(Continuare din Partea 1)
Sun Simiao a fost unul dintre cei mai buni medici din China. A trăit între secolele al șaselea și al șaptelea, în timpul dinastiei Tang, și a fost supranumit "rege al medicinei" pentru numeroasele sale contribuții în domeniul medical.
Una dintre lucrările sale de referință este Qianjin Yaofang, care poate fi tradusă aproximativ astfel:
"Formule esențiale [care valorează] o mie de bucăți de aur"
În această carte, Sun afirmă că, "dacă cineva este lipsit de moralitate, nici măcar un panaceu nu i-ar vindeca bolile".
De asemenea, opinează: "Dacă cineva este veșnic virtuos, ar fi binecuvântat fără rugăciune și ar trăi mult timp fără închinare".
Așadar, cum cultivau anticii virtutea?
Evitarea crizelor și gândurilor cauzate de emoțiile intense
Istoria Chinei este plină de povești care îi învață pe oameni că faima și bogăția sunt doar lucruri trecătoare, desprinse de existența cuiva. Prin urmare, nu ar trebui să te atașezi emoțional de câștigurile sau pierderile de moment, deoarece, pe termen lung, acestea sunt nimic mai mult decât niște nori trecători.
Cu toate acestea, unii oameni au continuat să urmărească faima și bogăția pentru a-și satisface propriile dorințe și, în unele cazuri, chiar până la punctul de a-și pierde sănătatea mintală. Un astfel de incident a fost descris în Rulin Waishi, sau Istoria neoficială a savanților, un roman scris de Wu Jingzi, un savant din dinastia Qing.
În povestea "Fan Jin Zhongju" se vorbește despre un bărbat care nu a trecut examenul de funcționar public provincial decât la 50 de ani. El a fost atât de copleșit de veste încât și-a pierdut mințile. În cele din urmă, socrul său, un măcelar, a trebuit să îi dea o palmă zdravănă peste față pentru a-l readuce la realitate.
Așa cum bucuria extremă generează tristețe, la fel și competiția și gelozia în exces pot fi dăunătoare pentru sănătate. Wang Xizhi (303-361) a fost unul dintre cei mai desăvârșiți caligrafi chinezi din istoria Chinei. A fost, de asemenea, politician, general și scriitor în timpul dinastiei Jin. A murit la vârsta de 59 de ani, iar mulți oameni au regretat profund moartea sa prematură. Unii cred că resentimentele sale puternice și gelozia competitivă față de Wang Shu, un coleg oficial, au contribuit la dispariția sa timpurie.
Există un astfel de cuplet în You Chuang Xiao Ji compilat de Chen Jiru în timpul dinastiei Ming: "Rămânând nemișcat de favoruri sau de umilințe, privesc în tihnă florile cum înfloresc și cad în curte; neatașat de a pleca sau de a rămâne, plutesc liber ca norii pe cer."
Cupletul a devenit foarte popular pentru atitudinea de „lasă să fie” pe care o are față de pierderi și câștiguri, faimă și statut.
"Ești un oficial cu adevărat rar!"
În timpul împăratului Taizong din Tang, Lu Chengqing a fost numit de împărat "examinator al meritocrației" datorită integrității și imparțialității sale. Odată, în timp ce Lu evalua funcționari, un vas cu cereale s-a scufundat în râu, iar funcționarul responsabil a fost considerat vinovat de neglijență în serviciu. Așa că Lu a scris un astfel de comentariu despre funcționar: "A pierdut un vas cu cereale; a primit o notă scăzută la evaluare".
Spre marea lui surpriză, oficialul nu s-a apărat cu scuze și nici nu s-a arătat nemulțumit. Pur și simplu a acceptat cu calm comentariul nefavorabil al lui Lu.
Mai târziu, Lu s-a gândit că nu a fost în întregime vina oficialului că vasul cu cereale s-a scufundat în râu, iar situația era în afara controlului acestui oficial. Așa că Lu și-a îmbunătățit evaluarea la un calificativ "mediu-inferior". Cu toate acestea, oficialul nu a spus nimic - nici măcar un cuvânt de mulțumire. Și-a continuat drumul cu un zâmbet.
Lu a admirat calmul cu care oficialul a gestionat situația și l-a lăudat: "Nu te-ai clintit deloc în fața favorurilor sau a rușinii, ești un oficial cu adevărat rar!". Apoi, Lu a schimbat comentariul o ultimă dată și a scris: "Rămas nemișcat în fața favorurilor și a umilinței. Acordat o notă medie superioară la evaluare."
Să ai considerație față de ceilalți mai degrabă decât față de propria persoană
Fan Zhongyan a fost un cancelar important în perioada Song de Nord. Pentru a consolida administrația guvernamentală și a descuraja corupția, el și alți oficiali l-au convins pe împăratul Renzong să efectueze schimbări cunoscute sub numele de Reformele Qingli. Cu toate acestea, reformele lor au întâmpinat o rezistență puternică din partea unor funcționari care erau îngrijorați că aceste schimbări ar putea avea un impact asupra propriilor cariere și a intereselor lor. Ca urmare, reformele au fost sistate, iar Fan a fost retrogradat și exilat la Dengzhou.
În ciuda ghinionului său, Fan a rămas calm și pozitiv ca de obicei. Era relaxat și fericit, nefiind tulburat nici de onoarea de care se bucurase la curte, nici de dizgrația în care căzuse ca exilat. El "bea vesel în briza blândă și se simțea vesel", "nici mulțumit de câștigurile externe, nici întristat de durerea personală".
Fan își explicase gândurile în renumitul articol "Yueyang Lou Ji" - sau Renovarea clădirii Yueyang - "Fii primul care suportă greutăți pentru țară și ultimul care se bucură de confort și fericire". Acest mod de gândire i-a permis să rămână calm în toate eșecurile sale.
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.