Reprimarea brutală a practicanţilor Falun Gong de către Partidul Comunist Chinez

Notă: acest rezumat are acordul Amnesty International. Pozele prezentate nu sunt parte a raportului original. Raportul original poate fi consultat la www.amnesty.org, sau la oficii ale Amnesty International.

1. Introducere

Tortura şi bătaia sunt răspândite în timpul campaniilor politice ale conducerii; un exemplu este continua reprimare a organizaţiei Falun Gong. Mai jos sunt prezentate rapoarte despre practicanţi care au fost reţinuţi şi torturaţi şi supuşi unui tratament extrem de dur (secţiunea 3, Moarte în închisoare). Deşi oficialii responsabili pentru decesurile în închisori şi în timpul operaţiunilor normale ale poliţiei pot fi cercetaţi şi condamnaţi, în toate cazurile în care au fost implicaţi practicanţi Falun Gong guvernul a negat orice maltratare, chiar fiind confruntat cu mărturii ale mai multor martori oculari. Pe 7 octombrie 1999, ca răspuns la o acţiune a unui raportor ONU despre tortură, guvernul a replicat că "nici un fel de bătaie sau tratament neadecvat nu au apărut ca rezultat al măsurilor coercitive luate" împotriva Falun Gong şi că acuzaţiile de bătăi, maltratare şi arest la domiciliu sunt "simple născociri fără nici o bază" (4). În mai 2000 guvernul chinez a susţinut în faţa Comitetului ONU Împotriva Torturii că "atunci când s-a avut de a face cu practicanţi Falun Gong, poliţia populară şi magistraţii au acţionat conform legii. Nu există lucruri de genul torturilor sau aresturilor extensive". Asemenea negări totale ale maltratărilor, fără nici o indicaţie a faptului că acuzaţiile au fost atent investigate sunt neconvingătoare, în special când practicanţii care au vrut să facă publice asemenea cazuri de tortură au suferit diverse consecinţe, incluzând detenţia pentru "reeducare prin muncă" (vezi secţiunea 7.4 mai jos).

2. Cazuri repetate de tortură: agresori, circumstanţe, victime

2.1 Torturarea de către tot mai multe echipe de "Apărare" şi "Securitate " ale poliţiei formate din lucrători cu jumătate de normă

După interzicerea grupului spiritual în iulie 1999, au fost semnalate dese cazuri în care cei care torturează şi maltratează practicanţii Falun Gong sunt Echipele de Apărare Reciprocă. De exemplu se afirmă că în provincia Hunan, judeţul Anhua, dna. Li Juhua, practicantă Falun Gong din oraşul Meicheng a fost arestată de Echipa de Apărare Reciprocă locală şi violată de membrii echipei, suferind ca rezultat traume mentale severe. Se raportează că pe 26 iulie, în oraşul Xiangtan dl. Yang Juhua, persoană de contact pentru grupul de practică Shaoshan a fost bătut şi rănit de către Echipa Unită de Apărare numărul 7. Nu există nici o indicaţie că aceste acuzaţii serioase au fost investigate corespunzător.

2.2 Tortura bolnavilor psihici şi folosirea spitalelor psihiatrice în scop de tortură

Există numeroase cazuri în care practicanţi Falun Gong, singuri sau în grup au fost luaţi de către poliţie şi transportaţi în spitale psihiatrice şi reţinuţi pe perioade variind între câteva zile şi mai multe luni. Mai mult, există rapoarte care indică faptul că acestora nu li s-a făcut expertiza psihiatrică înainte de a fi reţinuţi şi de multe ori au fost forţaţi să ia medicamente împotriva voinţei lor. Pe 20 ianuarie 2000, Yang Yong, purtător de cuvânt al poliţiei din Changguang, districtul Fangshan din Beijing a confirmat unui jurnalist străin că în jur de 50 de practicanţi, majoritatea femei, au fost reţinuţi în spitalul psihiatric Zhoukoudian lângă Beijing. Acesta a spus "nu sunt pacienţi, ci sunt acolo pentru a fi reeducaţi... Mulţi dintre ei sunt extremişti Falun Gong care au fost la Beijing pentru a protesta de cel puţin 10 ori".

3. Moarte în puşcărie, suprema lipsă de protecţie

3.1 Exemple Falun Gong

La jumătatea lunii ianuarie 2001, cel puţin 120 de practicanţi Falun Gong (62 femei) au fost declaraţi morţi de la începutul reprimării brutale a grupului în iulie 1999. Numai în provincia Shandong au murit 24 de practicanţi, aproape jumătate în oraşul Weifang; 15 oameni morţi în provincia Heilongjiang. Toţi aceştia au murit în arestul poliţiei sau la scurt timp după ce au fost eliberaţi, în circumstanţe care rămân neclare, majoritatea după torturi şi maltratări. Încercări intense de muşamalizare sau de distrugere a evidenţelor din partea autorităţilor s-au semnalat pentru o treime din cazuri.

Conform rapoartelor oficiale, dintre aceşti practicanţi, 17 (4 femei) au "sărit" cauzându-şi moartea în timp ce erau transportaţi sau interogaţi de poliţie; 18 (5 femei) "au căzut" în timpul detenţiei, majoritatea în birouri provinciale din Beijing.

Se raportează că 26 (16 femei) dintre cei declaraţi morţi au făcut greva foamei în detenţie şi în 10 cazuri (9 femei) aceştia au murit după încercări de hrănire cu forţa. Multe rapoarte menţionează că hrănirea cu forţa a fost efectuată de către oameni fără pregătire sau experienţă medicală, cauzând rănirea traheei şi alte complicaţii fatale.

Se afirmă că alţi 8 practicanţi (5 femei) s-au sinucis în libertate, deşi mulţi dintre ei erau încă sub supravegherea poliţiei

Surse oficiale au confirmat multe dintre aceste decese, negând categoric orice acuzaţii de tortură şi maltratare. Amnesty International nu poate investiga independent pentru a verifica aceste cazuri de tortură care au condus la moarte. Totuşi este extrem de îngrijorată de răspunsul contradictoriu, neadecvat al autorităţilor în faţa numărului din ce în ce mai mare de probe. În faţa numeroaselor mărturii confirmate, negarea totală a lucrurilor săvârşite de oficiali nu poate fi convingătoare, în special dacă este însoţită de muşamalizare oficială, cremarea în grabă a cadavrelor înainte de autopsie şi menţinerea în detenţie a celor care încearcă să facă publice experienţele lor. (vezi secţiunea 7.4). Facem apel la guvernul chinez pentru a asigura investigarea independentă şi minuţioasă a acuzaţiilor şi publicarea rezultatelor.

Pe 8 noiembrie 1999, Li Bing, vicepreşedinte al biroului informaţii al Consiliului de Stat, citând rapoarte ale poliţiei, a confirmat că trei practicante Falun Gong au murit după ce au fost reţinute ca urmare a practicării Falun Gong. Dl. Li a negat faptul că au fost torturate. Declaraţia sa, cum că două dintre ele au murit "din cauza bolilor de inimă mai vechi" a fost folosită în multe cazuri după aceea. Asemenea afirmaţii ridică de asemenea problema regulamentelor de funcţionare ale Centrelor de Detenţie, care împiedică arestarea celor cu condiţii medicale care le-ar putea primejdui viaţa.

Se afirmă că d-na. Chen Zixiu, 59 de ani, practicantă din provincia Shandong, oraşul Weifang a murit din cauza torturii pe 21 februarie 2000. Ea a fost deţinută timp de patru zile într-un "Centru de Transformare Falun Gong" (Falun Gong Zhuanhua Kanguan Zhongxin) organizat de către poliţie şi comitetul stradal Chengguan într-o clădire de locuinţe. Practicanţii care au fost reţinuţi împreună cu ea au depus mărturii detaliate despre torturile la care a fost supusă şi asupra faptului că în ultimele ore şi-a pierdut cunoştinţa. Familia d-ei Chen a văzut cadavrul acesteia pe 21 februarie, observând numeroase vânătăi, dinţi sparţi şi urechile sângerânde şi umflate. De asemenea a găsit hainele acoperite cu fecale. Se pare că d-na Chen Zixiu a fost reţinută pe data de 17 februarie, la bănuiala că plănuia o a doua vizită la Beijing, cu o petiţie către autorităţile centrale pentru ridicarea interdicţiei împotriva Falun Gong.

În repetate rânduri pe data de 18 februarie, oficiali au cerut membrilor familiei d-ei Chen 1000 de yuani pentru a o elibera; aceştia au refuzat pe motiv că este o impunere ilegală şi au ameninţat cu judecata. Pe data de 19 februarie, fiind preveniţi că în clădire sunt bătuţi practicanţi Falun Gong şi fiind sunaţi la telefon de către Chen care era speriată, familia a încercat în zadar să plătească amenda.

Poliţia locală a afirmat mai târziu că a murit din cauza unui atac de inimă. Pe 28 februarie 2000 biroul de informaţii al Consiliului de Stat a negat orice maltratare sau amendă. A afirmat că dna Chen nu a fost deţinută ci dusă într-un birou pentru o "educaţie folositoare" şi atunci când starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit, a fost trimisă la spital unde a murit din cauza unui atac de cord. În mai 2000, diplomaţi chinezi au contrazis afirmaţia Consiliului de Stat, afirmând în faţa Comitetului ONU Împotriva Torturii că dna Chen "nu a fost niciodată în custodie într-o închisoare". Ei au afirmat că nu a fost "bătută, sau subiect al pedepsei corporale" ci " a fost trimisă la spital direct de acasă din cauză că nu se simţea bine" şi că a murit din cauza unui atac de cord. Această declaraţie este contrazisă de fiica dnei Chen, Zhang Xueling. (vezi 7.4). La sfârşitul anului 2000, după multe luni de depuneri de petiţii ea nu a fost în stare să obţină certificatul de deces al mamei sale.

În cazurile următoare, Amnesty nu cunoaşte vreun răspuns oficial sau investigaţii. În majoritatea cazurilor se pare că nu a fost efectuată nici o autopsie pentru a stabili cauza morţii şi poliţia a acţionat pentru a crema cadavrele înainte ca investigaţiile să poată începe.

Dl. Liu Jiankun, 31, din oraşul Liaoyuan, provincia Jilin, a fost condamnat la 1 an de reeducare prin muncă în lagărul Baiquan în februarie 2000. Martorii menţionează că atunci când Liu a continuat să practice exerciţii Falun Gong în închisoare, unii dintre prizonieri, instigaţi de paznici, l-au bătut cu cruzime în repetate rânduri. Se menţionează că în mai 2000 Liu s-a plâns de dureri în piept şi că pe data de 2 iulie nu mai era capabil să mănânce. I s-a cerut să continue munca forţată până pe data de 5 iulie când oficiali au cerut familiei să îl ridice pentru tratament medical acasă. Spitale orăşeneşti şi judeţene au confirmat că coastele sale erau rupte şi lichidul se acumulase în piept. A murit în spital pe data de 27 august 2000.

Dl. Wang Xingtian, 44, provincia Hebei, judeţul Dayang Ningjin. Pe 21 februarie 2000 se menţionează că Wang a fost arestat împreună cu alţi practicanţi în "lagărul legal de educaţie" din satul său, pentru a-l împiedica să călătorească la Beijing pentru a cere ridicarea interdicţiei împotriva Falun Gong. În jurul datei de 23 martie aceştia au fost transportaţi în birourile guvernului din satul Beiquanli, unde nu li s-a dat de mâncare şi li s-a cerut o amendă de 1000 yuani şi un depozit de 1000 yuani pentru o cerere de desolidarizare. Wang a refuzat. Pe 25 martie la prânz, prieteni de-ai săi l-au vizitat pentru a-l convinge să se supună. Mai târziu în aceeaşi zi, mărturii spun că Wang a fost bătut de către lucrători angajaţi care au folosit bâte de lemn şi vergele de fier. Familia lui Wang a trebuit să plătească banii şi să semneze cererea înainte de a-l putea lua acasă în stare de inconştienţă. Wang a murit în aceeaşi zi. Mărturii ulterioare afirmă că oficiali ai guvernului au plătit bani familiei pentru "a rezolva problema în particular".

D-na. Mei Yulan, 44, a fost arestată pe 13 mai 2000 în timp ce practica exerciţii Falun Gong în afara casei. A fost deţinută în centrul districtual de detenţie Chaoyang, Beijing. Ea s-a alăturat colegelor de celulă care făceau greva foamei şi pe data de 17 mai a fost hrănită forţat, pe nas, cu apă cu sare şi lapte soia. Colegele de celulă menţionează că acest lucru a fost înfăptuit de o deţinută fără nici o pregătire medicală dar despre care paznicii afirmau că ar fi infirmieră. Au auzit-o pe Mei Yulan ţipând de durere în timpul procedurii respective; puţin după ce s-a întors în celulă a început să scuipe sânge. Paznicii, care au fost alertaţi, nu au trimis-o la tratament decât a doua zi. S-a reîntors în celulă cu o durere groaznică de cap şi cu dificultăţi de respiraţie. Colegele de detenţie au raportat că "picioarele şi mâinile ei au devenit reci şi globii oculari au încetat să se mişte", moment în care a fost transferată la spitalul Minghang, unde se menţionează că nu şi-a mai revenit. Autorităţile spitalului au declarat decesul pe data de 23 mai, citând "greva foamei" drept motiv.

D-na. Dong Buyun, 36, practicantă Falun Dafa şi învăţătoare din districtul Lanshan, oraşul Linyi, provincia Shandong, a murit pe 21 sept 1999 în timp ce era reţinută în custodie în propria şcoală. Fusese mai înainte arestată în Beijing şi trimisă înapoi în Lanshan sub escorta poliţiei. Din surse Falun Gong, după moartea sa, oficiali locali din Lanshan au afirmat că Dong Buyun a murit sărind din clădire, noaptea, dar nu au dat mai multe detalii. Corpul său a fost cremat în aceeaşi zi. Nu există nici un raport oficial despre cazul ei.

D-l. Zhang Zhenggang, 36 din Huai'an, provincia Jiangsu, a fost deţinut pe 2 martie 2000 pentru interogatoriu şi apoi transferat în centrul de detenţie din oraşul Huai'an. A fost bătut brutal în jurul datei de 25 martie, suferind răni severe la cap. A fost trimis la spitalul principal din Huai'an pentru tratament de urgenţă, incluzând o operaţie la cap, dar nu şi-a mai revenit. Rudele sale au fost aduse la spital pentru a-l îngriji dar poliţia a păzit salonul şi nu a dat nici un detaliu asupra condiţiei şi tratamentului său. Familia lui Zhang a depus mărturie în seara zilei de 30 martie, după ce doctorii au găsit pulsul lui Zhang foarte slab; 40 de agenţi de poliţie au venit pentru a restrânge accesul la salon şi pe coridor. Rudele au fost forţate să stea într-o camera de aşteptare şi spun că poliţia a intervenit pentru ca doctorul să închidă oxigenul şi transfuzia de sânge. Poliţia a transportat imediat corpul lui Zhang la crematoriul oraşului. În ziua următoare, trecători au intervenit pentru a forţa poliţia să permită accesul familiei la crematoriu. Se menţionează că poliţia a controlat funeraliile, punând condiţii: să nu fie trimise coroane de flori sau petiţii către autorităţile superioare.

7. Investigarea şi condamnarea torturii

7.4 Represalii împotriva celor care dezvăluie tortura

D-na. Liang Qing din oraşul Dalian, provincia Liaoning a fost condamnată fără judecată la trei ani de "reeducare prin muncă" pentru că a trimis ziariştilor străini informaţii cu privire la torturarea colegei de practică Zhang Chunqing. Liang Qing a fost mai întâi deţinută 26 de zile de pe data de 20 iulie 1999 la centrul de detenţie Yaojia din Dalian şi apoi reţinută din nou pe 24 octombrie. Zhang Chunqing, care a dat declaraţii despre maltratarea sa în centrul de detenţie Yaojia în septembrie, a fost de asemenea arestată din nou în aceeaşi lună şi condamnată la trei ani de reeducare prin muncă. Ea este deţinută în lagărul de muncă din Mashanjia.

Patru practicanţi Falun Gong din provincia Shandong, oraşul Zhaoyuan, pe nume Li Lanying, Chen Shihuan, Liu Jinling şi Chi Yunling au fost deţinuţi în noiembrie 1999 pentru dezvăluirea detaliilor morţii prin tortură, în octombrie 1999, a d-ei Zhao Jinhua. În decembrie 1999, Li Lanying şi Chen Shihuan au fost condamnaţi la trei ani "reeducare prin muncă" în lagărul din judeţul Zibo, provincia Shandong. Liu Jinling şi Chi Yunling au fost ţinuţi în custodie până în ianuarie 2000. Nu se ştie dacă cei doi au fost condamnaţi.

Pe 17 aprilie 2000, Zhang Xueling, fiica dnei Chen Zixiu, practicanta Falun Gong care a murit fiind aflată în custodia poliţiei, caz menţionat mai sus, a fost deţinută administrativ şi acuzată de "distorsionarea faptelor pentru a submina ordinea publică". Zhang Xueling nu era practicantă Falun Gong, dar a depus petiţii la Consiliul de Stat pentru dreptate şi a transmis ziarelor chineze şi internaţionale propria mărturie despre detenţia, maltratarea şi moartea mamei sale. În mai 2000, diplomaţi chinezi au confirmat Comitetului ONU Împotriva Torturii că Zhuang Xueling a fost condamnată la 15 zile de detenţie administrativă şi au afirmat că "ea a distorsionat adevărul morţii mamei sale şi a răspândit zvonuri, subminând ordinea publică". La eliberarea sa, Zhang Xueling a spus reporterilor străini că nu şi-a schimbat atitudinea. Apoi a publicat informaţii despre numeroasele sale apeluri la poliţie, departamentele legislative şi guvernamentale pentru a primi rapoarte medico-legale.