Recoltarea Sângeroasă - Anexa 6. Etica contactului cu China în domeniul transplanturilor

Societatea de transplant, o organizație internațională neguvernamentală de transplant, s-a opus transplantării de organe de la prizonierii executați, dar asta doar în iulie 2006. Declarația lor spunea:

"Datorită mediului coercitiv din închisori, este imposibil de garantat dacă prizonierii sunt cu adevărat liberi să ia decizii independente, și deci nu se poate obține un consimțământ liber și informat pentru donare."

Societatea a recunoscut că în China, prizonierii executați sunt o sursă majoră de organe. Într-adevăr, declarația lor numea prizonierii executați "sursă majoră".

Apoi, în noiembrie 2006, Societatea a trimis o scrisoare către toți membrii săi, relativ la interacțiunile cu China privind transplanturile, care spunea în esență că colaborarea cu China privind transplanturile este acceptabilă atât timp cât nu se face referire la sursa transplanturilor. Deci, Societatea spune despre prezentarea studiilor de transplant din China, la întrunirile Societății de Transplant că:

"prezentarea studiilor care implică date sau probe de la primitorii de organe sau țesuturi care provin de la prizonieri executați, nu ar trebui acceptate."

Dar apoi Societatea spune de asemenea:

"Studiile experimentale care nu implică folosirea de material de la prizonieri executați sau material de la primitorii de organe sau țesuturi care provin de la prizonieri executați, ar trebui să fie luate în considerare pentru acceptare pe baza unor merite științifice. "

Scrisoarea din noiembrie tratează colaborarea privind studiile în același mod. Aceasta afirmă:

"Colaborarea privind studiile experimentale ar trebui luată în considerare doar dacă nu se folosește în studiu nici un material derivat de la prizonierii executați sau de la primitorii de organe sau țesuturi care provin de la deținuții executați".

Dar de asemenea, menționează că studiile clinice pot fi luate în considerare dacă:

"studiul nu încalcă Declarația de la Helsinki a Asociației Medicale Mondiale: Principiile Etice pentru Cercetare Medicală care Implică Subiecți Umani și nu încalcă politica și Declarația de Etică a Societății de Transplant, de exemplu prin implicarea primitorilor de organe sau țesuturi care provin de la deținuți executați“

Această scrisoare din noiembrie este chiar mai categorică cu privire la sursa de organe din China. Poziția scrisorii este că "aproape toate" organele sunt "probabil" să fi fost obținute de la prizonieri executați.

Există o nepotrivire între concluziile factuale ale scrisorii și politică. Ar părea că, dacă aproape toate organele provin de la prizonieri executați, atunci aproape toate datele pacienților sau probele pe care se bazează studiile, implică primitori de organe care provin de la deținuți executați. Ar părea mai departe că, în consecință, nu ar trebui luat în considerare pentru acceptare sau colaborare, nici un studiu experimental din China. Dar politica nu spune asta.

Studiile din China nu spun că sursa organelor este de la prizonieri executați sau practicanți Falun Gong. Cum pot ști străinii sursa acestor organe dacă partea chineză nu spune nimic? Este de așteptat ca străinii să presupună că sursa organelor este corespunzătoare, cu excepția cazului în care profesioniștii chinezi recunosc altfel? Asta pare să sugereze scrisoarea din noiembrie. Dar cu siguranță această sugestie este ridicolă.

Această închidere a ochilor față de propriile concluzii factuale ale Societății este evidentă din politica de contact. Societatea va permite doctorilor din China să devină membri ai Societății dacă "semnează Declarația Societății de Transplant pentru Apartenență, acceptând să desfășoare o practică clinică în conformitate cu politica Societății de Transplant". Societății nu îi pasă dacă membrii ei desfășoară sau nu o practică clinică în conformitate cu politica Societății de Transplant? Se pare că pentru Societate simplul acord este suficient. Dacă purtarea reală ar fi contat mai degrabă decât un simplu acord, Societatea ar fi interzis tuturor doctorilor chinezi să devină membri, din moment ce "aproape toate" transplanturile din China provin de la prizonieri.

Contactul dintre profesioniștii din domeniul transplanturilor din afara Chinei și din China, într-un context în care "aproape toate" transplanturile chineze își iau sursa de la prizonieri, nu pot decât să faciliteze transplantul continuu de la prizonieri. Cu toate acestea, Societatea încurajează în mod activ acest contact. Politica Societății prevede:

"Oferirea de prelegeri sau schimbul de expertiză prin vizitarea colegilor și a programelor de transplant din China ar trebui să ofere o oportunitate excelentă de dialog și de împărtășire a pozițiilor noastre privind standardele de îngrijire, sursele acceptabile pentru organe și etica transplantului".

Spus într-un alt mod, această politică îi încurajează pe profesioniști să meargă în China și să spună într-o suflare "nu recoltați organe de la prizonieri", iar în următoarea suflare, "iată cum să fii mai bun la recoltarea de organe pe care o faci acum “. Societatea își invită membrii să se alăture în ambiguitatea sa.

Politica față de stagiari este și mai evidentă. Răspunsul pe care Societatea îl dă la întrebarea:

"Ar trebui membrii Societății de Transplant să accepte stagiarii clinici sau pre-clinici din cadrul programelor de transplant care utilizează organe sau țesuturi de la prizonierii executați?"

este un pur și simplu "Da". Faptul că astfel de cursanți se vor întoarce în China pentru a recolta organe de la prizonieri este tratat mult prea ușor.

Politica afirmă că

"Trebuie să se acorde atenție pentru a asigura, pe cât posibil, că intenția lor este aceea ca cariera lor clinică să respecte standardele de practică prezentate în politica Societății de Transplant și a Declarației de Etică".

Dar, atâta timp cât "aproape toate" organele din China provin de la prizonieri, această respectare este imposibilă. Singura intenție care ar fi relevantă în acest context ar fi intenția de a nu se angaja în operațiile de transplant.

Al treilea element al politicii sau al eticii, referitor la turismul de transplant, este încă în curs de dezvoltare de către Societate. În ceea ce privește turismul pentru transplanturi, Codul Profesional de Conduită al Consiliului Medical al Hong Kong are aceste dispoziții de bun simț:

"27.1 Medicii ar trebui să respecte următoarele principii și să se familiarizeze cu prevederile Ordonanței privind Transplantul de Organe Umane (cap.465), în special secțiunea 4 a Ordonanței, care este reprodusă în Anexa D. Comerțul cu organe este înterzis atât în interiorul, cât și în exteriorul HKSAR.

27.2 În cadrul transplantului de organe, ar trebui respectate și protejate beneficiul și bunăstarea fiecărui donator individual indiferent dacă acesta este înrudit genetic cu beneficiarul sau nu.

27.3 Consimțământul trebuie acordat în mod liber și voluntar de către orice donator. Dacă există îndoieli că acordul nu este acordat liber sau voluntar de către donator, doctorul ar trebui să respingă donarea propusă.

27.4 În cazul unei recomandări pentru un transplant de organe în afara HKSAR de la orice donator, un doctor ar acționa neetic dacă ar face recomandarea fără a determina statutul donatorului sau fără a urma aceste principii."

Dacă cineva ar aplica aceste principii la politica de Contact pentru China a Societății de Transplant, ar concluziona că aceasta nu trece de testul etic. Politica Societății de Transplant nu îi obligă pe profesioniștii străini să determine sursa organelor pentru donare din China. În plus politica lor nu respinge nici un contact cu profesioniștii chinezi în domeniul transplantului, atâta timp cât nu există oarecare îndoieli cu privire la sursa de organe. Într-adevăr, chiar dimpotrivă, în ciuda faptului că "aproape toate" organele provin de la prizonieri, politica are în vedere totuși contactul într-o mare varietate de moduri.

Scopul acestei analize nu este atât de mult acela de a sugera modalități prin care politica Societății de Transplant poate fi îmbunătățită, deși recomandările noastre tratează această problemă. Mai degrabă aici, analizăm această politică pentru a arăta starea eticii transplanturilor străine la nivel global. Noi credem că etica Societății de Transplant este o reflectare corectă a eticii naționale la nivel mondial.