O practicantă povesteşte despre cei trei ani de persecuţie din lagărul de muncă forţată din Masanjia

În decembrie 2003, cineva m-a raportat la poliţie şi eu am fost arestată pentru că am spus adevărul despre Falun Dafa. Am fost deţinută timp de 17 zile. Poliţiştii mi-au spus să semnez o hârtie după care mi-au promis că mă vor lăsa să plec acasă, dar au minţit. Vreau să expun cei trei ani de persecuţie pe care i-au suferit în lagărul de muncă forţată din Masanjia.

Banca tigrului, detenţie solitară

Patru sau cinci colaboratori¹ au fost însărcinaţi să mă urmărească când am sosit prima dată în Masanjia, dar ei au eşuat şi nu au reuşit să mă „transforme”². Apoi ei au început torturile fizice. M-au tras de faţă şi m-au pălmuit. Mă presau tot timpul şi îmi spuneau să îmi semnez numele pe o declaraţie scrisă care calomnia Falun Dafa şi pe Maestrul Li. Am refuzat, aşa că ei m-au apucat de păr şi mi-au izbit capul de un perete. Acesta este modul în care sunt trataţi de către colaboratori, practicanţii fermi care nu cedează.

Ei forţează practicanţii să cânte cântece şi să recite regulile, dar eu am refuzat să cooperez cu ei. Am scris: „Falun Dafa este bună!”, „Adevăr - Compasiune - Toleranţă sunt [principii] bune!”, „Libertate de credinţă!” şi „Este ilegal să mă persecutaţi!” pe bucăţi mici de hârtie.

Mai târziu am refuzat să urmez ordinele gardienilor din închisoare când m-au dus în atelier pentru muncă. Pedeapsa pentru faptul că nu am lucrat a fost să stau pe un scăunel mic pentru o lungă perioadă de timp. Apoi ei au început să mă bată. Gardianul mi-a zgâriat podul palmei cu unghiile până a început să sângereze. Am spus: „Falun Dafa este bună!” Auzind asta, el m-a lovit cu piciorul. M-a abuzat verbal şi m-a întrebat de ce nu lucrez. Eu i-am spus: „Nu am să lucrez aici. Voi lucra în societate.”

Gardianul m-a pus în detenţie solitară. Patru gardieni, inclusiv Zhang Zhuohui, Li Li, Zhang Xiurong şi Wang Zhengli, m-au legat la banca tigrului³. Nu am putut să stau în picioare, să mă aşez sau să mă culc. Am mâncat pâine uscată şi vegetale conservate timp de 25 de zile. Nu mi-au dat apă şi nu mi-au permis să folosesc toaleta. Pantalonii îmi erau îmbibaţi cu urină şi fecale. Purtam doar un singur strat de haine în timpul zilelor celor mai reci din 2004. Tot ce mi-a mai rămas a fost încrederea în Falun Dafa şi să strig că „Falun Dafa este bună!”

Am fost dusă înapoi în detenţie solitară pentru alte 23 de zile. Am fost legată de banca tigrului. Gardienii nu mi-au permis să folosesc haine de iarnă. Tălpile îngheţate ale picioarelor au devenit violet iar mâinile mi-au fost încătuşate de calorifer. Gura mi-a fost acoperită cu bandă izolantă. Foloseau deseori batoane electrice să îmi electrocuteze faţa, mâinile, gâtul şi fruntea. Bastoanele electrice nu mă electrocutau. Gardienii au devenit frenetici încercând să mă electrocuteze. M-au dezbrăcat, luându-mi toate hainele în afară de lenjerie. Încercau să mă facă să îngheţ de tot. Când nu mai suportam, ca să mai rezist, mă gândeam: „Falun Dafa este bună!”

A treia oară, am fost în detenţie solitară timp de 27 de zile. Mâinile mi-au fost încătuşate. Nu puteam să mă mişc, corpul şi mâinile îmi erau legate cu bandă izolantă. Mă împingeau şi mă băteau. Picam la pământ când mă împingeau. Aşa că ei mă împingeau spre perete. Puteam doar să îmi scutur capul şi să spun NU, când gardienii mă întrebau dacă mă voi „transforma”. M-au legat de banca tigrului şi au continuat să mă persecute. Am fost eliberată din detenţia solitară după 27 de zile.

Electrocutarea sânilor

Am continuat să spun oamenilor care au fost înşelaţi de propaganda guvernului, faptele despre Falun Dafa şi să expun persecuţia după ce am fost eliberată din detenţie solitară. Gardienii mă persecutau de fiecare dată când făceam asta. Xie Cengdong a condus un grup de gardieni, inclusiv pe Huang Hayian. Făceam exerciţiul cinci într-o seară, când ei m-au dus într-un birou. Xie mi-a apucat părul şi m-a lovit în mod repetat peste faţă. Când a obosit să mă mai pleznească, m-a încătuşat de un calorifer. Apoi a trimis pe toată lumea afară şi a închis uşa. M-a întrebat despre familia mea. Nu i-am răspuns. A devenit nervos şi a folosit un baston electric pentru a-mi electrocuta sânii. Am simţit un curent cald care se scurgea până la talpă şi mă simţeam normal. Bastonul electric nu a putut să mă electrocuteze, însă acesta l-a electrocutat pe Xie. El aruncat bastonul la pământ fără să îl oprească. Doar după miezul nopţii a cerut Xie unei femei gardian să oprească bastonul. Am rămas încătuşat până la 3 PM ziua următoare. Apoi, m-au pus înapoi în detenţie solitară. De data aceea am rămas acolo 27 de zile. Făceam exerciţiile când nu mă persecutau. Gardienii au trebuit să mă pună înapoi în celula normală cu toţi ceilalţi practicanţi în 2005.

Acolo, făceam exerciţiile Falun Gong şi vorbeam despre persecuţie. Apoi, m-au dus într-o altă celulă. Xie Cengdong a venit să mă viziteze şi m-a întrebat cum o duc. Eu am spus: „Bine”. Am vrut să îi spun adevărul despre Falun Gong dar el s-a întors şi a plecat înainte să am ocazia să deschid gura.

În mai 2005 au găsit o altă modalitate să mă persecute - pentru că eu am refuzat să port haine de închisoare. Gardienii mi-au spus că sunt liberă. Am ajuns într-o maşină şi ei m-au încătuşat. Mi-am dat seama că era o păcăleală. M-au dus în celulele normale unde le-au ordonat prizonierilor să mă bată. Ei m-au împins spre un perete şi au început să lovească cu piciorul. Un practicant a strigat: „Opriţi! Nu o bateţi! Eliberaţi-o altfel o să încep greva foamei!” Ea a continuat să strige până m-au eliberat.

Arsă cu bricheta, îmbibată în apă de toaletă, capul izbit de perete

Am refuzat să mă duc la lucru în atelier când mi-au ordonat gardienii. M-au lovit cu piciorul în partea de jos a corpului şi mi-au spart osul iliac (o secţiune din osul de şold). Am leşinat de câteva ori. Poliţiştii m-au legat pentru a mă forţa să stau pe un scăunel mic. Mi-au smuls hainele şi m-au lăsat doar în lenjerie. M-au târât pe podeaua de ciment pentru aproximativ 20 de minute. Osul de la genunchi era vizibil şi sângele se scurgea pe picior. M-au târât de păr şi mi-au izbit capul de perete. Poliţiştii care au participat la aceste abuzuri au fost: Zhang Yu, Nie Lijuan, Yu Na şi Xu Qiuxia.

Ei m-au târât la un aşa numit spital (un loc care tratează practicanţii în timp ce îi permite poliţiei să persecute prizonierii şi să ceară bani de la familiile lor). Nu am cooperat cu ei. Mi-au spus că trebuie să îmi pun amprenta pe o hârtie care spunea că nu este greşeala lor dacă eu mor. În acel moment eram rănită sever peste tot, dar gândul meu a fost: „Nu îmi pasă dacă trăiesc sau mor. Cel mai bine este dacă dau tot ce am pentru Dafa.”

Prizonierul Wang Yibin m-a ars cu brichetă în fiecare zi. De multe ori ea mi-a legat mâinile şi a aruncat apă de toaletă peste mine. Mă lăsa udă ore întregi. Mă bătea deseori cu prosoape şi mături, mă lăsa să stau goală când era foarte rece şi mă persecuta în diverse moduri. Se întâmpla să fiu acoperită în sânge şi îmi simţeam corpul ca şi cum aş fi fost friptă în ulei. Dar nu îmi păsa de viaţă sau de moarte. Eu eram hotărâta să nu cedez şi nimic altceva nu putea schimba asta.

Coaste rupte din nou şi din nou

Yu Na o femeie gardian, m-a lovit cu piciorul şi mi-a rupt una din coaste. Coasta rupta s-a vindecat într-o săptămână, dar simţeam o umflătură acolo. Două săptămâni mai târziu umflătura a dispărut. A fost miraculos.

Am refuzat să mă îmbrac în haine de prizonier. Gardianul Wang Fengping m-a lovit cu piciorul şi mi-a rupt coasta din nou. S-a vindecat în două săptămâni.

Au vrut să mă trimită într-un spital mental în toamna anului 2005 pentru a mă persecuta în continuare. M-au dus la Spitalul de Nevroză Shenyang. Nu au găsit nevroză în timpul analizei iniţiale aşa că m-au dus înapoi.

Îngheţată în zăpadă timp de nouă zile fără haine

Mi-au ordonat din nou să lucrez. Eu am refuzat. M-au dezbrăcat de toate hainele, în afară de lenjerie, au deschis ferestrele larg şi au blocat uşa. Era îngheţ afară. Asta s-a întâmplat timp de nouă zile consecutiv, din zorii zilei până la 10 PM în fiecare zi. Era iarnă şi ningea afară.

În data de 5 februarie 2006, gardianul Zhang Yu m-a bătut. Am strigat: „Falun Dafa e bună”. Drept pedeapsă, m-au târât la toaletă, m-au dezbrăcat şi m-au lăsat să îngheţ pentru alte nouă zile. Prizonierul Wang Yibin a spus: „Eu te voi bate în fiecare zi până mori şi voi fi eliberat să mă duc acasă”. Cu toate acestea, am încercat în fiecare zi să îi spun adevărul despre Falun Gong, să îi vorbesc despre principiile Falun Gong şi despre persecuţia nedreaptă la care sunt supuşi practicanţii deşi sunt oameni buni. Mi-au închis gura cu bandă izolatoare, ca să mă oprească să le spun adevărul. Wang Yibin a folosit nenumărate metode pentru a mă tortura.

Sârme de fier în gură, hrănită forţat cu narcotice

Într-o zi în timpul verii din 2006, au venit cinci gardieni. Unul numit Pei Feng m-a apucat de păr şi alţii doi mi-au ţinut mâinile iar alţii doi mi-au ţinut picioarele. M-au târât pe scări în sus până în camera de depozitare şi m-au închis. Eu am fost încătuşată atât de strâns încât nu mă puteam mişca. Pan Guihou a spus că vor lăsa ţânţarii să mă pişte până mor, după care ea m-a pălmuit peste faţă. M-au închis acolo timp de patru zile şi patru nopţi.

În luna iulie 2006 am fost dusă în lagărul de concentrare pentru femei din provincia Liaoning. Acolo m-au torturat, folosind tot felul de metode. Mi-au încătuşat una dintre mâini şi m-au târât pe podea. Apoi mi-au încătuşat ambele mâini şi le-au tras pe ambele cu forţă. De asemenea, m-au hrănit forţat cu narcotice şi mi-au astupat gura cu bandă izolantă. M-au dus într-o cameră unde erau mai multe propoziţii calomnioase scrise pe o tablă pe podea. Au încercat să mă forţeze să păşesc pe ea, dar eu am refuzat. Atunci, m-au forţat să îngenunchez. Au pus un casetofon cu sonorul dat tare care calomnia Dafa. Am recitat: „Falun Dafa este bună” în mod repetat în inima mea. Casetofonul a amuţit.

La 5 PM în acea seară, gardieni m-au dus într-o cameră. Şapte oameni m-au îmbrăcat forţat într-o uniformă de prizonier. Unul din bărbaţi al cărui nume este Ma Qishan mi-a pus sârme de fier în gură şi mi-a spart patru dinţi. Era sânge pretutindeni.

După aceasta ei m-au hrănit forţat cu ceva narcotice care de obicei cauzează dureri de stomac şi vomă. Apoi victima se va simţi ameţită şi va face orice i se va spune. Eu am încercat şi am reuşit să îmi menţin gândurile conştiente şi puternice aşa că medicamentele nu au avut efect asupra mea. Ma Qishan mi-a rupt încheietura. Eu m-am gândit: „Nu îmi pasă dacă trăiesc sau mor”. Cred că gândul meu şi puterea pe care am avut-o de a nu-mi fi frică au determinat ca, după ce mi-am întins singură încheietura, aceasta să se vindece.

Nu mi s-a permis să dorm timp de opt zile

Am fost trasă într-o altă cameră de către gardieni unde ei au continuat să mă tortureze de la 5 iulie până în 11 august. Au folosit tot felul de metode. Unii dintre ei sunt peste ceea ce pot cuvintele să descrie. Nu mi-au permis să dorm deloc timp de opt zile. M-au pus pe banca tigrului timp de 25 de zile.

În 12 august, gardienii m-au dus în atelierul unde câţiva practicanţi „transformaţi” lucrau. Am început să le vorbesc celor de acolo – practicanţi care nemaiputând să suporte tortura, s-au lăsat transformaţi – despre Falun Dafa. Poliţia mă supraveghea. Ofiţerul de poliţie Liu Yong m-a oprit. Mi-a poruncit să tac. Am refuzat, spunându-i că Falun Dafa este o cale dreaptă. Atunci el a început să mă izbească peste gură. M-a lovit cu piciorul, m-a pălmuit, m-a lovit în piept şi apoi m-a încătuşat la un calorifer până la 5PM.

”Întinderea” - o tortură extrem de brutală

La un moment dat, eu am fost persecutată la punctul în care nu am mai putut avea grijă de mine, dar am refuzat să fiu „transformată”. M-au dus într-o altă cameră pentru a încerca pe mine metode noi de tortură. Gardianul Liu Yong m-a atârnat sus timp de mai multe zile. Într-o zi a spus: „Hai să facem câteva exerciţii fizice.” M-a tras de una din mâini până când a dislocate-o din articulaţie. Mi-au ars nasul şi părul şi au folosit ţigări să-mi artă mâinile. Au folosit sârme pentru a-mi ţine gura deschisă şi au băgat mucuri de ţigări şi hârtii murdare în ea. Ei au folosit ace pentru a-mi găuri spatele, mâinile, braţele şi capul. M-au atârnat de mâini şi mi-au legat picioarele şi tălpile. Au folosit sârme de fier pentru a-mi lega genunchii. Era o tortură de nesuportat, dar eu am reuşit să o îndur.

Poliţiştii au încercat să mă facă să îmi “donez” inima

În septembrie ei m-au dus în Sujiatun. Ei mi-au spus: „Vrei să fii o persoană bună, atunci donează-ţi inima.” În acel moment eu nu ştiam că Partidul Comunist Chinez extrăge organe din practicanţi vii şi le vinde la preţuri mari. M-am gândit că ei încearcă să mă păcălească aşa că i-am ignorat. Apoi am realizat că într-adevăr vor să mă ducă într-un anume loc, şi m-am gândit: „Noi nu suntem aici să donăm inimi’”. Au sunat de mai multe ori la spital, dar întotdeauna a intervenit ceva - sau nu era maşină, sau nu lucrau, sau nu era şofer.

Persecuţie în fiecare zi timp de trei ani

După trei ani şi nouă zile de torturi mi-au spus că voi fi eliberată. Înainte de a fi eliberată, l-au sunat pe fiul meu şi i-au spus: „Mama ta a murit în lagărul de muncă”. Fiul meu a venit la lagărul de muncă şi a întrebat de mine. I s-a spus: „Mama ta este bolnavă grav.” I-au spus că au plătit factura mea medicală şi l-au forţat pe fiul meu să plătească 600 de yuani⁴ înainte să-l lase să mă vadă.

Cele de mai sus sunt doar o listă parţială a persecuţiei pe care am suferit-o. De fapt, am fost persecutată şi torturată în fiecare zi în acei trei ani. Mulţi prizonieri au început să înveţe Dafa şi să înţeleagă adevărul datorită faptului că le-am spus adevărul despre Falun Gong încercând să le arăt ce este de fapt Falun Gong şi să îndepărtez minciunile şi calomnia răspândite de Partidul comunist chinez. Acesta este dovada puterii Dafa.

Acum corpul meu se recuperează. Mâinile, braţele, spatele şi picioarele sunt complet recuperate, iar progresul este rapid.

Printre oamenii malefici care au luat parte în persecuţia mea în timpul celor trei ani se numără: Su Jing, Wang Naimin, Han Kai, Liu Yong, Zhang Jun, Zhang Jun (femeie), Gao Yanzhong, Wang Yanping, Ma Qishan, Liu Hui, Li Mingyu, Li Mingdong, Zheng Xiaogang, Huang Haiyan, Dai Yuhong, Wang Zhengli, şi mai câţiva al căror nume nu mi-l mai aduc aminte.

Notă:

1. Colaboratori: foşti practicanţi care s-au întors împotriva Falun Gong în urma spălării creierului şi a torturii. După aceasta ei sunt obligaţi să ajute la spălarea creierului şi torturarea practicanţilor.

2. Reformează sau Transformă: Folosirea îndoctrinării şi a torturii pentru a determina un practicant să renunţe la Falun Gong. (Derivaţii: "reformează", "transformă", "reformat", "reformator", "transformat", "transformator", şi "transformare")

3. Banca Tigrului: Prizonierii sunt forţaţi să stea pe o băncuţă mică de fier de aproximativ 20 cm (6 inches) înălţime cu genunchii legaţi împreună. Cu mâinile legate la spate sau cu ceva care le apasă pe genunchi, ei sunt forţaţi să stea drept şi să privească direct înainte fără să se mişte pentru perioade lungi de timp. Pentru mai multe informaţii despre metodele de tortură click aici.

4. Yuan: este moneda chinezească; 500 yuan este echivalent cu un venit mediu lunar pentru un muncitor dintr-un oraş din China.

Articolul originar este disponibil în limba chineză la adresa:
http://minghui.ca/mh/articles/2007/2/11/148750.html