O profesoară de liceu îşi cere locul de muncă înapoi după ce a fost concediată cu nouă ani în urmă fiindcă practica Falun Gong

Doamna Zhao Xianchang este o practicantă din localitatea Lianshan, orașul Guanghan, provincia Sichuan. Nu mult după arestarea ei în anul 2004, Biroul Educației orașului i-a desfăcut contractual de muncă de la liceul din Guanghan. Încă de la eliberarea ei din lagărul de muncă în 2007, ea a cerut să i se dea locul de muncă înapoi, însă Biroul Educației nu a luat nicio măsură. Fără un venit stabil ea duce o viață foarte grea, muncind cu ziua.

Recent, la Biroul Educației din orașul Guanghan a fost numită o nouă conducere și astfel doamna Zhao a complectat din nou o cerere pentru reangajare. În cele ce urmează redăm apelul respectiv:

Mă numesc Zhao Xianchang. Am fost concediată în 2004, pierzându-mi locul de muncă ca profesoară la liceu, fiindcă practicam Falun Gong. Acest lucru ilegal a cauzat pierderi însemnate familiei mele, atât materiale cât și psihologice. Am mari dificultăți în a-mi crește copilul și în îngrijirea părinților. Eu apelez acum, pe această cale, la noua conducere din sectorul educației și cer reangajarea și recuperarea pierderilor suferite în această perioadă.

Detaliile arestării mele în 2004

În luna mai a anului 2004 am început să remarc în jurul meu lucruri ciudate. Oriunde mergeam simțeam că sunt urmărită. De câte ori plecam la sfărșit de săptămână acasă, dormitorul din campus era controlat.

Când am raportat aceste incidente directorului Zhou Daomo, acesta a negat că ar ști ceva.

Cu puțin timp înainte de a fi arestată, urmărirea mea a devenit mai intensă și mai vizibilă. Când l-am întrebat pe directorul școlii Deng Xiaolin, el mi-a spus fără ezitare că este din cauza că eu aș fi capul practicanților locali. Noi cu toții știam că nu exista nicio asociere cu vreo organizație în practica noastră, însă ei insistau că există. Am simțit atunci că plănuiau deja să-mi facă rău.

Pe data de 21 iunie 2004, l-am rugat pe tatăl meu să mă însoțească la Biroul Educației al orașului Guanghan. Aveam de gând să-l întreb pe directorul Yang Changjin de ce mă urmăreau.

Spre surprinderea mea, trei ofițeri de la Oficiul de Securitate Locală- Jiang Tianxing, Zhou Chengshi, Yang Yongbin - au apărut în grabă imediat ce am sosit noi. Era clar că Biroul Educației le-au cerut să vină. Când i-am văzut, le-am spus că sunt responsabili pentru distrugerea clinicii tatălui meu, moment în care ofițerii au plecat speriați.
Însă atunci când m-am întors la școală, după-amiaza, școala i-a chemat tot pe acești trei ofițeri să mă dea afară din biroul meu.

Nu există niciun dubiu în faptul că vinovații principali în arestarea mea erau cei de la Oficiul Securității Locale, Biroul Educației precum și cei din școala mea. Eu însă nu i-am urât, pentru că și ei erau victimele persecuției, ei erau pe post de călăi, ducând la îndeplinire ordinele în această persecuție.

Interogată la centrul de spălare a creierului

Pe 21 iunie, cei trei ofițeri m-au dus direct la centrul de spălare a creierului Hexing. După sosire m-au închis într-o încăpere mică.

Întâi au venit cu niște articole scrise, care relatau despre crimele lor, unul din ele fiind despre percheziția clinicii tatălui meu, încercând să mă facă să admit că eu le-am scris. Indiferent cine a scris acele articole, acestea descriau faptele lor. Ofițerii de poliție nu-și recunoșteau crimele pentru că nu voiau ca publicul să afle despre ele.

Eu am insistat că nu știu nimic despre articole, însă ei au promis că dacă recunosc că eu sunt autoarea, atunci mă vor elibera. Gândindu-mă la ce mi s-ar putea întâmpla, o femeie înconjurată de trei ofițeri într-o cameră mică, m-am panicat și până la urmă „am recunoscut” împotriva voinței mele cum că eu aș fi scris articolele legate de tatăl meu.

Am fost surprinsă să aflu că nu numai că nu m-au eliberat, dar m-au și condamnat la trei ani de muncă forțată.

Am fost martora la violul unei studente care a avut drept rezultat căderea pshică a acesteia

Pe 30 iulie 2004, polițistul de la Oficiul de Securitate Locală, Zhou Chengshi și încă alți câțiva m-au târât într-o mașină și m-au dus în orașul Zizhong, în lagărul de muncă forțată Nanmusi.

Fiind în mașină, am îndrăznit să cer să mi se arate notificarea pe hârtie, dar Zhou a refuzat să mi-o arate. „M-au condamnat” la trei ani de muncă forțată și totuși au refuzat să-mi arate verdictul. M-am gândit atunci că ceva nu este în regulă, și că probabil verdictul era fabricat de ei pe loc, fără să treacă prin procedurile legale. Însă unde aș putea să apelez într-o astfel de societate?

În lagăr am fost înconjurată şi bătută de un grup de huligani. Mi-am pierdut demnitatea şi am fost abuzată cu brutalitate.

Practicanții deținuți erau presați să spună lucruri împotriva voinței lor și să renunțe la credința lor. Dacă nu m-aș fi ținut cu fermitate de credința mea, aș fi suferit demult o cădere psihică.

Legat de tratamentul cumplit din lagărul de muncă, odată am văzut cum o studentă a fost bătută și violată de gardieni. În cele din urmă ea a cedat psihic. Mi s-a rupt inima văzând tragedia care se derula sub ochii mei.

Amenințată fiindcă am cerut să mi se dea înapoi locul de muncă

După eliberarea mea în aprilie 2007, am cerut de nenumărate ori directorului Yang Changjin de la Biroul Educației să-mi dea locul de muncă înapoi. Nu numai că a refuzat să facă asta, dar m-a și amenințat că voi fi arestată din nou. Iar când m-am adresat Oficiului de Securitate Locală, și acolo Zhou Chengshi m-a amenițat că mă va aresta din nou.

Nu mi-a mai rămas unde și la cine să apelez și de atunci lucrez cu ziua ca să-mi întrețin copilul și părinții.
Tatăl meu avea o clinică de medicină chineză, iar sora mea mai mare împreună cu mama mea lucrau acolo ca asistente. După ce poliția locală i-a luat tatălui meu licența medicală și i-a închis clinica, ambii mei părinți precum și sora mea și-au pierdut locul de muncă. Cumnatul meu nemairezistând dificultăților financiare a divorțat. Eu am dus-o foarte greu după ce am fost concediată.

Îndemnul meu către noua conducere a Biroului Educației de a se opri din persecutarea practicanților Falun Gong

Constituția Chinei garantează cetățenilor libertatea credinței. Eu, practicând Falun Gong, nu am încălcat nicio lege. Cel care a încălcat legea a fost Jiang Zemin prin implementarea persecuției.

Încercarea grea îndurată de familia mea este numai una din multe altele. PCC-ul depune tot efortul în persecutarea practicanților Falun Gong și chiar îndrăznește să comită crime fără precedent, prin recoltarea de organe pe viu.

Cei care sunt implicați în persecuția practicanților Falun Gong vor suporta consecințe teribile. Mulți dintre oficialii cu rang înalt din partid au fost deja dați în judecată în alte țări pentru genocid, tortură, crimă împotriva umanității și numeroși indivizi care au participat la persecuția Falun Gong au fost pedepsiți.

Ca practicanți, noi nu vrem să vedem pe nimeni comițând crime împotriva Falun Gong și nici să fie pedepsiți, de aceea noi muncim din greu să sfătuim lumea să rupă legăturile cu partidul și să se oprească din a persecuta practicanții Falun Gong. Dacă răufăcătorii părăsesc partidul și se vor căi, atunci viitorul lor va fi mai bun.

Îndemnul meu către noua conducere a Educației este să nu urmeze partidul în persecuția practicanților Falun Gong. Vă cer să-mi redați drepturile și locul de muncă. Făcând astfel, voi de asemenea veți avea un viitor strălucit.

Acest articol se poate citi și în limba engleză:
http://www.clearharmony.net/articles/a111230-Fired-Nine-Years-Ago-for-Practising-Falun-Gong-a-Middle-School-Teacher-Seeks-to-Have-Her-Job-Reinstated.html