Experienţa mea, despre arest, închisoare şi hrănire forţată: Scrisă într-un centru de detenţie de către practicanta Liu Yu din oraşul Shenzhen, provincia Guangdong

Doamna Liu Yu este o practicantă din oraşul Shenzhen, provincia Guangdong. Ea are în jur de 30 de ani şi a terminat la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Beijing. Ea a lucrat ca şi un reporter de ştiri la ziarul Wei Hui şi mai târziu ca şi un învăţător la oraşul Shenzhen. Ea a fost arestată în Shenzhen în dimineaţa lui 30 martie 2005. Aceasta este a patra oară când a fost arestată.

Doamna Liu Yu a trecut prin două tribunale ilegale, după ce a fost arestată de data aceasta. Ea şi-a menţinut gândurile şi acţiunile drepte în timpul acestor sesiuni judecătoreşti. În timpul celei de al doilea sesiuni, la tribunalul Longgang în oraşul Shenzhen în 20 martie 2006, doamna judecătoare, Jia Yu, care are reputaţia proastă de a persecuta practicanţii Dafa, nu a permis membrilor de familie ai doamnei Liu Yu, şi nici prietenilor, să participe şi nici nu a permis ca doamna Liu Yu să se apere singură. Doamna Liu Yu a fost condamnată la patru ani de închisoare. Doamna Liu Yu a făcut apel la cazul ei, la Judecătoria Intermediară a Poporului al Oraşului Shenzhen, dar nu a primit încă nici un răspuns. Situaţia doamnei Liu este foarte dificilă, dar rămâne fermă în hotărârea ei de a proteja Dafa. Următoarele sunt declaraţiile ei despre tortura la care a fost supusă, declaraţie scrisă în centrul de detenţie.

Experienţa mea arest, închisoare şi hrănire forţată

Locul răpirii: Casa mea din districtul Buji, oraşul Shenzhen

Data: 30 martie 2005

Detalii: În ziua aceea am mers acasă pentru prânz. Când m-am urcat pe scări la etajul patru, am văzut multe bucăţii din ceea ce părea să fie mobila mea, împrăştiată pe coridor. Când am ajuns mai aproape, gardianul Che mi-a spus: „Casa ta ţi-a fost spartă.” M-am grăbit la apartamentul meu şi am văzut că atât uşa de siguranţă cât şi uşa interioară au fost sparte. Mulţi gardieni, poliţişti, cu uniformă şi cu haine civile, au stat atât în coridor cât şi în apartamentul meu. Lucrurile mele erau împrăştiate peste tot. Evident casa mea a fost răscolită. Doi poliţişti au arestat un prieten care m-a vizitat. El a fost pe canapea cu ambele mâini legate în spate şi cu picioarele lui încătuşate.

I-am întrebat: „Ce faceţi voi aici?” O voce a strigat înapoi: „Cine eşti?” „Sunt proprietarul acestui apartament. Ce faceţi voi aici?” am răspuns. O altă voce nebună a strigat: „Noi suntem aici ca să te arestăm.” Doi oameni mari au încercat să mă aresteze, dar nu au reuşit. Alţi doi au sărit, aceştia mi-au legat mâinile la spate cu un cordon electric gros şi negru, şi m-au ameninţat şi insultat în continuu. Mâinile mele s-au colorat violet închis, deoarece circulaţia a fost tăiată de către nodurile etanşe. Un poliţist îmbrăcat civil, pe nume Liu, de la Biroul 610¹ din oraşul Shenzhen, care avea în jur de patruzeci de ani, în jur de 1,67 de metri înălţime, cu o faţă pătrată, păr foarte scurt şi cu un accent nord-est a fost cel mai ticălos dintre ei.

I-am întrebat: „Cum vă cheamă? Unde lucraţi? De ce aţi venit în casa mea?”. Apoi le-am spus: „Dacă continuaţi să spuneţi lucruri urâte despre mine, vă dau în judecată pentru calomnie.” Apoi i-am întrebat: „Am omorât pe cineva?”, au răspuns: „Nu”. Am continuat: „Am pornit un foc undeva?”, au răspuns: „Nu”. Apoi l-am întrebat pe poliţistul Liu: „Te-am lovit?”, el a răspuns: „Nu”. Apoi am întrebat: „De ce mă răpiţi?”. El nu a putut să răspundă. Am continuat să îl întreb: „Cum te cheamă? Unde lucrezi?” Nici un răspuns. „Îţi este frică să îmi spui numele?” Doar linişte. Ei nu au îndrăznit să îmi răspundă, şi nici nu mi-au arătat nici un document legal care să le prezinte identitatea sau legalitatea acţiunilor lor.

Am spus: „Voi aveţi o soţie, fraţi şi surori. Dacă ei ar fi trataţi în halul acesta în care sunt eu tratat astăzi, voi ce aţi face?” Lui Liu i s-a făcut frică să mai repet această întrebare. El a ameninţat şi m-a bătut urlând. „Nu-i aşa că Falun Gong vă învaţă să nu loviţi înapoi când sunteţi loviţi şi să nu înjuraţi când sunteţi înjuraţi? Eu te lovesc!”

El m-a bătut în faţa unei duzini de persoane. Eu i-au spus calm: „Toată lumea de aici are o familie, soţie, fraţi şi surori. Ce aţi face voi dacă familia voastră ar fi bătută? Dacă nu aţi fi venit la mine acasă cu forţa, eu v-aş fi tratat frumos, la fel cum îmi tratez familia. Greşiţi când mă trataţi astfel. Greşiţi când vă lăsaţi folosiţi de alţii ca să persecutaţi. Un cultivator niciodată nu ar lovi înapoi când este lovit sau înjura când este înjurat. Eu pot să vă iert şi să uit tot. Dar voi toţi aveţi conştiinţa voastră. Cât de jalnici sunteţi”

Un alt poliţist (în jur de 38 de ani, 1.67 metri înălţime cu o piele galbenă palidă, ochi mari şi o faţă lată, purtând o jachetă galbenă deschisă în dungi) m-a insultat pe mine şi pe prietenul meu de asemenea. El şi ticălosul de Liu mi-au luat obiectele de valoare exact ca şi gangsterii. Ei au încercat să mă ameninţe cu nişte priviri vicioase. Eu i-am primit înapoi cu curaj şi dreptate. Ei nu au mai îndrăznit să se uite la mine.

De asemenea au mai fost prezenţi: poliţistul Luo în haine civile, poliţistul Li Zhiwei (în jur de 26 de ani, 1,60 metri înălţime cu ochi mărunţi şi haine civile) de la Staţia de Poliţie Luogang în oraşul Shenzhen, un alt poliţist (cu o înălţime de 1,65, cu o faţă lungă albă, într-o cămaşă gri), un poliţist al cărui număr de identificare era 064534 (sau 064354) (în jur de 40 de ani, negru şi gras, din provincia Guangdong), o poliţistă a cărui număr de identificare începea cu 064 (cu o înălţime de 1,52 mică şi slabă, cu un păr scurt şi ochelari), două poliţiste în haine civile, poliţistul Qui în haine civile, patru patrule poliţiste şi doi gardieni de securitate.

Poliţistul Liu în haine civile negre a fost speriat când a auzit că ei vor fi pedepsiţi. Ela m-a întrebat imediat: „Crezi că voi fi pedepsit? Când crezi că voi fi pedepsit?”

Ei m-au luat pe mine şi pe prietenul mei la staţia de poliţie Luogang şi ne-au interogat. Poliţistul Li Zhiwei m-a insultat din nou în timpul interogării şi a strigat: „Eu te insult, te ponegrez. Ce poţi să faci tu?” Eu l-am privit cu intensitate. Treptat el nu s-a mai purtat atât de nebun şi nici nu a mai îndrăznit să se uite la mine. Interogarea lor a primit în schimb doar linişte.

În dimineaţa următoare, eu şi prietenul meu am fost luaţi la Spitalul Poporului Longgang pentru o examinare fizică. După asta noi am fost duşi în Centrul de Detenţie Huanggekeng în districtul Longgang, oraşul Shenzhen. Eu am fost pusă in divizia paisprezece în 31 martie 2005. Doi dintre noi am început greva foamei pentru a protesta detenţia noastră. Gardianul Xiao care a fost şeful Diviziei Cincisprezece, s-a întâlnit cu mine în fiecare zi timp de trei zile şi m-a rugat să mănânc.

Directorul adjunct al centrului de detenţie Zheng, s-a întâlnit cu mine pe 1 şi 2 aprilie. El l-a adus pe doctorul He, al cărui număr de identificare a fost 064224. Doctorul He mi-a arătat o listă cu practicanţii care au fost hrăniţi forţat când au început greva foamei la centrul de detenţie. Doctorul He m-a ameninţat că mă va hrăni forţat şi pe mine. În după-amiaza zilei de 3 aprilie, directorul adjunct Zheg şi doctorul He s-au întâlnit cu mine din nou. I-am arătat la doctorul He că el a comis multe păcate în acest loc de muncă persecutând cultivatorii şi că va trebui să plătească pentru asta mai târziu. I-am sugerat să îşi schimbe locul de muncă. Faţa lui s-a schimbat în albastru mov şi a plecat din întrunire. Apoi am vorbit cu directorul adjunct Zeng, şi i-am povestit despre faptele care au fost descoperite dar care nu sunt explicabile de către comunitatea ştiinţifică, inclusiv faptul că cultivarea poate face un om să nu mai aibă boli acolo unde doctorii nu pot. Directorul adjunct Zeng nu putea explica nici el aceste lucruri. El a spus că crede că qigong-ul are propria ei fundaţie ştiinţifică. El mi-a făcut de înţeles în mod clar că nu va lăsa pe nimeni să mă hrănească forţat atâta timp cât eu sunt conştientă.

Instructorul politic al centrului de detenţie a vorbit cu mine în 4 aprilie, încercând să mă convingă să mănânc. Eu i-am clarificat adevărul şi i-am spus că departamentul de poliţie doar creează probleme centrelor de detenţie arestând practicanţi Falun Gong. El nu a avut nimic de spus.

Poliţistul Qiu şi Lui şi o altă persoană al cărui număr de identificare a fost 064227 m-a interogat în seara zilei de 5 aprilie 2005. Ei nu au obţinut nimic de la mine şi interogarea s-a terminat fără nici o înregistrare.

Miercuri 6 aprilie 2005, poliţistul He, al cărui număr de identificare a fost 064224, m-a ameninţat cu o atitudine răuvoitoare. El a spus că va începe să mă hrănească forţat. Eu nu am vorbit cu el.

În 7 aprilie, doctorul Li, m-a avertizat că ei s-ar putea să înceapă să mă hrănească forţat pe 8 aprilie.

În dimineaţa zile de 8 aprilie 2005, poliţista Xu m-a dus la clinica de sănătate. Eu m-am întors şi am încercat să plec dar un alt poliţist al cărui număr de identificare a fost 064224, m-a tras cu forţa de la uşă la o cameră separată înăuntru şi m-a împins pe un pat. Apoi au venit alţi cinci poliţişti. Doi mi-au ţinut picioarele şi doi mi-au ţinut mâinile pentru ai lega la pat. Un doctor slab, în jur de douăzeci şi cinci de ani, cu o înălţime de 1,60 metri mi-a ţinut capul. Un doctor în hai albe, peste cincizeci de ani, cu multe riduri pe faţă, a folosit frânghii să îmi lege cele patru membre. El a strigat de asemenea: „Eu vreau să aud porcul în timp ce noi îl tăiem.” Eu mi-am folosit toată puterea să rezist, dar ei au fost prea mulţi. Am fost hrănită forţat într-un mod sălbatic. Cele două asistente mi-au introdus tuburi plastice în nas. Tubul mi-a atins gâtul şi eu m-am zguduit violent din cauza durerii. Atât gâtul cât şi stomacul m-au durut extrem de tare, din cauza inserţiei. M-am simţit umilită şi rănită. Toate membrele mele erau amorţite şi nu am putut să mă mişc deloc. Ei tot mişcau tubul în sus şi jos în stomacul meu.

Imediat după hrănirea forţată, ofiţerul Peng de la staţia de poliţie Longgang, împreună cu poliţistul Qiu şi Luo au venit să mă interogheze. Membrele mele erau amorţite, în convulsie şi imobile. Eu nici nu puteam să mă gândesc cu claritate. Dar ei îmi tot cereau să cooperez cu ei. „Liu Yu, tu trebuie să cooperezi cu noi.” Eu îi întrebam: „Cum vă cheamă?”, „Numele meu de familie este Peng. Eu sunt responsabil de cazul tău. Poţi să îmi spui poliţistul Peng.” L-am întrebat din nou: „Care este numele tău întreg?” El nu a răspuns, în schimb m-a întrebat: „Ai să-mi spui ceva?”, I-am răspuns: „Eliberează-mă imediat!” Ei au văzut că tot corpul îmi era în convulsie şi interogarea nu putea să fie continuată. Aşa că ei m-au trimis înapoi la clinica de sănătate şi au plecat.

Când mi-am revenit un pic, datorită insistenţelor ofiţerului Peng, directorul adjunct Zeng m-a ameninţat să cooperez cu ei. Eu i-am răspuns în linişte. El a strigat: „Ai să-mi spui ceva?”, Eu i-am răspuns: „Eliberează-mă imediat!”

Am fost trimisă înapoi la Divizia Cincisprezece. Mi-am muşcat buzele de tristeţe, până în punctul în care acestea s-au umflat destul de tare. Lacrimile îmi curgeau. Am vizualizat în mod repetat scena sălbatică a hrănirii forţate şi al interogărilor continue. Am decis să mănânc. Am continuat să fac exerciţiile, dar deţinuţii nu m-au lăsat să le fac. Eu m-am uitat fix la ei şi eu am continuat să-mi fac exerciţiile. Ei nu au spus nimic. Când am stat în poliţia de lotus, uitându-mă înapoi la călătoria mea scurtă în lumea umană, nu am regretat deloc decizia mea, ceea ce am ales şi ceea ce am renunţat. Eu înţeleg că sensul adevărat al vieţii este să mă reîntorc la casa mea adevărată.

Notă: În timpul ultimilor ani, Centrul de Detenţie Longgang din oraşul Shenzhen a hrănit forţat în mod repetat practicanţii Falun Gong care pornesc greva foamei pentru a protesta persecuţia.

Scris în Centrul de Detenţie Longgang

Notă:

1. Biroul 610: este o agenţie special creată pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută peste fiecare nivel al administraţiei din Partid şi asupra celorlalte sisteme politice şi juridice.

Articolul originar este disponibil în limba chineză la adresa:
http://www.minghui.org/mh/articles/2006/10/4/139320.html