În timpul Dinastiei Tang (618 – 907 A.D.), a existat un călugăr budist pe nume Dao Qin. El trăia pe muntele Jin. Când oamenii îi puneau întrebări despre Legea Buddha, dădea întotdeauna răspunsuri rapide, scurte şi simple dar foarte profunde şi pline de înţeles.
Într-o zi, Liu Yan, guvernatorul Prefecturii Zhong, a venit la călugărul Dao Qin şi l-a întrebat cum să urmeze Legea Buddha. Cu un mic beţişor fumegând în mână, călugărul Dao Qin, a răspuns: “Nu fă nici un fel de rele. Urmează principiul bunătăţii şi fă lucruri bune.” Liu Yan l-a contrazis: “Dar chiar şi un copil de trei ani ştie ceea ce mi-ai spus.” Călugărul Dao Qin a răspuns: “Acestea sunt lucruri pe care chiar şi un copil de trei ani le ştie, dar chiar şi un bătrân de 100 de ani nu reuşeşte să le urmeze.”
Într-o zi un înalt oficial guvernamental pe nume Cui Zhaogong, l-a întrebat: “Aşi vrea să devin călugăr şi să-mi încep practica de cultivare. Crezi că pot să o fac?” Călugărul Dao Qin a răspuns: “A deveni un cultivator este ceva de care doar un om nobil cu adevărat este capabil. Nu este ceva de care un oficial de curte obişnuit sau un general militar să fie capabil.”
Tradus de la:
http://www.zhengjian.org/zj/articles/2006/1/20/35388.html
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...