Înapoi la Cuprins

E. Metode de obţinere a dovezilor

A trebuit să analizăm un număr de factori pentru a stabili dacă, luaţi în ansamblul lor, aceştia prezentau o imagine care să facă afirmaţiile adevărate sau false. Niciunul din aceste elemente, luate separat, nu confirmă sau infirmă afirmaţiile. Împreună ele alcătuiesc un tablou.

Multe din dovezile pe care le-am cercetat nu constituie, în sine, dovada absolută a afirmaţiei. Dar absenţa acestor dovezi ar fi putut foarte bine să o conteste. Combinaţia acestor factori, în special când există atât de mulţi, are efectul de a face afirmaţiile credibile, chiar dacă niciunul luat separat nu ar putea să o facă. Acolo unde fiecare element de contestare pe care l-am putut identifica eşuează să invalideze afirmaţiile, probabilitatea ca aceste afirmaţii să fie adevărate devine substanţială.

Dovezile pot să fie inductive sau deductive. Ancheta criminalistică funcţionează în mod normal într-o manieră deductivă, legând la un loc bucăţi individuale de dovezi într-un ansamblu coerent. Limitările pe care le-am avut în investigaţia noastră au reprezentat grave obstacole în această metodă deductivă. Totuşi, au fost disponibile unele elemente, în special investigaţiile telefonice, care ne-au permis să deducem ceea ce se întâmplă.

De asemenea, am folosit raționamentul inductiv, înapoi cât şi înainte. Dacă afirmaţiile nu ar fi adevărate, cum putem şti că nu sunt adevărate? Dacă afirmaţiile ar fi adevărate, ce fapte ar corespunde acestor afirmaţii? Ce anume ar putea să confirme realitatea afirmaţiilor, dacă afirmaţiile ar fi reale? Răspunsurile la acest gen de întrebări ne-au ajutat să ne formăm propriile concluzii.

De asemenea, am luat în considerare prevenirea. Care sunt garanţiile care ar împiedica o astfel de activitate să aibă loc? În cazul în care măsurile de precauţie sunt în vigoare, am putea concluziona că este mai puţin probabil ca activitatea se întâmple. Dacă aceste precauţii nu sunt prezente, atunci posibilitatea ca aceste activităţi să aibă loc creşte.