Doamna Song din provincia Sichuan torturată fără milă, fiica sa invalidă moare în urma persecuţiei

Practicanta Song Guide, de 70 şi ceva de ani, este o femeie de la ţară cu o inimă mare. Ea a început să practice Falun Dafa în 1997. Astfel, viaţa sa a căpătat un nou sens şi s-a umplut de speranţă. Ea a preţuit Dafa precum toţi ceilalţi practicanţi.

În iulie 1999 fostul lider chinez Jiang Zemin a început persecuţia împotriva Falun Gong şi doamna Song s-a dus la Beijing pentru a face apel. Ea a fost închisă ilegal de două ori şi a fost supusă reeducării. Fiica ei, care era invalidă, a fost forţată de două ori să îşi părăsească casa pentru a sta într-un spital de boli mentale. Fiica doamnei Song a murit şi trupul ei nu a fost găsit decât la trei zile după moartea ei.

Soţul doamnei Song a murit în 1998. Fii ei s-au mutat din casa familială şi şi-au început propriile vieţi. Fiica ei, Gong Taiqin, avea 22 de ani şi picioarele ei erau neputincioase. Ea avea de asemenea nişte probleme mentale şi nu suporta prea mult stres. Doamna Song a avut grijă de fiica ei şi amândouă au fost nevoite să trăiască dintr-un venit mic. În ianuarie 2001, după ce doamna Song s-a întors din Beijing, Ao Benqing, un oficial al guvernului comunal, a reţinut-o pentru 3 luni în Centrul de Reeducare din Zhangba. Doamna Song i-a spus lui Ao că fiica ei are probleme fizice şi mentale şi că nu mai e nimeni care să o îngrijească acasă. Ao a susţinut că guvernul va plăti 10 yuani¹ pe zi ca cineva să aibă grijă de Gong Taiqin. Conform unui sătean, acesta a văzut-o pe Gong stând în ploaie mult timp în aşteptarea mamei sale. Ea nu avea de mâncare şi nimeni nu a îngrijit-o. A încercat să plece de acasă pentru a-şi găsi mama. Cineva a văzut-o plecând de acasă şi a dus-o la un sanatoriu. Domnişoara Gong a crezut guvernul comunal când acesta i-a spus că mama ei vine acasă în câteva zile. Totuşi, mama ei nu s-a întors decât după o perioadă mai lungă de timp. Domnişoara Gong a fost foarte tulburată şi a suferit din cauza neliniştii. A refuzat să mănânce şi plângea după mama ei. Poliţia comunală a legat-o pe domnişoara Gong de un pat. Ea s-a luptat şi a ţipat de mai multe ori.

Într-o zi, sub o escortă numeroasă, doamna Song s-a dus să îşi vadă fiica la sanatoriu. Doamna Song a observat că picioarele fiicei sale erau umflate, că a fost legată cu cătuşele de un stâlp de lemn şi că avea răni provocate de bătăile la care a fost supusă. După 15 minute, reprezentanţi ai guvernului comunal, Biroului 610² şi poliţiei au încercat să o ia de acolo pe doamna Song. Domnişoara Gong a prins-o în braţe pe mama ei şi a plâns, dorind să plece cu ea. Cele două au fost separate cu forţa. Un poliţist a împins-o pe domnişoara Gong trântind-o la podea şi a pleznit-o.

Domnişoara Gong a plecat de la sanatoriu dar nu avea bani pentru a se întreţine. Ea şi-a vândut părul pentru 30 de yuani şi a început să îşi caute mama. Într-o zi s-a dus în comuna Qiancao unde a căzut la pământ datorită extenuării. Câteva doamne cumsecade au aflat că ea îşi caută mama şi au plătit o tricicletă să o ducă la mama ei. Doamna Song şi-a văzut fiica la centrul de reeducare. Ea a fost şocată să o vadă atârnând de un stâlp şi arătând atât de murdară şi mirosind urât. Doamna Song s-a înfuriat şi s-a supărat. Centrul de reeducare a informat Biroul 610. Acesta din urma a ordonat conducerii comunei să trimită poliţia să o ia de acolo pe domnişoara Gong. Un practicant a încercat să îi dea doamnei Gong 50 de yuani dar poliţia l-a oprit. Domnişoara Gong a fost luată de lângă mama ei şi dusă de acolo. Ea nu avea niciun ban.

Trei luni mai târziu, doamna Song s-a întors acasă. Ea nu şi-a văzut fiica dar locuinţa ei se afla în mare dezordine deoarece poliţia făcuse o percheziţie. A doua zi, doamna Song a aflat că poliţia din Qiancao o dusese pe domnişoara Gong la casa secretarului satului Yang Mingzhen. S-a dus acolo pentru a o aduce acasă. În acea seara a plouat foarte puternic şi a tunat. Doamna Song l-a întrebat pe Yang dacă ar putea rămâne acolo pentru o noapte. Yang a strigat la ele şi le-a spus să dispară. Doamna Song l-a rugat să le lase să stea în faţa casei sale sub tocul uşii dar Yang a refuzat. Doamna Song şi domnişoara Gong au trebuit să plece acasă pe ploaie. Domnişoara Gong nu putea să umble cu bastonaşul ei. Ea s-a chinuit să urce dealul rece şi noroios. Le-a luat întreaga noapte pentru a merge 3 mile până acasă.

La trei zile după ce s-au reunit, poliţia comunală a arestat-o din nou pe doamna Song în locuinţa ei. Domnişoara Gong nu şi-a mai văzut mama de atunci. Ea a fugit afară după ei. La secţia de poliţie, doamna Song a fost fotografiată şi apoi a fost lăsată acasă. Îi era foarte dor de fiica ei în drum spre casă. Domnişoara Gong nu s-a dus acasă deoarece a crezut că mama ei nu mai vine acasă aşa cum se întâmplase şi ultima dată când fusese arestată, şi a continuat să o caute.

Doamna Song nu şi-a găsit fiica acasă. O lună mai târziu ea a găsit-o pe domnişoara Gong într-un câmp la o milă depărtare de casa lor. Domnişoara Gong era slăbită, palidă şi avea diaree severă. Starea mentală a domnişoarei Gong s-a înrăutăţit şi a trebuit să fie tratată într-un spital mental.

La 15 octombrie 2001, pentru a putea câştiga cele necesare traiului şi pentru a putea avea mai multă grijă de fiica ei, doamna Song şi-a dus fiica bolnavă în comuna Lantian. La întoarcerea în Lantian, după ce fusese acasă ca să aducă nişte haine doamna Song a fost oprită de secretarul satului, Yang Mingzhen. Yang i-a cerut să meargă la biroul guvernului comunal spunându-i că o va duce el înapoi în comuna Lantian mai târziu. Dar aceasta avea să fie o înşcenare întrucât doamna Song a fost dusă la Centrul de Reeducare Qiancao şi închisă acolo. Şeful Biroului 610, Wang Xu, a învinovăţit-o pe doamna Song că nu “a cerut permisie pentru a pleca.” Doamna Song nu avea nicio idee de ce trebuia să fi “cerut permisiune” şi cui trebuia să fi cerut această permisie.

În centrul de reeducare doamna Song era foarte îngrijorată deoarece nu putea lua legătura cu fiica ei. Doamna Song i-a spus de multe ori şefului centrului de reeducare pe nume Wang Yongzhen, că fiica ei este bolnavă şi că tocmai fusese eliberată dintr-un spital mental. Ea a explicat că fiica ei trebuia să ia medicamente în mod regulat şi ca nu putea suporta nicio presiune. De asemenea, doamna Song i-a spus lui Wang că fiica ei era nou-venită în comuna Lantian şi nu era nimeni care să aibă grijă de ea şi să o hrănească. Wang a minţit-o pe doamna Song că “guvernul ştie că trebuie să aibă grijă de fiica ei.” “Fiica dumneavoastră este foarte bine îngrijită şi de aceea nu vine la dumneavoastră.” De fapt, guvernul nu a trimis pe nimeni pentru a o îngriji pe domnişoara Gong. Niciunul dintre fiii doamnei Song nu a fost informat despre ce li se întâmpla celor două. Domnişoara Gong nu şi-a putut găsi mama şi se afla într-o teroare şi nelinişte extremă. Nu se oprea din plâns şi murmura: “Mama mea nu mă mai vrea. Mama mea nu mă mai vrea…” Domnişoara Gong s-a luptat în disperare şi durere timp de nouă zile şi a refuzat să mănânce. În cele din urmă, a murit.

Înaintea morţii ei, un sătean a observat că viaţa domnişoarei Gong era în pericol şi a depus mari eforturi pentru a o găsi pe doamna Song. Săteanul a sunat la Centrul de Reeducare Qiancao şi i-a informat că este urgent pentru doamna Song să îşi vadă fiica imediat. Wang Yongzhen şi Sun (primul nume necunoscut) au vorbit la telefon cu acel sătean dar nu au făcut nimic pentru a salva viaţa domnişoarei Gong. Ei nu au informat-o pe doamna Song sau pe fiii ei despre situaţia domnişoarei Gong. Domnişoara Gong şi-a pierdut viaţa şi nimeni nu a ştiut că a murit decât după trei zile.

După moartea domnişoarei Gong, Biroul 610 şi Centrul de Reeducare Qiancao nu i-au spus doamnei Song acest lucru. Wang Xu, şeful Biroului 610, i-a spus doamnei Song că după ce va fi eliberată din centrul de reeducare guvernul îi va da o casă şi 100 de yuani pe lună şi un pat. Între timp, guvernul comunal şi Biroul 610 au încercat să îi convingă pe ceilalţi membri ai familiei doamnei Song să îşi dea acordul pentru incinerarea corpului domnişoarei Gong. Ei chiar le-au cerut fiului şi nurorii doamnei Song să îi spună acesteia că fiica ei “a murit dintr-o supradoză de medicamente şi că i-a văzut pe fratele şi cumnata ei înainte să moară.” Fiul şi nora doamnei Song au refuzat să coopereze. Guvernul comunal a găsit o rudă de-a doamnei Song care să îi spună această minciună în faţa altor săteni.

La 11 mai 2004, Procuratura Populară Supremă a anunţat că îi va investiga şi judeca pe cei care au abuzat de slujba lor şi au încălcat drepturile omului. “Activitatea” urma să dureze un an. Doamna Song şi-a scris povestea şi a trimis-o Procuraturii. Guvernul comunal şi Biroul 610 au falsificat dovezile şi au colaborat susţinând că ei i-au informat pe fiii doamnei Song în legătură cu situaţia domnişoarei Gong.

Ao Benqing, şeful guvernului comunal, le-a spus fiului şi nurorii doamnei Song că dacă doamna Song este de acord să scrie o declaraţie că renunţă la Falun Gong totul va fi în regulă şi că guvernul va recunoaşte că a făcut o greşeală. Dacă doamna Song refuză să scrie declaraţia, înseamnă că guvernul nu a făcut nicio greşeală torturând-o. Practicanţii Falun Gong nu au drepturi umane în oraşul Luzhou, provincia Sichuan. Niciunul dintre cazurile practicanţilor Falun Gong nu a fost rezolvat şi niciunul dintre criminalii care au torturat practicanţi nu a fost pedepsit. Anunţul de la 11 mai 2004 al Procuratorii Populare Supreme de a “investiga şi judeca încălcările drepturilor omului” nu a fost decât un alt truc al guvernului comunist de a înşela întreaga ţară şi comunitatea internaţională.

Notă:

1. Yuan: este moneda chinezească; 500 yuan este echivalent cu un venit mediu lunar pentru un muncitor dintr-un oraş din China.

2. Biroul 610: este o agenţie special creată pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută peste fiecare nivel al administraţiei din Partid şi asupra celorlalte sisteme politice şi juridice.

Articolul originar este disponibil în limba chineză la adresa:
http://minghui.ca/mh/articles/2007/5/5/154140.html