Povestiri antice de cultivare: Compasiune

Într-o zi de iarnă foarte friguroasă, un om nevoiaş, a venit pentru a vedea un călugăr în templu. El tremura de frig şi de foame.

Omul i-a spus călugărului: “Îţi poţi da seama că sunt înfrigurat şi flămând. Toată familia mea este bolnavă şi în pericol de moarte. Dacă ai ceva cu care să ne poţi ajuta să ne menţinem viaţa chiar şi pentru o zi, te rugăm să ne ajuţi cu mila şi compasiunea ta.”

Călugărul a simţit compasiune pentru el, dar nu putea găsi nimic cu ce să ajute omul. Apoi el a privit sus, şi a văzut statuia de Buddha din templu, pe care îl venerează zi de zi. El a luat inelul de aur de pe spatele statuii de Buddha şi l-a dat omului spunând: “Ia-l şi schimbă-l pentru bani”.

Ceilalţi călugări au văzut şi au fost miraţi şi nervoşi. Ei l-au mustrat: „Cum poţi să demontezi inelul de aur de pe statuia de Buddha?”

Călugărul a răspuns: „Ceea ce am făcut este bazat pe învăţăturile lui Buddha. Buddha a venit pe acest pământ pentru a salva toate fiinţele. Dacă un Buddha ar fi văzut situaţia pe care tocmai am văzut-o, el şi-ar fi tăiat mâinile şi picioarele pentru a salva acest om.”

Vai! Oameni! În timp ce veneraţi Buddha sau vă cultivaţi în şcoala Buddhistă, compasiunea lui Buddha se poate regăsi în fiecare detaliu. Chiar dacă adăugaţi mult aur pe suprafaţa statuii de Buddha, dar nu trataţi oamenii cu o inimă plină cu compasiune adevărată, Buddha s-ar putea să nu fie mulţumit de loc!