Care este adevărul în legătură cu incidentul din 23 ianuarie din Piaţa Tiananmen?

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

În încercarea de a motiva aceste persecuţii şi crime atât în faţa opiniei vestice cât şi a populaţiei chineze, conducerea Chinei duce o campanie furibundă de calomniere a practicanţilor Falun Gong şi de deformare a învăţăturilor şcolii. Oameni nevinovaţi şi neimplicaţi în practică sunt puşi să denunţe practicanţii pe care îi cunosc, să-i predea autorităţilor şi să semneze declaraţii de înfierare a şcolii. Aruncă astfel oameni nevinovaţxi împotriva oamenilor nevinovaţi. Unul din incidentele cele mai groteşti înscenate de guvern este aşa-numitul incident de incendiere din piata Tian an men, din ianuarie 2001.

Pe data de 23 ianuarie 2001 guvernul chinez a organizat un incident în care 5/7 cetăţeni chinezi şi-au dat foc în piaţa Tien an men, fiind filmati de nu-se-ştie-cine. Televiziunea centrală de stat din China a dat pe post acest eveniment, şi a precizat că respectivii care şi-au dat foc ar fi fost practicanţi ai sistemului de cultivare Falun Dafa, şi că au făcut-o din proprie iniţiativă. A lansat astfel minciuna că cei care practică acest sistem se sinucid, deşi nicăieri în afara Chinei şi niciodată înainte nu se semnalase aşa ceva.

Mai mulţi dintre noi, cei care practicăm acest sistem, am fost şocaţi atunci când am auzit ştirile. De ce? Pentru că, în primul rând omorul şi sinuciderea sunt în afara preceptelor acestui sistem. În plus, după cum se ştie, din iulie 1999 guvernul chinez a folosit toate mijloacele care i-au stat la îndemână pentru a discredita şi calomnia atât sistemul în sine cât şi pe oricine îl practică, în încercarea sa de a motiva crimele şi persecuţia împotriva celor care îl practică. La scurt timp, bănuielile ni s-au confirmat - guvernul de la Beijing a refuzat orice fel de anchetă independentă privitoare la acest eveniment. În plus, în filmul incidentului aşa cum a fost el prezentat de televiziunea chineză există numeroase indicii ale falsului pus în scenă de guvernul de la Beijing.

Mai adăugăm la aceasta faptul că nu s-a semnalat absolut nici un caz de sinucidere în masă sau de orice altă natură printre practicanţi în ţări vestice sau în orice altă parte a lumii. Chiar şi în China, un lucru absolut suspect este că acuzaţiile de sinucidere au început să curgă numai la ciţiva ani după ce guvernul a pornit să tortureze şi să măcelărească practicanţii, şi în paralel cu această campanie s-a văzut nevoit să-şi motiveze crimele. Pînă în anul 2001, nimeni nu ar fi susţinut o asemenea enormitate.

Pentru a vedea materialul video dat de televiziunea chineză cu comentariile în română, care atestă această minciună, puteţi apăsa aici. Este în format Real Player G2, pe care îl puteţi instala de aici. Puteţi de asemenea să luaţi legătura cu persoanele de contact, care vă pot trimite gratuit un CD cu filmul în format MPG, sau puteţi aranja chiar pentru o casetă video.

Indicii care ridică semne mari de întrebare asupra adevărului în aceasta privinţă sunt:

1. Nu se ştie cine a filmat acest material. Autorităţile chineze au spus că a fost filmat de CNN, dar şeful departamentului internaţional de la CNN a afirmat într-o declaraţie publică de presă că CNN-ul nu a filmat materialul, deoarece la acea ora echipa CNN fusese arestată şi echipamentul confiscate.


2. Pe film se văd 2 grupuri de oameni: unii care aleargă spre locul incidentului şi altii care stau liniştiţi, supraveghind zona şi care nu apar deloc pe materialul video. Arată toţi ca siluete de poliţişti. În plus pe film se vede cineva care filmează, şi căruia nu i se dă nici o atenţie. Scenele filmate de aproape sunt luate exact din poziţia în care se afla respectivul, făcându-ne să credem că cel care filmează lucra cu împreună cu poliţia.

3. Pe materialul video apar unele persoane (poliţie) care sting focul de pe oamenii care şi-au dat foc folosind extinctoare. Acest lucru este de mirare, căci piaţa Tian an men este foarte mare şi nu are pe ea decât stâlpi de lumină. De unde aveau ei extinctoarele? Nu aveau cum să le aducă în timp scurt, aşa că nu rămâne decât ipoteza că le aveau pregătite la îndemână

4. Pe film apare la un moment dat un bărbat care aruncă cu un obiect greu în femeia care s-a "sinucis", lovind-o în cap. Femeia cade ca urmare a loviturii, care a venit din spate. Bărbatul poartă haine militare. Credem că decesul femeii s-a datorat loviturii.

5. Pe film apare un bărbat care stă în poziţia şezut şi strigă lozinci, în timp ce şi-a dat foc şi arde. Lângă el se află un poliţist cu o pătură în mână. Poliţistul nu pune pătura pe omul respectiv decât după ce acesta termină de strigat lozincile, arătând ca o înscenare grosolană.

6. Televiziunea chineză a anunţat iniţial că fuseseră 5 oameni care şi-au dat foc, ca mai apoi să ridice numărul acestora la 7.

7. La scurt timp după eveniment, un reporter de la Washington Post a încercat să afle mai mult despre femeia care şi-a dat foc. A descoperit, la faţa locului în China, că nimeni nu o văzuse pe cea implicată practicând Falun Gong. Un amănunt important care trebuie menţionat este faptul că, aşa cum s-a dovedit în nenumărate ocazii, practicanţii Falun Gong respectă un cod de conduită morală de un nivel deosebit de înalt, atât în viaţa particulară cât şi în societate. Mai mult, principiile practicii interzic în mod categoric orice act care atentează la orice formă de viaţa. Sinuciderea, în particular, este considerată ca un act absolut inacceptabil şi împotriva principiilor practicii Falun Gong. În aceste condiţii, informaţiile relative la modul în care Liu Chunling îşi câştiga existenţa precum şi comportamentul său în viaţa particulară apar a fi în flagrantă contradicţie cu standardul de moralitate şi viaţă adoptat de practicanţii Falun Gong.

8. Imediat după eveniment agenţia Xinhua (China Nouă), care este organul de presă al guvernului chinez, a publicat un raport în care afirmă aderenţa celor cinci la mişcarea spirituală Falun Gong. Viteza publicării acestui raport este în totală contradicţie cu modul în care se publică ştirile în China prin intermediul agenţiilor de presă de stat, care sunt controlate de guvern. Procedura uzuală de publicare a unei ştiri prin intermediul unei agenţii de presă cum este Xinhua necesită obţinerea unei multitudini de aprobări de la toate nivele ierarhice ale organelor de conducere şi control care aparţin statului. Ştirea poate fi făcută publică numai după ce aceste aprobări sunt obţinute, fapt care face ca în mod obişnuit să se scurgă o perioadă considerabilă de timp de la producerea unui eveniment până la mediatizarea acestuia.

La interval de o săptămână, CCTV, postul de televiziune naţional chinez, controlat de guvern, a transmis o emisiune în care sunt prezentate Liu Siying, o fetiţă de 12 ani, şi mama sa Liu Chunling, sunt două dintre cele cinci persoane protagoniste ale incidentului din 23 ianuarie. Fetiţa a suferit arsuri grave, iar mama ei a decedat. Scopul urmărit a fost evident acela de a convinge telespectatorii de consecinţele nefaste ale aderenţei la Falun Gong fără însă a prezenta, din nou, nici o dovadă că Liu Siyng şi mama ei practicau într-adevăr Falun Gong.

Prigoana guvernului împotriva mişcării Falun Gong s-a înteţit prin declanşarea unei campanii în care fiecare cetăţean este obligat să semneze o declaraţie prin care condamnă Falun Gong. Imaginea lui Liu Siying este folosită cu scopul de a instiga populaţia împotriva mişcării Falun Gong, consecinţele fiind dezastroase. Aceleaşi metode de a instiga diferite grupuri de cetăţeni împotriva altora au fost folosite în timpul Revoluţiei Culturale din anii 70, în vremea dictaturii lui Mao Tzedun.

Pe 4 februarie 2001, Washington Post publica pe prima pagină un articol exploziv intitulat: "Incinerarea umană declanşează un mister chinezesc - se intensifică lupta împotriva mişcării Falun Gong sub pretext că aceasta încurajează incendierea în public"

Din datele existente până la ora actuală, pare foarte probabil să avem de-a face cu o înscenare pusă la cale de guvernul chinez cu scopul de a submina reputaţia mişcării Falun Gong.

Până atunci, oricine poate trage o concluzie bazată pe bun simţ şi logică. Doar o investigare independentă a acestui tragic eveniment ar putea face lumină asupra adevăratelor care motive l-au determinat precum şi asupra a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în Piaţa Tiananmen în 23 ianuarie 2001.

RAPOARTE MASS-MEDIA:


Alte articole de interes cu acest subiect:


* * *

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.