Faptul că regimul chinez recoltează cu forţa organele practicanţilor Falun Gong în viaţă este încă un fenomen necunoscut pe scară largă. Recoltarea pe viu de organe umane din China nu stârneşte “interesul” mass media globală, sau, poate, subiectul este marginalizat voit.
David Jones, un ofiţer de carieră pensionat care a lucrat în Departamentul de Stat al SUA în probleme de politică externă peste 30 de ani, povesteşte cum a aflat despre atrocităţile ce au loc în China zilelor noastre.
"Am fost mai mult decât uimiţi", spune David Jones, autorul a sute de cărţi, articole, editoriale şi analize asupra problemelor bilaterale dintre SUA şi Canada.
"N-am mai întâlnit poveşti de asemenea natură de când am citit cărţi despre ororile din lagărele naziste ale morţii, crime comise de persoane precum dr. Mengele. Totul sună ca un film horror produs de Hollywood, din care mai lipsea doar ca victimele să fie jupuite şi ca pielea lor să fie folosită pentru abajururi".
Vă prezentăm mai jos povestea relatată de Jones, fost consilier a doi Şefi de Stat Major din armata americană, după ce s-a întâlnit cu David Kilgour, fostul secretar de stat pentru Asia-Pacific al guvernului canadian.
***
"La sfârşitul primăverii anului 2006, călătoream împreună cu soţia la Ottawa într-una dintre vizitele noastre obişnuite pentru a constata la faţa locului dacă realităţile canadiene sunt cele pe care le-am perceput din mass media.
Ca parte a acestui proces, am petrecut ceva timp cu David Kilgour, un prieten vechi ale cărui păreri asupra politicii canadiene sunt de o valoare inestimabilă. Cu toate acestea, în timpul acestei vizite, l-am găsit foarte preocupat cu elaborarea unor materiale care dezvăluiau un fenomen despre care nu auzisem nimic înainte: recoltarea de organe de la practicanţi Falun Gong chinezi victimizaţi. Nu de la persoane care au murit recent în accidente sau de la membri de familie care îşi sacrifică, să spunem, un rinichi, pentru a salva pe cineva iubit – ci o recoltare de organe de la practicanţi Falun Gong , făcută fără voia acestora, iar victimele fiind considerate vinovate doar pentru credinţa [spirituală] pe care o au.
[Eu şi soţia mea] am fost mai mult decât uimiţi. Nu-m întâlnit poveşti de asemenea natură de când am citit cărţi despre ororile din lagărele naziste ale morţii, orori comise de persoane precum dr. Mengele. Totul sună ca un film horror produs de Hollywood, din care mai lipsea doar ca victimele să fie jupuite şi ca pielea lor să fie folosită pentru abajururi.
Mărturisesc - am avut dubii! Regimul chinez este brutal şi represiv, dar gândul că doctorii săi ar preleva în mod deliberat organe de la persoane care nu şi-au dat acceptul, pentru a fi transplantate unor clienţi străini bogaţi, a fost pur şi simplu prea mult.
Ce ne-a convins că recoltarea de organe fără acordul persoanei avea într-adevăr loc? Logica impecabilă a analizei statisticilor. Numărul operaţiilor de transplant a depăşit în mod semnificativ numărul deţinuţilor executaţi combinat cu numărul de organe disponibile de la cetăţenii care au murit în accidente.
Mai mult, chinezii, în mod tradiţional, ezită să profaneze rămăşiţele unui membru al familiei prin donarea organelor acestuia după moarte, chiar şi pentru o cauză dreaptă. Diferenţa [în ceea ce priveşte numărul de organe pentru transplanturi] trebuie să fi venit din alt loc, şi dovezile obţinute în China în urma conversaţiilor telefonice cu personalul medical chinez a indicat în mod clar că practicanţii Falun Gong au fost întemniţaţi doar pentru a li se recolta organele atunci când chirurgii aveau nevoie de ele.
În mod repetat, cei care au încercat să dezvăluie acest abuz groaznic al drepturilor omului au avut anumite dubii. Scepticii au încercat să justifice rapoartele, susţinând că doctorii pentru transplanturi au obţinut “consimţământul benevol” de la prizonieri sau de la celelalte persoane de la care au fost recoltate organele.
Sau au sugerat că a fost iniţiativa pe plan local a unor doctori care au dorit să obţină profituri de la străinii care au nevoie disperată de transplanturi, generându-se aşa numitul “turism pentru transplant”. (aşa s-au scuzat oficialii seniori şi nu şi-au asumat răspunderea). Dar rămâne imposibil de crezut că o societate atât de intens controlată precum cea a Republicii Populare Chineze să fie atât de ignorantă.
Acei observatori occidentali, care acum doresc să dea oficialilor chinezi “undă verde”, n-au fost sinceri când s-au referit la rapoartele iniţiale şi rămân la fel de necinstiţi şi acum când acceptă explicaţiile “raţionale” ale Chinei, despre “legile” sale împotriva abuzurilor comise în sectorul transplanturilor şi promisiunile că astfel de evenimente nu se vor mai întâmpla din nou (dacă s-au întâmplat vreodată, susţin scepticii).
Ceea ce au descoperit cei responsabili de aceste transplanturi a fost o populaţie vulnerabilă, care nu este susţinută sau protejată oficial.
De-a lungul mai multor ani, numeroşi activişti pentru drepturile omului din lume au învinuit şi criticat doctorii şi oficialii chinezi din sectorul transplanturilor; ei i-au împiedicat pe doctorii chinezi specializaţi în transplanturi să primească o pregătire suplimentară şi au refuzat să îi invite la conferinţe specializate (sau să participe la conferinţe similare în China). Recoltarea de organe este acum un abuz identificat în Raportul anual al Departamentului de Stat american privind Drepturile Omului.
Promisiunile şi legile ulterioare ale Beijingului (care nu sunt implementate încă) nu au făcut ce trebuia pentru protejarea deplină a practicanţilor Falun Gong.
Recent, avocatul pentru drepturile omului David Matas a făcut apel la declanşarea unei investigaţii cuprinzătoare din partea Uniunii Europene; căci eforturile repetate de a implica diverse organizaţii pentru drepturile omului asociate cu ONU s-au dovedit un eşec. Matas nu se aşteaptă ca un efort UE să schimbe situaţia în mod dramatic, dar este un efort care menţine presiunea asupra Beijingului şi stimulează factorul stânjenitor prin expunerea în mass media.
Din păcate, recoltarea de organe şi încălcarea drepturilor practicanţilor Falun Gong par să fie subiectul fierbinte "de ieri" în ceea ce priveşte atenţia mass mediei. Suntem consumaţi de fluxul de refugiaţi din Orientul Mijlociu; de atrocităţile comise de Statul Islamic; de terorismul islamic.
Mai mult, este posibil ca atunci când preşedintele Obama s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping în 25 septembrie relaţia bilaterală deja tensionată să se fi concentrat pe spionajul cibernetic chinez, pe potenţialele confruntări teritoriale din Marea Chinei de Sud şi pe combaterea schimbărilor climatice. Abuzurile comise împotriva drepturilor omului, pe lângă recoltarea de organe şi persecuţia împotriva Falun Gong, au fost probabil neimportante pentru ei."
***
David T. Jones este ofiţer de carieră, pensionat, care a lucrat în Departamentul de Stat al SUA pe probleme de afaceri externe. El a publicat câteva sute de cărţi, articole, editoriale şi analize asupra problemelor bilaterale dintre SUA şi Canada şi despre politică externă în general. În timpul carierei sale de 30 de ani, s-a concentrat pe chestiuni politico-militare, fiind consilierul a doi Şefi de Stat Major din armata americană.
Sursa Epoch Times:
Atrocităţile în masă ale guvernului de la Beijing nu stârnesc “interesul” mass media globală
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...