Bucureşti, România: Comemorând 25 aprilie 1999 - Ziua celui mai mare protest paşnic din istoria Chinei moderne

Practicanţii Falun Gong din România s-au adunat pe 25 aprilie 2015, în faţa Ambasadei Chinei din Bucureşti, pentru a comemora cel mai mare şi mai paşnic protest a 10.000 de practicanţi care a avut loc în urmă cu 16 ani în Beijing. Practicanţii români au cerut ca PCC (Partidul Comunist Chinez) să înceteze persecuția împotriva Falun Gong şi să elibereze imediat practicanţii Falun Gong închişi în China pe nedrept.

Practicanții au afișat bannere și imagini ale victimelor persecuției în fața ambasadei, în jurul orelor 12, și le-au spus trecătorilor despre persecuția brutală din China. Mulți oameni și-au exprimat suportul pentru eforturile pașnice de a opri persecuția.

Practicanții Falun Gong români au ținut un apel pașnic în fața ambasadei chineze din București pentru a comemora victimele acestei persecuții teribile și a cere încetarea persecuției în China

Pe 25 aprilie 1999, pe baza dovezilor video, 10.000 de practicanţi Falun Gong s-au strâns la Zhongnanhai, sediul central al Guvernului de la Beijing, într-un apel paşnic pentru eliberarea unor colegi arestaţi în mod nedrept cu două săptămâni înainte în oraşul Tianjin, şi deranjaţi de tonul defăimător al mass - mediei de stat.

Mulţimea de oameni ce a participat la apel a plecat liniştită mai târziu, în aceeaşi zi, după ce premierul chinez de atunci, Zhu Rongji, s-a întâlnit cu câţiva reprezentanţi ai practicanţilor. Premierul a fost de acord să elibereze practicanţii închişi şi i-a asigurat că guvernul nu se opune Falun Gong.

Demonstraţia a fost mediatizată pe larg în media internaţională şi a atras atenţia asupra Falun Gong. Imediat după aceea, totuşi, Jiang Zemin, liderul de atunci al Partidului Comunist a început o persecuţie brutală împotriva Falun Gong. Până în această zi, PCC continuă să îşi ducă genocidul împotriva practicanţilor Falun Gong inocenţi.

Evenimentul de pe 25 aprilie 1999 este privit ca fiind începutul a 16 ani de rezistenţă non-violentă faţă de persecuţia inumană, şi un eveniment pentru a convinge oamenii să nu participe la lezarea surorilor, soţiilor, mamelor şi prietenilor lor din cauza urii şi minciunilor Partidului Comunist. Practicanţii Falun Gong acționează nu numai pentru protecţia celor dragi, dar, de asemenea, pentru a opri manipularea oamenilor nevinovaţi, spre a nu fi făcuţi complici la crimele împotriva fiinţei umane.

Pe lângă apelul din faţa ambasadei, practicanţii români au susţinut şi o activitate de informare a publicului, în parcul Herăstrău din Bucureşti.

Pe parcursul acestui eveniment, unii dintre voluntari au demonstrat exerciţiile line ale Falun Gong, în timp ce alţii au distribuit pliante informative, calendare şi semne de carte, care conţin informaţii despre această şcoală de practică şi despre persecuţia care are loc, în prezent, în China continentală.

Mulți oameni au rămas surprinși că asemenea persecuții încă mai există și au condamnat cu fermitate crimele PCC.

Oamenii au semnat petiția care face apel la încetarea persecuţiei împotriva Falun Gong în China

Practicanţii au oferit trecătorilor, totodată, ocazia de a semna petiţia DAFOH, adresată Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, în scopul opririi acestei persecuţii violente şi ilegale. Astfel, mulţi oameni au venit, formând adesea chiar mici cozi, pentru a semna petiţia.

***

Falun Dafa (sau Falun Gong) este o practică tradiţională antică de cultivare a caracterului moral prin respectarea celor mai înalte principii ale universului: Adevăr – Compasiune – Toleranţă. Datorită beneficiilor pe care le-au obţinut prin această practică – îmbunătăţirea sănătăţii şi elevarea caracterului moral – practica s-a răspândit foarte rapid în China, astfel că numărul persoanelor care practicau Falun Gong a ajuns între 70 şi 100 milioane. Simţindu-se ameninţat de popularitatea şcolii, Jiang Zemin, fostul lider al partidului din acea vreme, a pornit o persecuţie nemaiîntâlnită în istorie prin cruzimea ei şi a căutat prin toate mijloacele eradicarea acestei practici.

Mai mult: Apelul de la Zhongnanhai din 25 aprilie 1999 - o scuză pentru genocid