Povestea unui copil, povestea lui Dongdong

Cel mai bun prieten al lui Dongdong nu este un coleg de clasa de la şcoală, nu e nici tatăl său sau mama, nu e nici bunica care este mândră de el, ci este unchiul său care a venit la Beijing să studieze la universitate. Unchiul lui Dongdong este un văr îndepărtat, mai tânăr, de al tatălui şi locuieşte cu familia lui Dongdong. În ultimii cinci sau şase ani, unchiul cel mic al lui Dongdong l-a văzut cum creşte, ajutându-l cu temele şi jucându-se cu el. Dongdong îl consideră ca pe un frate mai mare.

Când Dongdong era în a doua clasă din şcoala primară, unchiul cel mic a început să fie interesat de Qigong. A cumpărat o mulţime de cărţi de Qigong şi practica exerciţiile în parc în fiecare dimineaţă. Adeseori le arăta şi celor din familie câteva mişcări. Dongdong îl admira pe unchiul său foarte mult. Credea că unchiul său va deveni în curând un xiake (un adept al artelor marţiale care primea titlul de erou în vremurile de demult), precum cei din filmele cu arte marţiale. Într-o zi, unchiul cel mic a venit acasă cu o carte cu coperta albastră şi a spus într-un mod sobru, “În sfârşit am găsit ceea ce căutam. De acum încolo voi cultiva Falun Gong. Vreau să îţi arăt aceasta carte, Zhuan Falun.”

Întreaga familie a devenit foarte curioasă şi fiecare era nerăbdător să pună întrebări, “Ce este asta? În ce sens este bună? Nu mai ai de gând să practici şi alte şcoli de Qigong?” Unchiul cel mic explică, “Sunt câteva milioane de oameni care practică Falun Gong în China. Dacă cineva cultivă cu adevărat, sănătatea sa se va îmbunătăţi iar bolile pot fi vindecate. Şi i se poate purifica chiar şi mintea.” Unchiul cel mic a mai spus, “Mătuşă în vârstă, vere în vârstă, soră vitregă, vreţi, vă rog, să citiţi această carte? Dongdong, ai învăţat deja multe caractere Chinezeşti, de asemenea poţi încerca să o citeşti. De asemenea sunt mulţi copii care practică. Toţi sunt nişte copii buni şi după practică învaţă şi mai bine.” După ce a auzit asta Dongdong a deschis cartea imediat. A văzut cum cartea iradia o lumina aurie. Era miraculos! Totuşi, nu a putut recunoaşte pe deplin toate caracterele din carte. Nu a putut citi toată cartea.

De atunci, bunica lui Dongdong şi părinţii au început să practice împreună cu unchiul său cel mic. Ieşeau afară cu un casetofon pentru a practica dis-de-dimineaţa. Din ce în ce mai mulţi oameni din vecinătate au început să practice cu ei. Câteodată, mulţi oameni veneau la ei acasă duminica pentru a citi Zhuan Falun. Mai târziu, Dongdong a început de asemenea să practice exerciţiile. De fiecare dată când practica, simţea un flux cald trecându-i prin tot corpul. Dongdong se simţea în pace de fiecare dată când asculta muzica frumoasă de exerciţii şi vocea blândă a Învăţătorului.

Într-o duminică, bunica l-a luat pe Dongdong în piaţa din faţa biroului de telecomunicaţii pentru a practica exerciţiile. Mulţi oameni s-au adunat. Stăteau în rânduri pentru a practica exerciţiile. Mulţi oameni de pe partea cealaltă a străzii vreau să se uite. Dongdong auzea oamenii spunând: “Vroiam să învăţ Falun Gong de mult timp. Predare gratuită! Este o cale dreaptă.” Dongdong se simţea foarte fericit. Treptat, Dongdong descoperea că membrii familiei sale se schimbau. Bunica care avea 70 de ani, arăta mai tânără. Părul i se înnegrea şi mergea mult mai repede. Rareori se ducea la spital. Relaţia dintre părinţii lui Dongdong s-a îmbunătăţit. Înainte, obişnuiau să se contrazică asupra unor lucruri mici şi asta îl înspăimânta pe Dongdong. Unchiul cel mic, care abia avea peste 20 de ani, a devenit mult mai puternic. Se comporta bine la şcoală, iar după absolvire, a fost lăsat să dea examenele pentru studiile post-universitare. Bineînţeles, a devenit mai ocupat cu studiile sale. Îşi ajuta profesorul său la laborator iar duminicile, se ducea în suburbii cu tatăl lui Dangdong pentru a preda exerciţiile Falun Gong. Deşi Dongdong petrecea rareori timp cu “fratele mai mare”, întreaga familie era foarte fericită la acel moment.

În curând, Dongdong a devenit elev în a patra clasă din şcoala primară. Într-o zi, mama şi tata au venit acasă cu o privire posomorâtă. Au rugat-o pe bunica să se aşeze şi să deschidă televizorul. Pe Dongdong nu l-au lăsat să se uite la ştiri. Dar Dongdong s-a uitat pe furiş. Reporterul preferat al lui Dongdong a apărut la televizor. Şi acesta arăta posomorât şi vorbea într-un mod serios. Dongdong a putut înţelege o parte din ceea ce spunea. La ştiri se susţinea că Falun Gong este rău şi a fost interzisă în China. Dongdong a fost foarte surprins de aceste minciuni. Nu îi plăcea ceea ce se spunea la televizor şi vroia să îi spună crainicului de televiziune că lui îi plăcea să Falun Gong foarte mult. Ştirile arătau de asemenea oameni arzând Zhuan Falun. Dongdong strigă “Ei ard cartea unchiului, opriţi-i!” Tata, mama şi bunica s-au întors şi l-au văzut pe Dongdong că stătea lângă uşă. Dongdong a văzut lacrimi în ochii lor şi Dongdong a început să plângă.

De atunci, părinţii şi bunica lui Dongdong nu s-au mai dus la locul de practică. Le erau teamă să nu fie arestaţi de poliţie. Bunica a ascuns toate materialele Falun Gong deoarece îi era teamă că acei poliţişti răi le vor căuta prin casă şi le vor arde. Unchiul cel mic nu a venit acasă câteva luni. Dongdong era foarte trist deoarece nu mai putea să practice. De câteva ori, Dongdong a văzut că o parte din practicantele tinere, care obişnuiau să vină la el acasă, vorbeau în curte cu bunica şi cu mama sa şi le dădeau pachete. De atunci, Dongdong a văzut că părinţii săi şi bunica sa au devenit ocupaţi şi arătau din nou veseli. Dongdong nu înţelegea de ce, dar era de asemenea vesel.

La şcoală, Dongdong a observat că erau multe bucăţi mici de hârtie lipite pe clădire cu cuvintele “Falun Gong este bun” “Opriţi persecutarea Falun Gong”. Colegul său de clasă, Xiaoming, a primit de asemenea astfel de mesaje acasă. Cine le-a lipit? Dongdong vroia şi el să facă asta. Cu cât erau mai multe mesaje lipite, cu atât mai mulţi oameni le observau. În una din şedinţele din clasă, învăţătorul ţinea o bucată mare de material şi a spus “Toată lumea, întreaga naţiune critică Falun Gong. Voi, tinerii pioneri, nu puteţi rămâne în urmă. Toţi trebuie să vă semnaţi numele pe această bucată de material şi o vom trimite la UN în Suedia pentru a ne exprima dorinţele.” Atunci, toţi elevii şi-au semnat numele pe material. Când a ajuns rândul lui Dongdong, s-a ridicat şi a spus “Domnule învăţător, pot să nu semnez? Eu cred că Falun Gong este bun.” Elevii au devenit tăcuţi iar învăţătorul a făcut ochii mari şi a spus “Wang Dongdong ar trebui să îl asculţi pe învăţător, să asculţi Partidul. Falun Gong a omorât atât de mulţi oameni. Nu a fost menţionat la televizor?” Dongdong a spus “Dar acele lucruri sunt minciuni. Domnule învăţător, bunica mea nu mai are nevoie să se ducă la spital de când practică Falun Gong. Iar unchiul meu...” Învăţătorul l-a întrerupt pe Dongdong “Stai jos. Spune-i tatălui tău să vină şi să mă vadă mâine.”

Tatăl lui Dongdong nu a venit să se întâlnească cu învăţătorul. Tatăl şi unchiul lui Dongdong au fost luaţi de poliţie. S-a întâmplat asta deoarece au ţinut un afiş cu cuvintele “Falun Dafa este bună” în Piaţa Tiananmen. Bunica plângea când îi spunea lui Dongdong că unchiul cel mic a fost presat pe pământ şi a fost bătut de câţiva poliţişti îmbrăcaţi civil. Dongdong a încercat să îşi ţină lacrimile şi i-a spus bunică-i “I-am spus astăzi domnului învăţător de la şcoală că Falun Gong este bun.” Apoi el s-a dus în bucătărie să-i prepare bunicii tăiţei instant. El este singurul “bărbat” din casă acum.

În timpul vacanţei de iarnă, o doamnă în vârstă din comitetul rezidenţial a adus doi poliţişti acasă la Dongdong. Vroiau să o ia pe bunica la o şedinţă de spălare a creierului¹. Bunica a refuzat să meargă. Poliţia a zis “Vă rog să cooperaţi cu noi. Ajutaţi-ne să păstrăm stabilitatea socială. Anul Nou Chinezesc trebuie să vină iar noi am fost ocupaţi datorită Falun Gong. Vă rog să cooperaţi, ca să putem da un raport superiorilor noştri.” Bunica le-a răspuns hotărât “Cine distruge stabilitatea socială? Cine nu ne permite să petrecem un bun An Nou Chinezesc? Priviţi la acest copil. Un copil foarte bun, dar tatăl său a fost luat de oamenii voştri. Nu voi merge să privesc acele emisiuni TV calomnioase. Voi tinerii ar trebui să mai aveţi ceva conştiinţa.” Dongdong nu a mai văzut-o pe bunica atât de furioasă. Apoi s-a întors să îi vadă pe cei doi poliţişti. Păreau să tremure.

În ajunul Anului Nou Chinezesc, Dongdong stătea în sufragerie de unul singur. Le ducea dorul tatălui său şi unchiului cel mic “Unde sunt acum? În închisoare sau în lagăr de muncă?” A auzit-o pe mama spunând că poliţia nu îi va elibera decât dacă vor face o promisiune scrisă prin care să menţioneze că nu vor mai practica Falun Dafa. Au refuzat să facă asta; aşa că nu puteau fi eliberaţi. Şi nici nu li se permiteau să fie vizitaţi de mama sau bunica. Dongdong se uita pe fereastră cu mâinile pe obraji, gândindu-se la timpurile fericite când întreaga familie practica Falun Dafa împreună, acum doi ani.

Bunica şi mama discutau ceva în camera mică cu uşile închise. Dondong bătu la uşă şi intră. O rugă pe bunica să-i dea cartea Zhuan Falun. Bunica o scoase dintr-o cutie de sub pat şi cu multă atenţie i-o înmână lui Dongdong. El s-a dus în sufragerie şi a citit fiecare pagină cu atenţie. Cartea emitea încă lumina aurie, dar era o diferenţă. De data aceasta, Dongdong putea să o înţeleagă, nu numai că recunoştea fiecare caracter, dar şi înţelesul de dincolo de caractere. În mijlocul luminii aurii, întreg corpul era uşor cald. Dongdong îşi aminti că domnul învăţător de la şcoală obişnuia să spună “Un om ar trebui să trăiască cu un scop, să trăiască o viaţă plină şi să-i ajute pe ceilalţi.” Dongdong a înţeles că Zhuan Falun acoperea această zicere prin aspectele adevăr-compasiune-toleranţă. Nu avea nici un sens ca oamenilor să li se interzică să practice Falun Dafa şi că unii oameni minţeau şi inventau povestiri pentru a defăima Falun Dafa şi Maestrul. Tatăl lui Dongdong şi unchiul cel mic erau oameni buni. Dar au fost luaţi de poliţie care ar fi trebuit să-i prindă pe oamenii răi. Era o ironie. A înţeles motivele pentru care tatăl şi unchiul cel mic vroiau să clarifice adevărul în ciuda pericolului. Falun Dafa poate aduce adevărata fericire oamenilor deoarece oamenii ar trebui să spună adevărul. Dintr-o dată, Dongdong puse cartea jos a dat buzna în cealaltă cameră şi plin de emoţie a spus mamei şi bunicii “Pot înţelege cartea”. Apoi a văzut pe masă o bucată mare de material galben cu nişte pensule groase şi colorate lângă el.

Dis-de-dimineaţa în ajunul Anului Nou Chinezesc, Piaţa Tiananmen era aglomerată cu mulţi oameni care aşteptau să privească Ceremonia de Ridicare a Steagului. Mai mult de zece dubiţe de mărime medie erau parcate în jurul pieţei. Poliţişti în uniformă şi civili erau în patrulare. Trei oameni au apărut dintr-o parte a pieţei: Dongdong, bunica şi mama. Vântul rece şi aspru bătea în faţa lui Dongdong. Era la fel de frig în fiecare an în timpul Anului Nou Chinezesc. Dar Dongdong ştia că odată iarna sfârşită, vânturi mai calde vor sufla, florile de primăvară galbene vor înflori peste tot pământul. Într-un timp scurt, primăvara va veni, atât de repede şi pe neştiute. La timpul potrivit, tatăl şi unchiul cel mic se vor întoarce. Vor putea practica din nou şi citi cartea împreună. Gândindu-se la asta, Dongdong zâmbi. Simţea în subconştient materialul galben de sub haină. Atunci, le prinse puternic de mână pe bunica şi pe mama. Cei trei mergeau cu paşi fermi spre mulţimea care urmărea Ceremonia de Ridicare a Steagului.

Notă:

1. Clase de „spălare a creierului”: Traducere unu la unu din chineză şi se referă la instituţii dedicate „reeducării” / îndoctrinării practicanţilor Falun Gong, al cărui scop este ca aceştia să renunţe la Falun Gong. Măsurile de reeducare ale aceste instituţii includ defăimarea practicii Falun Gong şi tortura fizică şi psihică a practicanţilor.

Versiunea în Engleză este disponibilă la adresa:
http://www.pureinsight.org/pi/index.php?news=366