Despre cum se persecută practicanţii în sistemul de educaţie din provincia Jilin

I. Sistemul de educaţie din Jilin este ţinta principală a persecuţiei din provincie.

Sistemul de educaţie din China a jucat întotdeauna un rol major în persecuţia practicanţilor Falun Gong. În ultimii 6 ani, practicanţii, care sunt atât din rândul învăţătorilor cât şi a studenţilor, de la creşă până la universitate, au fost hărţuiţi, supravegheaţi, arestaţi, deţinuţi – în închisori, în centre de detenţie, lagăre de muncă forţată – concediaţi din sistemul şcolar sau li s-a interzis dreptul de a participa la studii. Câţiva practicanţi au fost abuzaţi, insultaţi, torturaţi, răniţi, schilodiţi şi chiar omorâţi.

Practicanţii Falun Gong cred în principiile Adevăr-Bunătate-Toleranţă. Singura lor dorinţă este să spună oamenilor că Falun Dafa este bună şi faptul că a practica nu este o crimă. Dar Partidul Comunist Chinez (PCC) şi regimul lui Jiang Zemin ignoră faptele şi adevărul, şi persecută aceşti practicanţi care vor doar să fie oameni mai buni. Turnul de fildeş al sistemului de educaţie a fost transformat într-un loc pentru persecuţia intelectualilor şi otrăvirea psihică a studenţilor tineri.

Din data de 20 iulie 1999, când a început persecuţia, persecutorii provinciei Jilin au urmărit fidel instrucţiunile PCC. Prioritatea lor principală a fost să persecute practicanţi. Ei au ordonat administraţiei tuturor colegiilor şi universităţilor să persecute pe toată lumea din sistem lor de învăţământ, i-au forţat inclusiv să îi treacă prin procesul de „reformare”¹, cu ajutorul centrelor de îndoctrinare. Acei practicanţi care au refuzat să scrie „declaraţii de garanţie”² au fost suspendaţi de la locul lor de muncă folosind diferite motive. Asta contravine în mod serios legilor şi regulamentelor, şi a creat haos în colegii şi universităţi. De exemplu, pentru a se conforma cu „ordinele” superioare, „politica” Universităţii Nord-Est Normale este: conducerea universităţii suspendă practicanţii din poziţia lor de cadru didactic şi interzice studenţilor practicanţi să vină la şcoală. Mai jos sunt câteva din metodele folosite de sistemul de educaţie din provincia Jilin.

1. Crearea unei plan de persecuţie şi folosirea a trei niveluri de conducere pentru a persecuta practicanţii

Toate colegiile şi universităţile au „Birouri 610”³ care sunt în legătură directă cu „Birourile 610” din oraşe şi provincii. Sunt ţinute multe cursuri de îndoctrinare în cadrul sistemului educaţional. Când vin ordine de la „Birouri 610” de la niveluri mai înalte, birourile locale din şcoală trimit practicanţii devotaţi la centre de îndoctrinare sau în lagăre de muncă forţată. Directorii „Birourilor 610” ocupă în general postul de vicepreşedinte al şcolii. Membri sunt în general angajaţi ai departamentelor de organizare şi propagandă. În fiecare departament sau colegiu, vice-preşedintele este cel care conduce persecuţia Falun Gong. În fiecare unitate de învăţământ există de asemenea cineva desemnat pentru aceasta. Toţi cei menţionaţi mai sus sunt făcuţi responsabili de persecuţia practicanţilor şi vor fi trataţi conform politicii de „implicare”.

Pentru aşi garanta poziţiile în cadrul sistemului sau pentru a primi promovări, câţiva din aceşti oameni ignoră faptele reale despre Falun Gong şi cooperează cu poliţia în persecuţia practicanţilor. Ei ajută la supravegherea practicanţilor, îi arestează, îi suspendă din funcţie sau îi dau afară din şcoală şi de asemenea le reţin ilegal salariile.

2. Folosind organizaţia PCC pentru a supraveghea şi a restricţiona tinerii

Pentru aşi asigura supravieţuirea, PCC îşi foloseşte puterea pentru a forţa tinerii să devină membri ai PCC şi organizaţiilor afiliate. În clasa I-ia, toţi copii sunt nevoiţi, după aproximativ o lună de şcoală, să se înscrie la organizaţia Pionierii Tineri. Se înscriu deodată câteva clase în grup. Mai mult şcoala forţează părinţii copiilor să îşi semneze numele în consens. Până în clasa a VIII-a, toţi şcolarii sunt nevoiţi să se înscrie în Liga Tânără. În colegii şi universităţi, PCC tentează studenţii să devină membri de partid cu promisiunea viitoarelor locuri de muncă. Multe grădiniţe implementează ritualul ridicării steagului PCC.

3. Instigarea la ură şi coruperea conştiinţei tinerilor inocenţi

Persecutorii au folosit aşa numiţi „experţi”, pentru strategia de corupere morală, atât profesori cât şi intelectuali anti-tradiţionali pentru a scrie articole şi cărţi şi articole cu scopul de a calomnia Falun Gong. Aceştia au introdus inclusiv în cărţile învăţământului primar texte care defăimează Falun Gong. De asemenea ei împing propaganda Falun Gong în şcoli şi oraşe.

De exemplu oficialii biroului de educaţie din districtul Nanguan, oraşul Changchun au vrut să calomnieze Falun Dafa. În 2004, ei au organizat activităţi la toate nivelele de şcolarizare din district pentru a murdări numele Falun Gong. A fost numită „Activitatea împotriva sectei malefice, al sistemului educaţional districtul Nanguan”. Activitatea a durat din august 2004 până in ianuarie 2005, având ca efect coruperea conştiinţei tinerilor.

Oficialii sistemului de educaţie i-au „antrenat” pe diriginţii şi pe directorii şcolilor, forţându-i să citească cu voce tare sau să privească: sumarul avertismentelor educaţiei, afişul împotriva sectei malefice, filmul împotriva sectei malefice. Apoi directorii şcolilor au fost nevoiţi să îndoctrineze profesorii şi studenţii folosind documente prefabricate. Oficialii au afirmat „Ideile propagate de PCC trebuie să intre în casele (studenţilor)” şi trebuie să ajungă „faţă în faţă” cu studenţii. Persecutorii au organizat inclusiv concursuri de cunoştinţe pe această temă.

Mai mult, persecutorii au creat o atmosferă oribilă în societate. La începutul lunii aprilie 2002, persecutorii au folosit copiii din şcoala primară că să răspândească zvonuri despre Falun Gong în oraşul Changchun. Cetăţenilor oraşului nu le-a plăcut acţiunea guvernului şi au fost foarte îngrijoraţi de siguranţa socială. Mai multe detalii în continuare.

Un profesor în şcoala primară, afiliată cu Universitatea Normală Nord-Est, a verificat următoarele fapte. La începutul lunii aprilie 2002, directorul şcolii a început zvonul că „practicanţii Falun Gong vor răpii 500 de copii”. Acest director a afirmat că a primit un telefon anonim prin care a fost informat, după care a anunţat studenţii. Când părinţii au întrebat profesorii aceştia le-au spus că ei nu ştiu detalii despre asta şi i-au rugat să contacteze directorul şcolii pentru mai multe informaţii.

Aproximativ în acelaşi timp, oficialii din şcoala elementară Andajie din oraşul Changchun, au strâns toţi studenţii în afara şcolii şi le-au spus: „Practicanţii Falun Gong au plasat o bombă în şcoală”. Astfel ei au terorizat atât elevii cât şi părinţii. Mai târziu când profesorii au fost întrebaţi despre incident, ei au încercat să ocolească răspunsul spunând că ei nu ştiu prea mult despre asta şi că din moment ce incidentul a trecut, nici nu mai e nevoie să se vorbească despre ea.

Şcoala primară este afiliată cu Universitatea Normală Nord-Est şi este una din cele mai bune şcoli primare din oraşul Changchun. Mulţi dintre părinţii elevilor sunt oficiali importanţi. Şcoala primară Andajie este localizată în centrul zonei rezidenţiale din Changchun. Zvonul s-a extins de la ambele şcoli şi au avut un efect negativ în toată zona.

Oficialii din Changchun au continuat să folosească poliţia ca să cerceteze dacă practicanţii Falun Gong mai lucrează acolo. Pentru a incita ură şi pentru a continua să păcălească şi să controleze masele, locurile de muncă şi-au avertizat angajaţii că Falun Gong va împrăştia otravă în zonă şi că 5000 de oameni se vor sinucide. Probabil că practicanţii Falun Gong arestaţi au fost descrişi ca erau acei 5000 de oameni care altfel urmau să se sinucidă. Autorităţile au folosi ca şi „dovadă” telefonul anonim, ca să îi însceneze pe practicanţii Falun Gong.

4. Aprobând tacit faptele malefice şi încurajarea torturilor

Câteva din unităţile de lucru din sistemul de educaţie au acţionat ca şi complice în persecuţie. Aceştia au aprobat tacit faptele malefice şi au ajutat tortura brutală. Aceşti oameni au arestat practicanţi şi i-au trimis la centre de îndoctrinare, centre de detenţie şi la lagărele de muncă forţată. Mai multe detalii în continuare.

Persecuţia, din sistemul de educaţie, include angajaţii. Practicanta Hu Huiqiu este o profesoară în „Biroul de educaţie” din oraşul Changchun. Ea a scris scrisori explicând faptele despre Falun Dafa la Sui Mang şeful „Biroului de educaţie” şi la Li Zhongbin directorul de educaţie al districtului Chaoyang. Aceşti doi oameni au cooperat cu departamentul de poliţie locală ca să o hărţuiască şi să o intimideze. Într-o după masă în mijlocul lunii august, Wang Huafeng şeful secţiei de „Politică şi securitate” de la departamentul de poliţie, Li Bin poliţist şi Kuang Yixing directorul „Oficiului de antrenare a adulţilor” din cadrul „Biroului de Educaţie”, au venit la casa doamnei Hu Huiqiu şi au încercat să o convingă să vină la „o discuţie”. Doamna Hu a refuzat categoric să meargă cu ei.

La ora 6:30 AM pe 23 august, un grup de poliţişti de la secţia de „Politică şi securitate” de la departamentul de poliţie al districtului Chaoyang şi Kuang Yixing de la „Biroul de educaţie” s-au dus la casa doamnei Hu din nou, cu o maşină nemarcată. Poliţişti i-au înconjurat casa şi au arătat o decizie judecătorească prin care doamna Hu era condamnat la un an de muncă forţată. Ei au forţat membri de familie al doamnei Hu să deschidă uşa şi au luat-o în custodie şi au trimis-o direct la „echipa şase” al lagărului de muncă forţată pentru femei din provincia Jilin.

Pentru că oamenilor le este frică de PCC, noi nu am putut obţine numărul exact de practicanţi torturaţi. Persecutorii din provincia Jilin şi-au mărit eforturile pentru a persecuta practicanţii din sistemul educaţional. Mai jos sunt câteva exemple.

II. Câteva exemple despre persecuţia practicanţilor din Universitatea Jilin

Universitatea Jilin este cea mai mare universitate din China. Are peste 15 000 de angajaţi şi are între 60 şi 70 de mii de studenţi. Persecutorii din provincia Jilin folosesc sistemul educaţional, care prin urmare foloseşte cadrul didactic al universităţii Jilin pentru a implementa persecuţia, datorită capacităţii acestora de a afecta societatea.

Încă din 25 aprilie 1999 oficialii universităţii au urmat îndeaproape politica PCC pentru persecuţia Falun Gong. Ei au împiedicat practicanţii să predea, le-au monitorizat telefoanele şi le-au urmărit activităţile. Mulţi au fost torturaţi şi au murit din cauza persecuţiei. Profesorii au fost concediaţi şi studenţilor li s-a interzis educaţia. Salariile şi proprietăţile le-au fost confiscate. Practicanţii au fost hărţuiţi arestaţi şi deţinuţi (în centre de îndoctrinare, închisori, centre de detenţie şi lagăre de muncă forţată). Mai mult, câţiva practicanţi au fost insultaţi, torturaţi, răniţi, schilodiţi şi chiar omorâţi fără judecată. Este imposibil de obţinut informaţii detailate despre fiecare practicant care a suferit sau măcar numărul exact al practicanţilor persecutaţi.

A. Câteva cazuri de persecuţie

1. Profesoara Shen Jianli a fost torturată până la moarte

Practicanta Falun Dafa, doamna Shen Jianli a fost conferenţiar în departamentul de Matematică Aplicată de la campus-ul Nanling, universitatea Jilin, doamna Shen a avut în jur de 30 de ani, ea a absolvit masterat-ul de la departamentul de Matematică al Universităţii Normale Nord-Est. Ea a lucrat la centrul de cercetare al departamentului de Matematică din Universitatea Jilin. Înainte să înceapă persecuţia în iulie 1999, doamna Shen a trăit o viaţă paşnică şi fericită. Fiind practicantă Falun Dafa ea a trăit în concordanţă cu principiile Adevăr-Bunătate-Toleranţă. Ea era o persoană amabilă, tolerantă şi întotdeauna un mare ajutor pentru oamenii din jurul ei.

După ce a început persecuţia în iulie 1999, viaţa doamnei Shen a fost întors pe dos. Dacă practicanţii Falun Dafa practicau exerciţii afară, poliţia îi aresta. Dacă găseau la ei cărţi Dafa, locuinţele lor erau răscolite. Practicanţii care practicau acasă erau înregistraţi şi monitorizaţi. Drept urmare oficialii comunităţii şi ai guvernului, angajaţii de la centrele de comunitate şi poliţia îi puteau hărţui pe practicanţi la orice oră. Oficialii de la Universitatea Jilin au încercat să o forţeze pe doamna Shen să scrie un document prin care să promită că renunţă la Falun Dafa şi că îşi predă toate cărţile ei Dafa.

Într-un asemenea mediu, doamna Shen a simţit nevoia să călătorească la Beijing ca să apeleze pentru dreptate pentru Falun Dafa, ea şi-a luat şi fetiţa în braţe. Pe tren, poliţia a căutat şi a interogat pe toată lumea pentru a găsi practicanţi care călătoresc spre Beijing pentru apel. Doamna Shen a fost prinsă. Persecutorii au bătut-o pe loc. Fetiţa ei de doi ani jumate din braţele ei striga, „Opriţi! Nu-mi mai bateţi mama!”

Doamna Shen a mai încercat să apeleze de mai multe ori, dar ea a fost prinsă de fiecare dată şi escortată înapoi acasă. Ofiţerii de la staţia locală de poliţie (staţia de poliţie Nanling) au ameninţat-o că o trimit la lagărul de muncă forţată. Poliţia a plănuit să îi trimită fata la orfelinat şi pe ea şi pe soţul ei, de asemenea un practicant Falun Dafa, să îi trimită în lagărul de muncă forţată. Odată, câţiva gardieni de la poliţie au împins-o pe ea şi pe fetiţa ei într-o maşină de poliţie şi le-au spus, „O să-ţi trimitem fata la orfeninat şi pe tine te vom pune într-un lagăr de muncă forţată!” S-a zvonit că poliţiştii într-adevăr au trimis un raport la superiorii lor, spunând că vor să o trimită pe doamna Shen la lagărul de muncă forţată, dar cererea a fost respinsă deoarece fetiţa ei era prea tânără.

Cei de la staţia de poliţie Nanling au răscolit casa doamnei Shen. Odată câţiva practicanţi s-au întâlnit la ea acasă pentru a citi cărţile Falun Dafa. După ce poliţia a aflat, ei au năpustit în casa doamnei Shen, au hărţuit-o şi au furat multe lucruri personale de-ale ei. În acel timp erau mai mulţi bătrâni la ea acasă. Poliţia i-a ameninţat şi i-a forţat să plece, respectiv, au şi arestat câţiva din ei.

În acelaşi timp la locul de muncă se făceau mari presiuni asupra doamnei Shen. Acolo au tratat-o mizerabil şi au persecutat-o. Oficiali de la trei organizaţii simultan au persecutat-o la lucru. Prima organizaţie a fost conducerea Universităţii. Printre aceştia a fost Wang Shoushi vice-secretarul partidului din Universitatea Jilin, el avea responsabilitatea de a persecuta practicanţii Falun Gong. A doua organizaţie a fost „Biroul 610” condus de directorul Liu Yuan. A treia organizaţie a fost Instituţia Politică locală de care este responsabil secretarul de partid. Ordinul pe care la primit conducerea universităţii a fost dată de „Biroul 610” şi apoi a fost dată şi de Instituţia Politică locală. Atât „Biroul 610” cât şi Institutul implementează persecuţia practicanţilor şi apoi raportează la conducerea Universităţii situaţia acestora, incluzând starea lor mentală. Persecutorii apoi decid următorii paşi pentru persecuţia fiecărui individ, luând în considerare starea mentală a practicanţilor. O asemenea determinare este făcută şi după ce se „discută” cu practicanţii. Persecutorii raportează rezultatele „discuţiei” la Biroul 610, care apoi au din nou o discuţie cu practicanţii. Ei raportează rezultatele la conducerea universităţii. Conducerea universităţii discută cu practicanţii sau raportează direct rezultatele de la Biroul 610 la superiorii lor. Din „discuţia” avută ei încearcă, în general, să afle dacă ei vor continua să practice, ce atitudine au despre Falun Gong şi dacă el sau ea va apela pentru dreptate sau va participa în activităţi Falun Dafa pentru a expune persecuţia. În timpul discuţiei cu fiecare practicant, persecutorii îi ameninţă, îi flatează sau folosesc orice altă metodă care cred că este efectivă în ai îndepărta de la practică.

Doamna Shen Jianli a fost forţată să aibă aceste „discuţii” de multe ori. Autorităţile au încercat să o forţeze să le dea cărţile ei Dafa şi să scrie „declaraţii de garanţie” că va renunţa să practice. Asupritorii au vorbit cu părinţii doamnei Shen şi i-au constrâns cu ameninţări. Ei i-au sfătuit să îşi convingă fata să renunţe la Falun Gong şi au insinuat că dacă ea totuşi refuză să practice, cariera şi viitorul ei vor fi în pericol. Ei au rugat părinţii doamnei Shen să exercite presiune asupra ei şi să le înmâneze cărţile Dafa ale fetei. Când au văzut că eforturile lor sunt fără succes, au catalogat-o pe doamna Shen ca fiind o persoană „încăpăţânată”. În ochii lui Liu Yuan, directorul biroului local 610, doamna Shen a fost cea mai „încăpăţânată” din câte a avut de-a face.

Înainte ca cele cinci universităţi să fie combinate şi să devină Universitatea Jilin, doamna Shen a fost o profesoară de matematică la Colegiul de Ştiinţe al Universităţii Industriale Jilin. Secretarul de partid al Colegiului de Ştiinţe cunoscut ca şi Ma Zhensheng, împreună cu Liu Yuan şi conducerea Universităţii Industriale Jilin, incluzând Wang Shoushi care conducea persecuţia Falun Gong, au etichetat doamna Shen ca fiind o practicantă „încăpăţânată”. Imediat după asta conducerea Universităţii Industriale Jilin au avut o întâlnire şi au decis să anuleze statutul de membru de partid al doamnei Shen, pentru că ea a continuat să practice Falun Dafa şi credea în Adevăr-Bunătate-Toleranţă.

Pe lângă răspândirea unor informaţii de calomnie şi defăimare a doamnei Shen, secretarul de partid al Colegiului de Ştiinţă ia luat dreptul de aşi mai practica profesia şi prin asta totodată dreptul să mai trăiască o viaţă normală. După ce au înhăţat-o, în timp ce se ducea să apeleze pentru justiţie pentru Falun Dafa şi au escortat-o înapoi, secretarul de partid i-a spus că trebuie să urmeze o sesiune de îndoctrinare. Ei au deţinut-o într-o cameră mică la Colegiul de Ştiinţe şi au forţat-o în speranţa ca ea va „regreta şi se va reforma”. În camera mică nu era nimic numai o masă şi un scaun. Doamna Shen a refuzat să scrie vreo „declaraţie de garanţie” sau vreun articol de „regret şi reformare”.

Văzând că doamna Shen a refuzat să se „reformeze” secretarul de partid i-a ordonat să stea într-un birou în fiecare zi. Ea a fost urmărită şi forţată să raporteze la conducere de fiecare dată când pleca. Doamna Shen a îndurat ordinele irezonabile şi şi-a ajutat colegii cu lucrul lor la birou.

Văzând că doamna Shen nu se opune şi nici nu protestează, secretarul de partid s-a gândit la o altă formă de persecuţie. Doamna Shen a fost transferată într-un laborator de calculatoare ca să colecteze taxa. Astfel presiunea era tot pe ea, nu avea nici o libertate şi economisea şi bani pentru Colegiul de Ştiinţe. Lucrând în laboratorul de calculatoare, doamna Shen nu avea nici măcar pauză de masă şi câteodată trebuia să lucreze toată săptămâna cu excepţia după-amiezii zilei de duminică. Prin urmare doamna Shen nu a avut de ales şi a trebuit să îşi aducă fata de 3 ani la lucru în multe week-end-uri. Fata de 3 ani trebuia să se aşeze şi să fie cuminte în laboratorul de calculatoare până se făcea timpul pentru plecare. Doamna Shen nu a fost niciodată plătită pentru ore suplimentare.

Doamna Shen a trebuit să îndure „discuţiile” care puteau avea loc şi în orice moment. În 2000, soacra doamnei Shen a venit în vizită din afara oraşului. Doamna Shen a raportat autorităţilor şi s-a dus acasă. În acea după amiază conducerea universităţii a chemat-o de acasă şi au forţat-o să meargă înapoi la şcoală pentru o „discuţie”. Cum a ajuns la şcoală ea a fost înconjurată de un grup mare de oameni care i-au spus să meargă la o sesiune de îndoctrinare. Când doamna Shen a refuzat, un angajat de la Colegiul de ştiinţe (se zvonea că numele lui ar fi fost Fu Wei, transferat altundeva după ce cele cinci colegii s-au unit) a târât-o pe ea şi pe fata ei într-o maşină care o aştepta pe ea în mod special.

Oficialii au luat-o pe doamna Shen şi pe fata acesteia la centrul de îndoctrinare şi au deţinut-o acolo. Soacra doamnei Shen nu ştia ce s-a întâmplat şi a aşteptat îngrijorată acasă. În acest moment soţul doamnei Shen, Zhen Weidong, practicant Falun Dafa, era de asemenea deţinut pentru că a refuzat să renunţe la Falun Dafa.

În centrul de îndoctrinare, poliţia urmărea îndeaproape practicanţii şi îi ţinea izolaţi de lumea exterioară. Au folosit această tactică pentru ai tortura mental pe practicanţi. Practicanţii deţinuţi au primit două opţiuni. Prima opţiune este că pot să îşi renunţe credinţa scriind o declaraţie de garanţie după care li se cerea să defăimeze, atace şi să înjure Dafa. Odată ce au scris articolele practicanţii „reformaţi” sunt consideraţi „buni”, după ce aceştia au atins un nivel satisfăcător al înjurăturilor, calomniei şi atacului la adresa Dafa. Aceşti practicanţi sunt consideraţi „reformaţi” şi sunt eliberaţi. A doua opţiune este să spună adevărul şi să refuze să renunţe la ea. Aceşti practicanţi sunt trimişi la lagărele de muncă forţată unde sunt persecutaţi în continuare.

Doamna Shen era îngrijorată de soacra ei, aşa că a plecat împreună cu fetiţa ei din centrul de îndoctrinare printr-o fereastră. După plecarea ei, persecutorii au mutat centrul de îndoctrinare într-o altă locaţie şi au început să controleze mai strict practicanţii.

După ce doamna Shen a scăpat cu fata ei, Liu Yuan a spus în public, „Eu pur şi simplu nu cred că nu putem să o prindem”. Universitatea Jilin ia reţinut salarul şi au încercat să îi întindă o capcană cu ajutorul banilor ei. Ei au spus că doar ea poate să îşi ridice banii. Pentru a evita un arest ilegal, doamna Shen şi-a părăsit casa deşi nu avea nici o sursă de venit.

În 6 martie 2002, doamna Shen s-a dus să asiste la judecata soţului ei Zheng Weidong care a fost ţinut în curtea judecătorească al districtul Nanguan. Autorităţile au arestat-o pe doamna Shen în sala de judecată şi i-au lăsat fiica singură la poarta judecătoriei. Doamna Shen a fost condamnată la 13 ani de închisoare. Doamna Shen a fost torturată la moarte în prima lună de arest.

Persecuţia doamnei Shen Jianli nu s-a oprit aici. Salariul doamnei Shen nu a fost returnat familiei. Salariul ei este încă reţinut în centrul de educaţie matematică. Fata doamnei Shen nu poate merge la şcolile afiliate ale Universităţii Jilin din mai multe motive, inclusiv financiare. Fetiţa trăieşte acuma cu bunica ei în sat şi merge acolo la şcoală.

Părinţii domnului Zheng Weidong erau extrem de îngrijoraţi în timp ce el era în detenţie. Ei au îndurat suferinţa pentru mult timp şi după un timp au mai rezistat şi au intrat în depresie. Soacra doamnei Shen a fost de curând diagnosticată cu cancer.

Această injustiţie a permis pentru o soţie şi mamă să fie torturată la moarte şi soţul şi tatăl să fie condamnat la închisoare pe o perioadă lungă. O fată mică şi-a pierdut atât tatăl la 3 ani cât şi mama la doar 5 ani. Doamna Shen a fost ameninţată, forţată să îşi părăsească casa, trebuind să se mute de mai multe ori pentru a ocoli să fie arestată. Părinţii soţilor se zbat încă cu o povară mare, suferind atât psihic cât şi fizic. Lor li s-a negat dreptul de a ştii unde se află copilul lor.

2. Domnul Song Changguang, un student al Universităţii Jilin, a fost torturat la moarte

Domnul Song Changguang, 26 de ani, din Biangang, comuna Shuangchenzi. El a început să practice Falun Gong în 1997 şi a observat îmbunătăţiri atât mentale cât şi fizice.

În 2001, domnul Song a absolvit la secţia Colegiului de Telecomunicaţii al Universităţii Jilin. În decembrie el a plecat la Beijing să facă apel, din moment ce legislaţia chineză îi dădea acest drept. El a fost arestat în Piaţa Tiananmen. El a fost escortat înapoi la autorităţile din Jilin. El a fost reţinut în centrul de detenţie Chaoyanggou. Mai târziu el a fost condamnat la doi ani de muncă forţată şi a fost dus la grupul 4 care era una dintre cele mai severe. Mai ales în septembrie 2001, lagărul de muncă Chaoyanggou a început să folosească metode de tortură inumană pentru a transforma practicanţii Falun Gong.

Poliţia şi puşcăriaşii care nu erau practicanţi l-au bătut brutal pe domnul Song pentru că el nu vroia să renunţe la credinţa lui şi pentru că nu a scris documentul cu cele „cinci garanţii” [un document în care se promite că nu va mai practica Falun Gong vreodată]. Corpul lui era acoperit cu vânătăi. Unghiile de pe picior i-au picat din cauză că era bătut cu ciocanul. El nu a fost capabil să meargă şi din cauză condiţiilor a făcut şi o tuberculoză pulmonară severă. Mai târziu familia lui a cheltuit mulţi bani ca să îl scoată pe cauţiune şi să îl ducă la doctor. El a stat la spital o lună întreagă costul total ridicându-se la 10 mii de yuan⁴, după care a trebuit să-l acasă. Datorită rănilor interne şi ale piciorului, el se deplasa foarte greu, nu mai putea să lucreze şi de multe ori tuşea şi avea congestie pulmonară. Datorită rănilor fizice şi psihice, el a avut des dureri extreme şi sănătatea lui a fost instabilă. În noiembrie 2003 el a rămas la pat şi nu se mai putea ridica. Familia lui l-a trimis la spitalul Jiutai pentru tratament, dar medicamentele nu l-au ajutat. După 6 zile, în 12 noiembrie, domnul Song Changguang a murit.

3. Domnul profesor Gao Qinghai, un filozof renumit, a murit din cauza persecuţiei

Domnul Gao Qinghai, un filozof renumit, a suferit de multe boli, incluzând boli de inimă şi sciatică. El trebuia să primească anual tratament în spital. După ce a început să practice Falun Gong în 1993 el şi-a recăpătat sănătatea în totalitate.

Viaţa domnului Gao s-a schimbat odată cu începerea persecuţiei în iulie 1999. Din cauza poziţiei lui sociale, persecutorii îl priveau ca o ţintă importantă. Persecutorii susţineau că influenţa lui se extindea peste provincia Jilin şi că această influenţă trebuia eliminată la nivel naţional. Prin urmare şeful Biroului 610, Li Lanqing, comitetul naţional de educaţie, respectiv, comitetul provinciei Jilin şi comitetul de partid al Universităţii Jilin, au aplicat presiune asupra domnului Gao. Ca să fie promovat domnul Su Rong, vice-secretarul de partid al comitetului provinciei Jilin, l-a vizitat pe domnul Gao în fiecare zi şi a făcut presiuni asupra lui ca să se „reformeze”. De asemenea s-au făcut presiuni asupra domnului Gao şi din partea conducerii Universităţii Jilin, presiune în care i-au implicat inclusiv pe studenţii lui. Într-un mediu atât de represiv domnul Gao nu a mai putut studia Falun Dafa şi nici să practice exerciţiile. La sfârşitul anului 2000 a avut un boala veche i-a revenit şi mai târziu a făcut o nouă boală şi a murit în octombrie 2004.

4. Domnul Gao Hongfei, student al Universităţii Jilin (fosta Universitate Industrială Jilin), este supus neîncetat torturii şi îndoctrinării

Domnul Gao Hongfei, un student al Universităţii Industriale Jilin şi de asemenea un practicant Falun Dafa dedicat, a este unul dintre victimele persecuţiei guvernului comunist. În timp ce el a fost reţinut de către lagărul de muncă forţată Chaoyanggou, a fost supus îndoctrinării şi torturii. După un timp plămânii lui au fost răniţi sever. Temându-se că moartea lui va cauza probleme conducerii lagărului, el a fost eliberat. Tatăl domnului Gao, a murit, nemaiputând rezista ameninţărilor constante din partea autorităţilor. Mama lui bătrână a fost forţată să lucreze pentru ai putea plăti cheltuielile medicale imense.

Practicantul Gao Hongfei, 29 de ani, s-a născut în comitatul Fanshi, provincia Shanxi. El a mers la Beijing de mai multe ori ca să apeleze pentru Dafa. În octombrie 2000, el a fost arestat de către poliţia locală din oraşul Changchun, provincia Jilin, şi a fost deţinut în secret în centrul de detenţie Tiehua pentru 37 de zile. El a fost condamnat la muncă forţată în lagărul Fenjin din provincia Jilin. În timp ce îşi ispăşea sentinţa, domnul Gao a fost tratat inuman.

Conducerea lagărului de muncă forţat Fenjin a persecutat din răsputeri practicanţii Falun Dafa. Pentru că era iarnă şi nu se putea face nici o muncă de teren, practicanţii erau închişi în cuşti şi forţaţi să se aşeze pe bănci ascuţite şi ondulate. După câteva zile, fesele începeau să sângereze. Oricine îşi închidea ochii era raportat şi bătut brutal.

Politica lagărului era să „reformeze” deţinuţii care practicau Falun Dafa, mai întâi prin îndoctrinare apoi prin tortură până practicanţii renunţau la credinţa lor. În timpul sesiunilor de îndoctrinare practicanţii sunt bombardaţi în continuu cu informaţii deformate şi defăimătoare atât în format audio-vizual cât şi scris. Practicanţii care nu renunţă sunt abuzaţi până ce ei renunţă atât moral cât şi psihic. Aceia care rezistă torturii, au sentinţele extinse, li se refuză întâlnirile cu vizitatorii şi li se interzice inclusiv minimul necesar pentru toaletă furnizate de acasă.

Timp de trei luni, domnul Gao a suferit în aceste condiţii în lagărul de muncă forţată din Fenjin. În martie 2003, el a fost transferat la lagărul de muncă forţată Chaoyanggou, provincia Jilin, care s-a dovedit a fi şi mai dură. Domnul Gao avea o constituţie fizică fragilă. Lui nu i sa pemis să citească cărţile Falun Gong sau să practice exerciţiile şi orele lungi de muncă forţată, l-au doborât rapid. La sfârşitul anului 2001 el a devenit foarte bolnav. A fost diagnosticat probleme severe pulmonare şi zilele lui au fost numărate. Ca să evite responsabilitatea pentru moartea lui, lagărul de muncă forţată din Chaoyanggou, l-a eliberat şi l-a trimis acasă.

După ce a fost eliberat, domnul Gao a fost trimis la spital pentru tratament şi i s-a spus că nu va mai trăi mult. Dar după ce a ajuns acasă, credinţa lui puternică şi cărţile Falun Dafa l-au adus încet înapoi pe drumul recuperării. După opt luni în pat el s-a însănătoşit complet.

Domnul Gao era încă sub supravegherea continuă a poliţiei şi ofiţerii de poliţie locală au venit din nou şi i-au ameninţat părinţii. Tatăl domnului Gao, nemaiputând face faţă hărţuirii a murit din cauza presiunii. Persecutorii au confiscat cărţile Falun Dafa şi alte materiale adiacente.

În martie 2003, în drumul lui spre Taiyuan, domnul Gao a fost arestat de poliţia comitatului Yangqu şi închis în staţia poliţiei Xinghualing pentru aşi aştepta sentinţa. În acelaşi timp ţara era în alertă din cauza boli SARS. Din moment ce cazul domnului Gao nu îndeplinea cerinţele necesare pentru a fi închis, el a fost trimis înapoi în staţia de poliţie a districtului, unde ofiţerii locali de poliţie, i-au confiscat motocicleta, calculatorul şi l-au forţat să plătească 3000 de yuan aşa zişi „bani de cauţiune” pentru eliberarea lui.

Ameninţările frecvente şi plăţile ilegale forţate asupra familiei domnului Gao iau ruinat financiar şi iau forţat mama bătrână să lucreze ca să plătească datoriile făcute.

5. Domnul Wan Hui, instructor în departamentul de matematică de la Universitatea Jilin a fost torturat brutal

Domnul Wan Hui este un instructor în şcoala de matematică de la Universitatea Jilin. În 22 iulie 1999, el a plecat să apeleze pentru justiţie pentru Falun Gong. Poliţia l-a arestat şi l-a transferat în departamentul de poliţie din districtul Chaoyang. După ce l-au deţinut pentru 15 zile în centrul de detenţie Daguang, persecutorii l-au condamnat pentru 1 an de muncă forţată pentru că a refuzat să scrie declaraţiile de garanţie.

În lagărul de muncă forţată, a fost atârnat de sus 4 zile şi 4 nopţi. El s-a apucat de greva foamei ca să protesteze împotriva persecuţiei. La începutul anului 2000, domnul Wang a fost eliberat pe bază medicală din cauză că rinichi începeau să îi cedeze. În iulie sau august 2000 a mers din nou la Beijing ca să apeleze pentru Falun Gong. Poliţia l-a arestat şi la trimis înapoi în oraşul Changchun şi la condamnat la muncă forţată. În timpul detenţiei în lagărul de muncă forţată a fost torturat brutal. În toamna anului 2001 el a fost eliberat. Autorităţile de la Universitatea Jilin l-au suspendat din profesia lui de instructor, dar i-au cerut să se prezinte la şcoală în fiecare zi şi să stea în biroul lui.

În timpul raziei din martie 2002, poliţia din oraşul Changchun l-a arestat şi la condamnat la 2 ani de muncă forţată. În lagărul de muncă forţată din Chaoyanggou, l-au torturat folosind diverse metode: l-au atârnat în aer timp de 3 zile şi 3 nopţi, l-au electrocutat cu batoane electrice, l-au bătut cu cureaua cu închizătoare triplă (un instrument extrem de brutal de tortură care va învineţii şi sfâşia imediat corpul victimei), „Călare pe avion” (vezi http://www.clearwisdom.net/emh/articles/2004/9/29/52921.html pentru poze şi o descriere în limba engleză), privare de somn. De exemplu în aprilie 2002, puşcăriaşul pe nume Ma Lijun, a folosit un lemn ca să-l bată pe domnul Wang până când s-a obosit. Spatele domnului Wang s-a transformat în violet şi negru el a putut să doarmă doar cu faţa în jos.

6. Un student de la Şcoala Medicală al Universităţii Jilin, a fost exmatriculat pentru a continuat să creadă ca Falun Dafa este bună

Mai jos se alfă descrierea studentului despre cum a fost persecutat:

Sunt un student înscris la Şcoala Medicală de cinci ani al Universităţii Jilin din oraşul Changchun, provincia Jilin. Totuşi datorită persecuţiei Falun Gong eu nu pot să îmi termin studiile după 7 ani. În continuare vă spun povestea mea.

Atât beneficiat atât mental cât şi fizic de când am început să practic Falun Gong. Corpul meu a devenit mai sănătos şi starea mea mentală s-a îmbunătăţit. Mi-am revenit total din problemele de sănătate cum ar fi neuroastenie, artrită la genunchi şi altele.

Pe 20 iulie 1999, biroul de securitate din Changchun au arestat mulţi practicanţi Falun Gong fără vre-un motiv întemeiat sau vreo procedură legală. M-am dus la guvernul provincial pentru un apel dar guvernul a ordonat poliţiei armate să bată practicanţii Falun Gong. Ei mi-au dat pumni şi m-au târât într-o maşină de cu care m-au dus la staţia de poliţie unde am fost deţinut până în miezul nopţii. Pentru că nu am primit răspunsul de la guvernul provincial despre situaţia practicanţilor Falun Gong arestaţi, noi am mers la biroul de petiţie din Beijing pe 22 octombrie 1999. La uşa biroului de petiţii am fost arestaţi de aceia care au susţinut că sunt angajaţi ai biroului securităţii publice al oraşului Changchun. După 15 zile de detenţie, conducerea şcolii mele (a fost Institutul Medical Bethune, ea acuma s-a unit cu celelalte patru universităţi şi face parte din Universitatea Jilin) ne-a pedepsit ne-a suspendat pentru un an.

Din moment ce am fost privaţi de dreptul nostru pentru apel şi nu era nici un loc unde să putem să ne expunem situaţia, am început să postez scrisori şi să explic oamenilor adevărul despre Falun Gong. Pe data de 17 noiembrie 2000, secţia de securitate publică al spitalului Prietenia Chineză şi Japoneză din oraşul Changchun, unde îmi efectuam practica, mi-au căutat dormitorul fără să prezinte vreun mandat de percheziţie. Ei m-au înjurat m-au împins jos din pat şi mi-au confiscat cărţile şi materialele Dafa. I-am rungat să îmi arate mandatul de percheziţie în repetate rânduri dar acesta nu a fost prezentat. Mai târziu cei de la staţia locală de poliţie, strada Shenzhen, m-au luat cu ei împreună cu colegul meu de clasă Jin Guangxu la lagărul de muncă Chaoyanggou din oraşul Changchun.

În lagărul de muncă forţată ofiţerii de poliţie Yu Xuewen şi Lu Zhisheng le-au spus criminalilor să tortureze practicanţii Falun Gong. Un criminal pe nume Xu Hui, mi-a lovit şoldul cu o bucată de lemn de la pat. Chen Hexin un alt criminal mi-a lovit rinichii şi m-a forţat să mă aşez într-o poziţie foarte dureroasă. Ei m-au torturat prin diverse alte metode incluzând metoda „Călare pe avion” (descris mai sus)

Din păcate am făcut ceva ce un practicant Dafa nu ar trebui să facă niciodată, nu am rezistat persecuţiei şi am dat declaraţii de garanţie. Mai târziu am ştiut că am greşit şi am dat o declaraţie solemnă spunând că tot ce am scris sub presiune îl declar nul. Am fost eliberat în 18 octombrie 2001.

Am ieşit din închisoare de aproape patru luni. Şcoala m-a exmatriculat. Nu pot să înţeleg cum poate o instituţie de educaţie înaltă să violeze dreptul unui student să reîntoarcă la şcoală. Decizia şcolii îmi va ruina viitorul şi îmi va afecta familia. După ce am fost la şcoală şapte ani, eu nu pot absolvi.

Autorităţile din Universitatea Jilin care au condus persecuţia

Oameni responsabili de persecuţie includ secretarul de partid al universităţii Wang Wenjin şi Zhang Wenxian; vice-secretarii Bing Zheng şi Wang Shoushi; Liu Yuan, directorul Biroului 610. Aceste persoane au luat parte activ în persecuţie.

Liu Yuan a făcut toate dosarele despre practicanţi ca să pregătească persecuţia.
Ma Zhensheng este angajat la Centrul de Matematică.
Hao He este de asemenea implicat activ în persecuţie.
Chen Binggong este profesor la Colegiul de Administrare din Universitatea Jilin. El este unul din editorii magazinului "Langtaosha". Din data de 20 iulie 1999, el a publicat multe articole prin care calomnia Falun Gong. Articolele descriu lagărul de muncă forţată Heizuizi, un loc unde practicantele sunt torturate, ca fiind un paradis pentru femeile deţinute. Persecutorii au folosit metode administrative ca să forţeze unităţile de lucru din nord-est-ul chinei să se aboneze la magazinul "Langtaosha", pentru că instiga la ură şi promova persecuţia Falun Gong.
Gao Wenxin este profesor şi director al Colegiului de Sociologie şi Psihologie. El a scris manuale şi a publicat articole cu scopul de a calomnia Falun Gong.

Universitatea Jilin a cerut ca 29 de practicanţi fermi din cele cinci campusuri să îşi renunţe practica până în data de 8 septembrie, aşa că conducerea Universităţii i-a rugat pe oficialii oraşului să îi trimită la sesiuni de îndoctrinare.

Liu Yuan este directorul Biroului 610 şi este persecutorul principal practicanţilor la Universitatea Jilin. El a trimis mai mulţi profesori şi studenţi în lagăre de muncă, a îndoctrinat agresiv şi le-a aplicat mari presiuni psihologice. El este în mod direct responsabil de moartea doamnei Shen Jianli, profesor la catedra Matematică Aplicată. El a forţat-o pe doamna Shen şi pe fata aceştia într-un centru de îndoctrinare. Aceştia au reuşit să scape în noaptea acea, dar poliţia a arestat-o pe doamna Shen şi mai târziu a torturat-o la moarte. (Pentru informaţii adiţionale, vedeţi articolul, în engleză, de la următoarea adresă: http://www.clearwisdom.net/emh/articles/2002/4/30/21513.html )

Într-o acţiune de razie de proporţii, în mijlocul lunii martie 2002, Liu Yuan a condus poliţia la dormitorul doamnei Zhao Po de la catedra de limbi străine din campusul Nanling care a arestat-o şi au trimis-o la detenţie. Doamna Zhao a început greva foamei şi a refuzat să bea inclusiv apă în timpul protestului. După zece zile a fost aproape de moarte. La sfârşitul lui martie doctorii au descoperit că ea avea mai multe organe interne care îi cedează şi o uremie severă. Ei au fost forţaţi să o lase să plece. Situaţia ei curentă nu este cunoscută.

Hao He colaborează cu Liu Yuan. El a trimis mai mulţi practicanţi în centre de detenţie şi în lagăre de muncă fără să le informeze familiile acestora. O practicantă suferea de cădere psihică din cauza îndoctrinării forţate din lagărul de muncă şi a devenit o persoană complet diferită. Această practicantă s-a dus la Beijing pentru apel şi a fost trimisă înapoi la spitalul psihiatric Siping. Ei au torturat-o în spital şi au transferat-o în centrul de detenţie Changchun. Hao He s-a dus să o vadă în timpul detenţiei şi a văzut că ea suferă de torturi de neîndurat şi de o sănătate foarte slabă. După ce ea a fost eliberată după ceva timp practicanta s-a dus la Beijing a doua oară ca să apeleze la guvern, dar ea a fost recunoscută de Hao He la staţia de tren din Beijing. El a duso personal la staţia de poliţie, de unde poliţia a trimis-o la un lagăr de muncă forţată. Hao este de asemenea responsabilul principal pentru situaţia critică, urmare a unei torturi severe, a practicantului Zhao Bo.

Notă:

1. „Reformă” sau „Trasnformare” consistă în implementarea torturilor şi îndoctrinării pentru a forţa practicanţii să renunţe la Falun Gong. (Variaţii: „reformă”, „transformare”, „reformat”, „reformând”, „transformat”, „transformând”)

2. „Declaraţie de Garanţie”: este un document în care o persoană declară că are remuşcări pentru că a practicat Falun Gong şi că garantează că nu va mai practica Falun Gong vreodată, că nu va mai merge la Beijing să apeleze pentru Falun Gong şi că niciodată nu se va mai întâlni cu practicanţi Falun Gong.

3. „Biroul 610”, este o agenţie creată special pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută peste toată nivelele de administrare în partid şi în restul sistemului politic şi judiciar.

4. „Yuan” este moneda oficială în China; 500 de yuani este venitul mediu lunar al unui lucrător din mediul urban în China.

Acest articol este disponibil şi în limba chineză la următoarea adresa:
http://minghui.ca/mh/articles/2006/2/4/120111.html