de ani.

Mass-media occidentală a raportat: „Omul al cărui ingeniozitate a stimulat activitatea grupului cu privire la libertatea internetului, a murit în China.” La fel ca şi povestea altor practicanţi Falun Gong, povestea lui Liang Zhenxing străluceşte în istoria chineză.

În ultimii săi ani de viaţă, Liang Zhenxing a fost închis şi izolat de lume. Păcat că nu ştia că el, împreună cu echipa sa au deschis un drum nou spre o nouă eră de marcă în răspândirea informaţiilor despre Falun Gong. Interceptarea lor de succes în reţeaua televiziunii de stat a rupt cortina de fier a propagandei PCC. Astfel de transmisiuni prin interceptarea cablului reţelei TV au avut loc şi în alte oraşe din China. În acelaşi timp, efectul său puternic a condus, în cele din urmă, la un progres a anti-blocadei software-ului de pe internet, care a transformat cenzura PCC şi proiectul său de supraveghere „scutul de aur” într-o cauză pierdută.

Libertatea nu este gratuită

Lumina adevărului va lumina pentru totdeauna

Succesul copleşitor de a intercepta reţeaua TV din Changchun a demonstrat că minciunile şi blocarea informaţiei nu pot opri răspândirea adevărului, iar curajul nu va ceda în faţa persecuţiei violente. Aceasta i-a inspirat pe cei din alte oraşe să urmeze exemplul. Exemple de interceptare a televiziunii au loc în China până în prezent.

Potrivit unui raport RFA: „Pe 17 august 2002, adepţii Falun Gong au interceptat din nou un post local TV din China, cu emisiuni care vizează combaterea rapoartelor oficiale negative îndreptate către mişcarea spirituală interzisă. Conform locuitorilor din oraşul Baiyin, nord-vestul provinciei Gansu, China, Canalul 5 al CCTV oficiale a difuzat imagini despre Falun Gong pentru telespectatorii locali între 10 și 20 de minute. În jur de o sută de mii de oameni au putut să vizioneze programul prin intermediul postului TV prin cablu Baiyin.”

Pe 19 octombrie, au fost difuzate două ore de programe despre Falun Gong într-un oraş din sud-vestul Chinei.

Pe 23 ianuarie 2003, o zonă rezidenţială dintr-un oraş chinez din nord-est a vizionat un program TV despre înscenarea auto-incendierii din Piaţa Tiananmen, mai mult de o jumătate de oră.
În august 2003, sute de mii de telespectatori din sudul Chinei au vizionat programe de informare despre Falun Gong mai bine de o jumătate de oră, cu antene.

Software anti-blocadă

Într-un discurs din ianuarie 2010, secretarul de stat american Clinton a declarat că Statele Unite va face presiuni pentru a păstra capacitatea oricui om de a se conecta sau de a transfera în mod liber informaţii pe internet. Ea le-a promis 50 de milioane de dolari grupurilor care dezvoltă „noi instrumente care permit cetăţenilor să-şi exercite dreptul la libera exprimare prin ocolirea cenzurii motivate politic”.

Pe 27 noiembrie în acelaşi an, raportul standard săptămânal numit „Pe calea undelor” a scris: „singurul grup care a reușit de fapt să facă asta este numit Falun Gong”. „De asemenea, este o realitate şi faptul că Departamentul de Stat, citeşte New York Times, care a creditat Consorţiul Global de Libertate a Internetului – în esenţă, un grup de ingineri PC, practicanţi Falun Gong – pentru crearea sistemului web revoluţionar, care nu numai că a permis milioanelor de cetăţeni chinezi să navigheze dincolo de Marele Firewall, dar le-au oferit marii majorităţi a cetăţenilor şi reportaje care au ajuns în Occident în timpul Revoluţiei Verzi din Iran care a eşuat.”

Ideea de spargere a internetului a fost stimulată de Liang Zhenxing şi echipa sa de interceptare, care au interceptat reţeaua de cablu, spărgând blocada de informaţii în Changchun, pe 5 martie 2002. Succesul său imens a inspirat grupul Falun Gong, dezvoltând un nou mod de a ajunge la şi mai mulţi oameni din China, prin intermediul internetului.

Dreptul de a ști

Reporterul american Ethan Gutmann a scris: „În vest, a fost nevoie de practicanţi chinezi de elită, foarte educaţi, cu sânge rece, pentru a realiza că televiziunea chineză, propaganda adevărată şi contra propaganda au constituit doar poalele munţilor. Muntele s-a mişcat. Cu nume precum FreeGate, UltraSurf și Dynaweb, celule mici de practicanţi, operând în afara birourilor în nordul Californiei şi camere de zi în Carolina de Nord, au început procesul de escaladare a marelui firewall chinezesc, păstrând o conexiune permanentă la internet în China, prin Vest... totul a început în oraşul Changchun, cu un bărbat pe nume Liang Zhenxing... Cu toate că niciodată nu a câştigat un Premiu Nobel, omul care a murit a fost real.”

Minciunile au denaturat conştiinţa poporului chinez şi simţul dreptăţii, incitând la ură faţă de un grup de oameni care urmează principiile Adevăr-Compasiune-Toleranţă. Adevărul totuşi, dizolvă tot, punând dreptul de cunoaştere înapoi în mâinile oamenilor. Mulţi dintre cei care au aflat adevărul, au ales să fie de partea celor drepţi. Imediat a doua zi după ce a fost difuzat adevărul despre Falun Gong, în Changchun, localnicii au luat iniţiativa de a merge la tribunal pentru a condamna PCC, demonstrând sprijin pentru Falun Gong.

Mulţumită pionierilor şi urmaşilor lor, povestea adevărată despre Falun Gong s-a răspândit în întreaga lume. Oameni din mai mult de o sută de ţări practică Falun Gong. Mai mult de o sută de milioane de chinezi au demisionat din PCC şi organizaţiile sale afiliate.

Domnul Zhang Zhongyu, fostul redactor-şef adjunct al revistei Lantaineiwai la nivel provincial din Jilin, a evadat din China din cauza persecuţiei împotriva Falun Gong. Acesta i-a spus unui reporter: „Teroarea şi politica arbitrară nu pot opri oamenii de la dorinţa de adevăr. Minciunile şi violenţa nu pot schimba inimile oamenilor. Paisprezece ani de persecuţie sângeroasă au distrus nenumăraţi oameni şi mii şi mii de familii. Doar că persecuţia credinţelor drepte nu au reuşit niciodată în istorie. În timp ce PCC îşi bate capul pentru destinul său, Falun Dafa s-a răspândit în peste o sută de ţări, aducând speranţă şi luminozitate lumii.”

Curajul şi sacrificiul echipei de interceptare din Changchun, a aprins speranţa din perioada întunecată a Chinei de sub PCC. Practicanţii Falun Gong din China şi din întreaga lume au plătit un preţ enorm pentru binele libertăţii presei, a credinţei, şi a libertăţii de exprimare.

Acest articol se poate citi și în limba engleză:
http://en.minghui.org/html/articles/2014/3/15/145856.html