Fiinţele simţitoare au venit pentru Falun Dafa (Partea 1)

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Ziua de 20 iulie 1999 nu a fost o zi obișnuită pentru practicanții Falun Dafa. Nici pentru mine nu a fost o zi obișnuită. În acea zi am auzit pentru prima dată cuvintele Falun Gong (Falun Dafa), în aceeași zi în care am auzit și calomniile din mass-media la adresa sa.

Nu am înțeles că aceasta era propaganda Partidului Comunist Chinez (PCC), așa că am respins Falun Dafa și m-am opus acesteia. Am urât Falun Dafa și pe practicanții săi. Ura era atât de puternică și copleșitoare de parcă aș fi fost personal afectată. Abia după ce am citit Nouă comentarii despre Partidul Comunist și Scopul final al comunismului am realizat că ura mea provenea de la spectrul malefic al comunismului și că acesta mă consuma.

Am repetat minciunile PCC, iar un judecător m-a oprit

Am ascultat propaganda părtinitoare a PCC și am crezut-o. Uram Falun Dafa atât de mult încât într-o zi am blestemat cu voce tare Falun Dafa și pe practicanții săi în fața colegilor și a clienților mei, însă un judecător m-a oprit.

Judecătorul m-a întrebat dacă vreun membru al familiei mele practica Falun Dafa și dacă știam ce este Falun Dafa. De asemenea, a spus că mass-media oficială a relatat că mulți profesori universitari practicau Falun Dafa. M-a întrebat dacă acei profesori erau mai experimentați, mai puternici din punct de vedere economic și mai înțelepți decât mine. I-am răspuns că nimeni din familia mea nu practica Falun Dafa, că nu știam nimic despre Falun Dafa și că eram mult în urma acelor profesori din toate punctele de vedere. Atunci judecătorul a spus că din moment ce televiziunea afirma că peste 100 de milioane de oameni practicau Falun Dafa, trebuie să existe anumite beneficii și că relatările mass-media s-ar putea să nu fie adevărate; iar din moment ce nu știam nimic despre Falun Dafa, nu ar fi trebuit să repet propaganda mass-media.

Nu am mai înjurat Falun Dafa și nici pe practicanții săi în public, dar în inima mea nu o recunoșteam. Mintea mea era plină de cuvintele calomnioase pe care le auzisem la televizor. Nu puteam analiza singură, rațional, relatările mass-media; le urmam orbește.

Înțelegerea faptului că auto-incendierea din Piața Tiananmen a fost înscenată

Am obținut un exemplar al cărții Zhuan Falun de la un coleg la sfârșitul anului 2003. În timp ce citeam cartea, simțeam ca și cum aș asculta o persoană vârstnică, bună, care mă învăța cum să fiu un om bun într-un mod simplu și ușor de înțeles. Am învățat, la nivelul meu de înțelegere, principiul non-uciderii, cât de prețioasă este viața și de ce nu ar trebui să-i rănim pe alții sau propriile noastre corpuri ori să ne sinucidem. Am realizat că incidentul auto-incendierii din Piața Tiananmen a fost înscenat de PCC, că a fost o înşelătorie. Cartea Zhuan Falun era dovada.

Atât timp cât oamenii citesc Zhuan Falun, indiferent dacă încep sau nu să practice Falun Dafa, vor ști că Falun Dafa interzice uciderea. Sinuciderea sau avortul sunt păcate grave. Cei implicați în înscenarea auto-incendierii din Piața Tiananmen, indiferent dacă au practicat sau nu vreodată Falun Dafa, nu mai erau practicanți. Zhuan Falun afirmă acest lucru în mod clar.

Am urmat instrucțiunile din cartea Falun Gong despre cum se face poziția mâinilor jieyin și am putut să o execut corect. Wang Jingdong, unul dintre cei care s-au auto-incendiat, nu a făcut corect poziția jieyin, iar modul în care stătea jos era incorect. Acest lucru a demonstrat că nu practica Falun Dafa și nu știa nimic despre aceasta. Oricine cunoștea Falun Dafa chiar și puțin ar fi făcut mult mai bine. Greșelile mari pe care le-a făcut sugerau că înregistrarea video fusese realizată în grabă.

Înțelegerea mea a fost că cineva se temea să nu fie împiedicat să realizeze un astfel de videoclip, așa că acesta a fost făcut în grabă. Cine ar fi putut împiedica realizarea videoclipului? Poate oficiali de rang înalt din guvernul PCC. Acest lucru sugerează indirect că înscenarea auto-incendierii a fost ticluită de o minoritate și că opiniile oficialilor de rang înalt din guvernul central al PCC difereau. Dacă această înșelăciune ar fi fost aprobată de majoritatea liderilor, nu ar fi fost realizată în grabă și nu ar fi existat atât de multe greșeli evidente. Acest lucru dovedește că ceea ce au spus practicanții Falun Dafa a fost corect, și anume că Jiang Zemin a lansat de unul singur persecuția și că majoritatea oficialilor de rang înalt ai PCC nu au fost de acord cu persecuția.

Când am înțeles că incidentul auto-incendierii din Piața Tiananmen a fost o înscenare, m-am întrebat de ce fusesem atât de irațională înainte. De ce am crezut pur și simplu ceea ce spunea televiziunea, fără să gândesc singură lucrurile? Falun Dafa nu mi-a făcut niciodată rău, atunci de ce uram atât de mult Falun Dafa și pe practicanții săi?

Am început să practic Falun Dafa

Cartea Zhuan Falun m-a ajutat să-mi recapăt rațiunea, să nu îi mai urmez orbește pe alții și mi-a permis să învăț că criteriul de a judeca binele și răul sunt principiile Adevăr-Compasiune-Toleranță. Am găsit ceea ce căutasem, și anume scopul vieții mele. Am început să practic Falun Dafa cu bucurie.

Chiar dacă am acceptat Falun Dafa, din cauza mentalității mele de a pune la îndoială totul am recunoscut că Falun Dafa este bună, dar nu credeam că practicanții săi ar fi buni, opinie care îmi fusese insuflată de PCC. Credeam că Falun Dafa este bună și că Maestrul este bun, dar credeam și că oamenii sunt oameni și că practicanții Falun Dafa nu se vor comporta la fel de bine precum îi învață cartea să se comporte. Nu doream să intru în contact cu practicanții locali, îi respingeam și îi refuzam din adâncul inimii mele. Practicam Falun Dafa de una singură.

Practicând Falun Dafa de una singură, am înțeles că Falun Dafa nu are formalități și nu are o organizație anume. PCC a spus că Falun Dafa este bine organizată. Am știut că PCC mințea și îi înșela pe oameni. Credeam că Falun Dafa este bună și voiam să o practic. Nimeni care să reprezinte Falun Dafa nu a venit să mă vadă. Niciun practicant nu a încercat să mă tragă să fac ceva pentru Falun Dafa. Am fost martoră că ceea ce spune cartea școlii Falun Dafa este adevărat.

Maestrul a spus:

„Fiecare practicant Falun Gong este un membru al societății și fiecare are propriul loc de muncă sau carieră, doar că ei merg în parc să facă exercițiile Falun Gong timp de o jumătate de oră, o oră sau cam așa ceva în fiecare dimineață înainte de a merge la serviciu. Noi nu avem diverse prevederi pe care oamenii trebuie să le urmeze, așa cum au religiile organizate; nici nu avem temple, biserici sau rituri religioase. Oamenii pot veni să învețe sau pot pleca după cum doresc și nu avem registre de membri. Atunci cum poate fi aceasta o religie?” („Câteva gânduri de-ale mele”, Principii esențiale pentru o avansare ulterioară II)

„…atunci practicanții noștri ar trebui să continue să studieze Fa și să facă exercițiile din proprie inițiativă, fără nicio organizare - pot participa din proprie inițiativă la exercițiile de dimineață, păstrând astfel trăsăturile distinctive și puritatea practicii noastre.” („Către practicanții veterani din Beijing”, Principii esențiale pentru o avansare ulterioară)

Conștientizarea aroganței și a noțiunilor competitive

Din copilărie până la maturitate, fusesem educată prin teoriile PCC și cântasem cântecele PCC. Gândirea mea, obiceiurile mele și modurile mele de a gândi erau toate în cadrul și contextul PCC. Nu eram capabilă să gândesc independent sau rațional.

Nu am înțeles fundamental că PCC este spiritul malefic care va distruge omenirea, un spirit posesiv care preia controlul asupra corpurilor umane și asupra minților oamenilor. Nu am recunoscut și nu am înțeles faptele persecuției oamenilor din China în nenumăratele mișcări politice lansate de PCC. Așadar, în esență nu am înțeles de ce PCC îi persecută pe practicanții Falun Dafa fără nicio bază și de ce a depus atât efort pentru a calomnia și a sabota Falun Dafa.

Folosind mentalitatea și percepția PCC, nu puteam practica Falun Dafa din toată inima. Nu am ascultat cu adevărat de Maestru pentru a fi o practicantă autentică, nici pentru a nega persecuția sau a contracara persecuția. Nu știam cu adevărat cum să salvez ființele simțitoare care au o legătură predestinată cu Falun Dafa.

În ultimii 22 de ani nu mi-am abandonat ego-ul și am fost încarcerată o dată într-un lagăr de muncă forțată, am fost reținută de două ori și condamnată o dată la închisoare. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că practicam Falun Dafa, ci pentru că o căutam și o doream.

Am fost într-un lagăr de muncă forțată timp de un an. Motivul superficial a fost că poliția m-a arestat. Motivul real a fost că nu voiam să fiu umilită sau să fiu făcută de rușine. Soțul meu avusese relații cu alte femei, nu venea acasă și nu avea grijă de familia noastră sau de copilul nostru. Se lăuda că a căutat alte femei pentru că eu nu eram bună. A avut chiar relații cu o femeie care locuia în aceeași clădire cu noi. Forțele vechi din alte dimensiuni au profitat de neajunsurile mele.

După ce am fost eliberată din lagărul de muncă, eram încă arogantă și centrată pe mine însămi. Am lăsat noțiunile mele să mă controleze. Studiam doar părțile din Zhuan Falun care îmi plăceau. Nu am obținut cu adevărat Legea și nu m-am schimbat fundamental. Eram egoistă, arogantă și credeam că am întotdeauna dreptate. Pentru că nu m-am asimilat cu Legea, nu am putut să văd prin trucurile răului și l-am urmat pasiv. M-am gândit chiar să rămân în centrul de detenție și în închisoare pentru a vedea cum îi persecută pe practicanți, astfel încât să pot intenta un proces împotriva oficialilor judiciari implicați și să-i trag la răspundere. De fapt, consideram legea un mijloc de a pedepsi oamenii, nu un mijloc de a salva ființele simțitoare.

Când am intrat în contact cu practicanții locali, am constatat că aceștia nu erau în stare să-mi spună clar detalii despre persecuție. Nu am putut obține dovezi ale persecuției.

Într-o zi din 2004 am văzut din întâmplare o hotărâre penală împotriva unui practicant Falun Dafa. Această hotărâre conținea multe greșeli. Oricine cunoștea puțin dreptul știa că existau probleme cu verdictul. Era un caz de condamnare pe nedrept. De ce exista un astfel de caz ridicol?

Am vrut să merg personal la închisoare pentru a găsi dovezi ale persecuției, iar apoi să intentez un proces împotriva lor.

După ce am trăit personal persecuția în închisoare, am constatat că greșeam. Baza raționamentelor mele era greșită. În spatele ideii de a intenta un proces se afla competitivitatea mea de care ar fi trebuit să mă desprind. Un practicant trebuie să se cultive bine pe sine și să salveze ființele simțitoare cu compasiune.

Oficiali din departamentele juridice îmi spun adevărul

După ce am fost persecutată de mai multe ori, am realizat că Maestrul îi folosise pe oficialii din departamentele juridice pentru a-mi spune că Falun Dafa este bună. Am fost martoră că ființele simțitoare au venit pentru Lege și că toate se implică activ în contracararea persecuției.

Un ofițer de poliție a venit la locul meu de muncă în 2004 pentru treburi oficiale. L-am întrebat dacă fusese vreodată implicat în arestarea practicanților Falun Dafa. Mi-a spus că da. L-am întrebat despre Falun Dafa. A spus: „Am citit cărți Falun Dafa și am vizionat DVD-urile lor. Este foarte bună. Dacă oamenii ar citi cărțile și ar urmări DVD-urile, chiar dacă nu ar practica Falun Dafa, această societate ar deveni din ce în ce mai bună. Practicanții Falun Dafa arestați sunt foarte buni!”

O practicantă Falun Dafa în vârstă a venit să mă vadă în 2005. A spus că fiul ei îi ocupase apartamentul și că nu o lăsa să locuiască acolo. A spus că ceruse doar ca fiul ei să locuiască într-o cameră, iar ea în cealaltă, și că nu voia să-și alunge fiul și nora prin mijloace legale. Mai mult, ea cumpărase un apartament pentru fiul ei. El închiriase acel apartament și apoi a venit să locuiască cu ea fără consimțământul ei. Acum încerca să o forțeze să se mute.

Am mers să mediez pentru ei. Fiul ei și soția acestuia au fost nepoliticoși cu mine și au spus: „Ea practică Falun Dafa. Vrem să o dăm afară.” Nu au lăsat loc pentru discuții.

Am mers în complexul rezidențial al acesteia. Directorul comunității și un alt coleg se aflau în birou. Directorul a spus: „Este bătrână și practică Falun Dafa acasă pentru a se menține sănătoasă și în formă. Dar fiul ei o denunță la poliția locală și cere să fie arestată.”

În timp ce mediam pentru ei, fiul i-a acoperit gura cu bandă adezivă, i-a legat picioarele cu bandă și a pus-o într-un pătuț pentru copii. A sunat la poliția locală și a cerut să fie arestată. Au venit doi polițiști și au văzut-o. Unul dintre polițiști l-a certat pe fiu și i-a ordonat să înceteze să o mai maltrateze. Dacă nu înceta, poliția urma să-l aresteze. Fiul a fost nevoit să îndepărteze banda de pe gura și picioarele mamei sale. Când m-a văzut, m-a întrebat de ce polițiștii nu o luaseră pe mama lui.

El îi reda zilnic mamei sale înregistrări audio cu oameni care calomniau Falun Dafa și o maltrata în diverse moduri. A încuiat-o chiar în apartament și nu o lăsa să iasă. Ea aruncase pe fereastră o bucată de hârtie pe care scrisese „Vă rog, salvați-mă”, sperând că oamenii de jos o vor ajuta.

Am mers la secția de poliție. Directorul mi-a spus că biroul local 610 aranjase ca fiul și soția lui să o monitorizeze. Casa ei era un „centru de spălare a creierului în familie”. Când am mers să-i văd pe paznicii din complexul rezidențial în care locuia, paznicul mi-a spus că li se ceruse să o monitorizeze zilnic și să raporteze dacă ieșea afară, iar o mașină urma să fie trimisă să o urmărească.

Am mers să-l văd pe judecătorul-șef al secției civile a instanței și l-am întrebat dacă se putea deschide un dosar. El a spus că atât timp cât nu se menționa Falun Dafa și se cerea doar ca fiul să se mute din apartamentul ei, cazul putea fi înregistrat.

Am asistat într-o zi din 2005 la procesul unei practicante Falun Dafa. Sala de judecată era deschisă și oricine putea intra să asculte cazul. Când grefierul a încercat să oprească oamenii să intre, judecătorul care prezida i-a făcut semn să lase pe oricine să intre.

În timpul procesului, practicanta Falun Dafa nu știa cum să se apere și nu ajungea la esență. Judecătorul care prezida o ghida din când în când, iar întregul proces a devenit un moment în care observatorii au ascultat clarificarea adevărului.

(Va urma în Partea a 2-a)

Original Chinese article

* * *

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.