Cea de-a XII-ea aniversare de la conectarea cu televiziunea de stat pentru a transmite adevărul despre Falun Gong: Rememorând eroii (Partea 2 din 3)

Continuare din Partea I

Euforie în oraşul Chuangchun

În seara zilei de 5 martie 2002, la 7:19, opt canale de televiziune din oraşul Changchun au început să transmită înregistrările „Auto-incendiere sau un fals?” şi „Falun Dafa se răspândeşte în întreaga lume”. La început, telespectatorii au fost şocaţi. Mulţi au început să-şi sune prietenii şi membri familiei, spunându-le să-şi aprindă televizoarele pentru a vedea un film despre Falun Gong.

Când Zhang Zhongyu, editor asistent la revista locală Lantaineiwai , a intrat într-un magazin, unde un grup de oameni era strâns în faţa unui televizor, vorbind cu entuziasm. Când proprietarul magazinului l-a văzut pe Zhang, care arăta ca un oficial guvernamental, a schimbat nervos canalul. Dar pe fiecare canal pe care apăsa se transmitea aceeaşi emisiune: „Auto-incendiere sau un fals?”

„Este o emisiune bună. Ar trebui s-o vedem.”, îi spuse Zhang proprietarului. Toată lumea s-a relaxat şi a vizionat emisiunea.

Gazda emisiunii analiza ştirea difuzată de CCTV (China Central TV) care afirma că un grup de practicanţi Falun Dafa s-au autoincendiat în Piaţa Tienanmen. Gazda emisiunii atrăgea atenţia asupra fiecărui cusur din emisiunea CCTV. Telespectatorii au înţeles curând că aşa-zisele „ştiri” erau doar propagandă înscenată pentru a defăima Falun Gong. Şi, în acest proces, viaţa unei „actriţe” a luat sfârşit.

Următorul program a fost „Falun Dafa se răspândeşte în întreaga lume”, care arăta mii de proclamaţii şi certificate primite de Falun Gong de la guverne şi organizaţii din toată lumea. Programul arăta de asemenea că Falun Gong a fost adoptat de mai mult de 100 de ţări şi regiuni.

Pe 6 decembrie 2010, revista The Weekly Standard a publicat un articol lung intitulat „Pe calea undelor: Cum o mână de martiri chinezi necunoscuţi a ajutat Cauza Libertăţii din toată lumea”.

Povestirea descria un eveniment care a avut loc în acea noapte:
Emisia Falun Gong a fost transmisă pe opt canale timp de 50 de minute, câştigând o audienţă de mai mult de un milion de oameni, rating-ul crescând pe măsură ce vorba se răspândea, oamenii sunându-se unii pe ceilalţi, spunându-le că trebuie să deschidă televizorul imediat. În unele cartiere, oficialii de partid locali au devenit disperaţi şi au oprit curentul, lăsând străzile pe întuneric.

În alte cazuri, cum este şi acela de la Piaţa Culturală, oamenii au ieşit pe străzi pentru a sărbători. Interdicţia a luat sfărşit! Falun Gong este reabilitat! Câţiva practicanţi au ieşit din fabrici şi ascunzători, ţinând la vedere cărţile. Vecini, copii, străini întâlniţi întâmplător, chiar şi doamne în vârstă cu banderole roşii la braţ s-au apropiat de ei, toţi vorbind deodată, comentând, râzând, bătându-i prieteneşte pe umăr, felicitându-i.

Puţini au suspectat că n-ar fi fost o transmisie a guvernului, dar şi ei au zâmbit larg şi au spus în şoaptă: „Cum aţi făcut? Falun Gong este uimitor!” Şi părea că aproape începuse să fie reabilitat în cele din urmă şi euforia şi râsetele nu mai încetau, nici chiar după 10 noaptea.

Oamenii din Changchun au aflat adevărul, au trecut de partea Falun Gong şi au dat vina pe autorităţi pentru că le-au înscenat una ca asta unor oameni buni.

Într-un mic magazin alimentar dintr-un bloc, o femeie l-a întrebat pe proprietar: „Ai văzut emisiunea Falun Gong ieri seară?” A spus că a văzut-o. Ea a oftat: „N-am văzut-o aseară. Ce păcat!”

Un locuitor din oraşul Changchun, domnul Wei Lisheng a spus: „În dimineaţa zilei de 6 martie, de îndată ce am intrat în birou, şeful mi-a spus: ‘ Falun Gong este atât de puternic. Toată lumea vorbeşte acum de înscenarea cu autoincendierea din Piaţa Tienanmen. Falun Gong a spus la televizor că asta a fost fabricată de Partidul Comunist pentru a defăima Falun Gong şi că Falun Gong este popular în întreaga lume.’ ”

Un regim în panică

Propaganda regimului a diminuat intenţionat bucuria publicului şi s-a concentrat pe cele aproximativ 2.000 de apeluri telefonice făcute către posturile locale de poliţie, care-i alerta cu privire la emisie.

Luând în considerare populaţia oraşului - milioane - şi zecile de mii de membri ai partidului comunist şi miile de poliţişti de serviciu sau în afara serviciului care au văzut emisiunea la oră de maximă audienţă, numărul apelurilor telefonice care au alertat autorităţile a fost, de fapt, un procent foarte mic.

Şi numărul relativ mic de apeluri telefonice spune de la sine: majoritatea membrilor partidului comunist, cadrele guvernamentale şi ofiţerii de poliţie s-au uitat pur şi simplu la televizor în loc să informeze autorităţile.

Procesul celor 10 practicanţi Falun Gong ce au fost arestaţi pentru distribuirea de materiale de clarificare a adevărului a fost planificat pe 6 martie. După ce au urmărit emisiunea din seara anterioară, mii de civili au mers la tribunal pentru a vedea cum autorităţile îşi vor acoperi minciunile.

Câţiva observatori în afara tribunalului vorbeau între ei: „Fluturaşii informativi pe care îi dădeau Falun Gong spuneau adevărul. Cum poate fi ilegal să spui adevărul? Ce fel de pedeapsă le pot da acestor oameni nevinovaţi?” Ca răspuns la miile de civili observatori, autorităţile au poziţionat vehiculele poliţiei şi forţele armate pentru a „proteja” tribunalul.

Dar civilii nu ştiau că secretarul general al Partidului Comunist Chinez de atunci, Jiang Zemin, era atât de supărat că a dat un ordin secret de a „omorî toţi practicanţii Falun Gong implicaţi în acest caz”. Liu Jing, conducătorul şef al Biroului 610, o organizaţie stabilită la fiecare nivel al guvernului doar pentru a persecuta Falun Gong, a zburat la Changchun peste noapte pentru a supraveghea rundele masive de căutări şi arestări.
Batalioane militare au intrat în oraşul Changchun în aceeaşi noapte. Tuturor forţelor de poliţie li s-a ordonat să aresteze orice practicant Falun Gong din oraş şi fiecărui ofiţer de poliţie i s-a dat o cotă de arestări de realizat. Dacă unul dintre ofiţeri nu reuşea să-şi realizeze cota, îşi pierdea locul de muncă.

Ordinul de la autorităţile superioare era simplu: „Nu este necesar să aplicaţi legea pentru a aresta practicanţii Falun Gong.” Un poliţist a spus odată: „Superiorii noştri ne-au ordonat să ne concentrăm pe arestarea practicanţilor Falun Gong, aşa că nu vă faceţi griji de crime sau incendieri.”

În prima rundă de arestări în masă, au fost reţinuţi peste 5.000 de practicanţi Falun Gong. Interogatoriile şi torturile au început imediat pentru a-i depista pe cei implicaţi în interceptarea televiziunii prin cablu.

Eroi arestaţi şi torturaţi

Lei Ming

Fiind ultimul care a părăsit locul de inserare a semnalului, Lei Ming a fost primul care a fost arestat. A fost arestat în jurul orei 8 seara, imediat după emisie şi a fost reţinut la secţia de poliţie Qinming. Curând, reporterii au auzit de arestare şi au venit la secţia de poliţie, dar au fost daţi afară de ofiţerii de poliţie. În aceeaşi noapte, domnul Lei a fost transportat la secţia de poliţie din oraş.

Reconstituirea torturii: banca tigrului

A fost bătut în secţia de poliţie, dar nu a şovăit. Autorităţile de la niveluri mai înalte au intervenit în curând. Domnul Lei a fost legat la ochi şi mutat la subsolul hotelului Jingyuetan. Camerele de la subsol erau echipate cu tot felul de dispozitive de tortură: banca tigrului, bastoane electrice, pungi de plastic pentru a acoperi capul, o tijă din fier încins, portavoce, etc. În aproape cinci ore, domnul Lei Ming era aproape mort.

Dar autorităţile nu vroiau ca el să moară prea curând, aşa că a fost torturat timp de patru zile şi patru nopţi. Când a fost transportat la centrul de detenţie Tiebei, directorul a fost şocat de imaginea grotescă a domnului Lei şi de corpul său tumefiat şi a refuzat să-l primească, dar ofiţerii de poliţie au spus că era un „caz special” şi i-au ordonat să-l primească.

În celula din centrul de detenţie, deţinuţii au numărat arsurile făcute cu fierul încins şi vânătăile de pe corpul domnului Lei. Deţinutul şef a spus: „Înainte, nu credeam că Falun Gong era persecutat atăt de rău; astăzi, cred cu adevărat. Cred, de asemenea, că Partidul Comunist Chinez este blestemat.”

Domnul Lei a fost condamnat ilegal la 17 ani de închisoare după un proces înscenat.

Liu Chengiun

În noaptea din data de 23 martie, 20 de maşini de poliţie au înconjurat satul Shanhoutun din provincia Qianguo. Ofiţerii de poliţie au intrat în casa unchiului domnului Liu şi l-au luat pe verişorul lui Liu la cea mai apropiată secţie de poliţie pentru a-l chestiona. L-au ameninţat că-i vor aresta şi mama în vârstă de 84 de ani. Sub presiune, tânărul le-a spus unde era domnul Liu.

La ora 1 noaptea, pe 24 martie, şapte maşini ale poliţiei s-au întors în satul Shanhoutun şi au înconjurat casa unchiului. Poliţia a deschis focul asupra a două grămezi mari de lemne pentru a-l face pe domnul Liu să iasă, căci acolo era ascuns. L-au încătuşat şi au început să-l bată cu bâte din lemn, în timp ce familia lui şi alţi săteni priveau.

Cu domnul Liu zvârcolindu-se pe jos, ofiţerul Li Bowu de la secţia de poliţie a oraşului Songyuan l-a împuşcat pe domnul Liu de două ori într-un picior şi a strigat: „Acum arată-mi cât de departe poţi fugi!” Apoi autorităţile l-au îndesat pe domnul Liu în porbagajul unei maşini a poliţiei. I-au arestat şi pe unchiul şi mătuşa lui. Unchiul, mătuşa şi verişorul domnului Liu au fost încarceraţi în centrul de detenţie al provinciei Qian Guo pentru 11 zile. Domnul Liu a fost ulterior condamnat la 19 ani de închisoare, unde în cele din urmă a murit din cauza torturii.

Aceasta este ultima poză cunoscută a lui Liu Chengiun. În poză, mâna sa stângă nu era în mânecă. Nu mai putea să stea singur pe picioare şi trebuia să se sprijine de perete.

Masacrul din oraşul Changchun

Mai mult de 5.000 de practicanţi Falun Gong au fost arestaţi în arestările masive din oraş şi cel puţin 6 dintre ei au murit din cauza torturii în mai puţin de o lună. Majoritatea covârşitoare a celor 5.000 de practicanţi nu au avut nicio implicare în emisia televiziunii prin cablu.

Doamna Li Rong, de 35 de ani, lucra la Institutul de Cercetări Farmaceutice din Provincia Jilin şi era absolventă a Universităţii Jilin. Autorităţile au spus că a murit după ce a sărit de pe o clădire pentru a evita arestarea, dar adevărata cauză a morţii ei rămâne în curs de investigare.

Doamna Shen Jianli, de 34 de ani, era profesoară de matematică la Universitatea Jilin, Departamentul de Matematici Aplicate. Ea a fost arestată pe 6 martie şi a murit după ce a fost torturată la sfârşitul lui aprilie. Soţul ei, domnul Zheng Weidong, care este de asemenea un practicant Falun Gong, a fost şi el arestat.

Un bărbat neidentificat, practicant Falun Gong, care avea în jur de 30 de ani, a fost bătut până la moarte pe 16 martie în timp ce se afla în custodia Brigăzii de Investigaţii Criminale a secţiei de poliţie Jincheng al departamentului de poliţie din oraşul Changchun. Corpul său avea răni multiple şi organele sale interne erau afectate.

Liu Yi, de 34 ani, a fost arestată pe 18 martie şi a murit în timp ce era în custodia Diviziei de Poliție Criminală a secţiei de poliţie din Luyuan.

Doamna Li Shuqin, de 54 de ani, a fost arestată de către departamentul de poliţie rutieră Changjiu şi a murit în al treilea centru de detenţie din Changchun.

Domnul Liu Haibo era radiologist la spitalul Chuncheng. Domnul Liu a fost arestat în noaptea de 10 martie şi a murit la ora 1 noaptea a zilei următoare, în timp ce era în custodia poliţiei. Pe baza celor relatate de un fost ofiţer de poliţie, autorităţile au introdus un baston electric în rectul domnului Liu pentru a-i electrocuta organele interne. Domnul Liu a murit în câteva minute, dar autorităţile au spus că a murit de atac de cord. I-au incinerat corpul în secret.

Liu Haibo şi soţia sa

Mult mai mulţi practicanţi Falun Gong au supravieţuit cu greu torturii.

O femeie practicant a scris o scrisoare pe site-ul Minghui: „La început, autorităţile au suspectat că eram implicată în transmisie şi m-au etichetat ca ‚persoană importantă’. Am fost răpită în timp ce plecam de la biroul meu şi încarcerată la secţia de poliţie Luyuan. Am fost bătută de şapte sau opt poliţişti.”

„Mai târziu, la divizia de criminalitate, am fost încătuşată şi suspendată astfel încât degetele de la picioare abia atingeau podeaua. Nervii mâinilor mele au fost afectaţi şi nu mi-am mai simţit niciuna din mâini mai mult de 40 de zile.“

„În cele din urmă m-au mutat la subsolul hotelului Jingyuetan, unde fiecare cameră avea multe ustensile pentru tortură ca de exemplu banca tigrului. Doi poliţişti de acolo - Gao Peng şi Zhang Hang - erau extrem de răi. Le plăcea să electrocuteze femeile practicante pe sfârcuri şi în zonele intime. Zhang şi un alt poliţist, Jiang Zhong, m-au electrocutat peste tot de la gât până la tălpile picioarelor. Intenţionat împingeau şi ţineau bastonul pe piele mai mult şi mai mult pentru a face arsura căt de profundă puteau. Şi în mod repetat mi-au înfăşurat capul într-o pungă de plastic până am leşinat.”

„Le-am întâlnit pe Wang Yuhuan şi pe Chen Yanmei în centrul de detenţie. Doamna Wang mi-a spus că atunci când a fost interogată, autorităţile au electrocutat-o cu un baston electric. La o tortură, a fost legată ca un buştean şi doi poliţişti au atârnat-o în mod repetat de un copac. A simţit că aproape a murit.”

Procese absurde

Pe 1 aprilie 2002, agenţiile de ştiri din China au raportat că 18 oameni au fost implicaţi pe 5 martie în transmisia prin televiziunea prin cablu din oraşul Songyuan şi oraşul Chanchun. Dar când a început procesul, mai erau 15 oameni pe lista inculpaţilor. Bazat pe şase cazuri cunoscute de moarte în custodie după arestările masive şi interogatorii, credem că ceilalţi trei au murit în timp ce erau în custodie.

Unul dintr ei a fost Hou Mingkai. A fost arestat pe 20 august 2002, împreună cu alţi trei practicanţi. Unul dintre ei a povestit despre interogatoriile din acea noapte:

„Autorităţile de la Biroul 610 din oraşul Jilin şi Divizia de Securitate Internă l-au arestat pe Hou Mingkai, alţi doi practicanţi şi pe mine. Am fost legat cu cătuşele de o ţeavă conectată la un radiator. Radiatorul din cameră era oprit şi uşa era deschisă. Am auzit zgomote de bătăi dintr-o cameră din cealaltă parte a coridorului. Când ofiţerii s-au săturat de bătut, au venit în camera în care eram eu să bea apă.

„Unul din ei a spus: ‚Tipul ăla poate cu adevărat să îndure mult.’ Poliţista a spus: ‚Cum se face că gazul lacrimogen nu l-a afectat deloc? Chiar mie aproape că mi-au dat lacrimile. Tipul ăsta este rezistent.’ ”

„După aproape o jumătate de oră, am auzit poliţiştii din cealaltă cameră că au intrat în panică şi strigau ceva de genul, ‚Hou Mingkai nu răspunde. A murit’. Cred că au încercat să muşamalizeze mai târziu, punându-l pe un poliţist să vină în camera mea şi să spună: ‚Hou Mingkai a încercat să scape. A sărit de la fereastră.’ Eram la etajul şase şi erau mulţi poliţişti în acea cameră. Hou Mingkai n-ar fi putut să sară de la acea fereastră. Ştiu că l-au bătut până la moarte.”

Fotografia soţiei şi fiicei lui Hou Mingkai era printre amintirile lui

Pe 18 septembrie 2002, Tribunalul Intermediar Changchun i-a judecat pe cei 15 inculpaţi şi i-a condamnat pe fiecare până la 20 de ani de închisoare. Pe atunci, aceste sentinţe aveau cele mai mari termene date practicanţilor Falun Gong de când începuse persecuţia în iulie 1999.

Vedeți continuarea partea III.

Acest articol se poate citi și în limba engleză:
http://en.minghui.org/html/articles/2014/3/13/145820.html