[San Francisco Fahui] Înţelegeri despre cultivare din viaţa de familie şi sprijinul logistic acordat Shen Yun

Salutări, venerabile Maestre.

Salutări, dragi colegi practicanți.

Inițial nu aveam nicio intenție să scriu ceva pentru această conferință. Dar, prin comunicarea cu alți practicanți, am realizat că armonizarea conferinței Fa și protejarea mediului de cultivare reprezintă responsabilitatea și obligația unui adevărat discipol Dafa. Aici aș dori să reflectez și să împărtășesc despre cultivarea mea din două perspective: depășirea încercărilor din familie și sprijinirea logisticii pentru Shen Yun.

Renunțarea la atașamente prin a privi în interior

Eu și soțul meu suntem amândoi practicanți și suntem căsătoriți de mulți ani — un „cuplu vechi”, s-ar putea spune. Ne cunoaștem din copilărie și am crezut că îl știu foarte bine. Totuși, din cauza faptului că nu am renunțat la atașamentul față de bani, în timpul unei dispute familiale legate de finanțe m-am simțit profund nedreptățită. Simțeam că am trăit toți acești ani doar pentru a face sacrificii pentru alții. Am realizat brusc cât de diferiți eram, nu doar ca personalitate, ci și ca obiceiuri și chiar ca valori. Lipsa de armonie în viața noastră a crescut, iar noi am devenit din ce în ce mai iritați unul de celălalt. Relația noastră a devenit stânjenitoare și rece.

Într-o zi, cu doi ani înainte de pandemie, mi-a spus că și-a schimbat serviciul și că peste trei sau patru zile urma să plece de acasă pentru a lucra într-un alt stat pentru următorii trei ani. Am rămas uluită. O schimbare atât de mare și el nu discutase cu mine, și nici nu mă anunțase dinainte. M-am simțit neliniștită și apăsată, gândindu-mă că va trebui să am grijă singură de întreaga gospodărie. Între timp, el părea încântat și complet indiferent față de sentimentele mele. Resentimentul meu s-a adâncit.

Știam că era ceva greșit în mentalitatea mea. Maestrul a spus în „Învățături predate la Conferința din Vestul SUA”:

„Totuși, în calitate de cultivatori, ar trebui să avem stăpânire de sine și o minte calmă. Să facem totul cu o inimă bună.” (Învățături predate la Conferința din Vestul SUA)

Dacă în calitate de cultivator îmi pierdusem mintea liniștită și calmă, trebuia să mă corectez rapid și să identific atașamentele care o perturbaseră. M-am așezat să studiez Fa și să reflectez asupra mea. Am descoperit multe atașamente: dependență, îngrijorare, gelozie, lene, teamă de probleme, teamă de singurătate... atât de multe! Nu era aceasta ocazia perfectă de a le elimina? Dacă mă concentram doar pe aspectele negative, nu însemna că eram dominată de noțiuni omenești obișnuite? Totul are două fețe. De ce să nu mă concentrez asupra aspectelor pozitive? Am devenit hotărâtă să folosesc această oportunitate pentru a mă înălța.

După ce mi-am ajustat mentalitatea, am început să mă bucur de prezent. M-am bucurat nu doar de liniște și libertate, ci și de dificultăți și provocări. M-am bucurat de sentimentul de a fi singură, fără sprijin, și de micile detalii ale gestionării unei gospodării. Am devenit mai independentă, mai capabilă, și am ajuns să înțeleg greutățile prin care trecuse soțul meu în toți acești ani, pentru a construi un cămin stabil și confortabil pentru noi. Chiar dacă era plecat, el purta în continuare multe responsabilități familiale prin gestionarea acestora de la distanță.

Sunt profund recunoscătoare deoarece îndrumarea Dafa mi-a permis să mă adaptez pozitiv și pașnic la schimbările vieții și să încerc să privesc totul cu bunătate.

În viața de zi cu zi soțul meu este tăcut, în timp ce mie îmi place să împărtășesc lucruri și simt că discutarea înțelegerilor din Fa și îmbunătățirea împreună ar trebui să fie ceva obișnuit în cuplurile care cultivă. Dar cu cât așteptam mai mult acest lucru, cu atât nu se întâmpla, ba chiar genera conflicte. De fapt, având Fa și pe Maestru alături de mine, de ce să mă bazez pe forțe exterioare pentru motivație? Chiar dacă amândoi suntem cultivatori, nu pot folosi Fa pentru a-i cere lui ceva — cultivarea este o călătorie individuală.

Am constatat că atunci când comunicam cu el calm și fără așteptări, rezultatele erau mai bune. Când nu mă lăsam atrasă de emoțiile lui, conflictele treceau repede. Dacă mă simt iritată de cineva, poate că eu sunt cea care are nevoie să se schimbe și să se îmbunătățească.

Călirea inimii în timp ce faci lucruri

Când a început pandemia, soțul meu s-a întors și lucra de acasă. Când Shen Yun a venit să susțină spectacole, l-am încurajat să ajute în echipa de bucătărie. Îi place să gătească, așa că odată ce s-a implicat, cea mai mare provocare pentru mine a fost că luam în greutate.

În lumea de astăzi, yin-ul prevalează asupra yang-ului, chiar și printre discipolii Dafa. În zona noastră, puțini practicanți bărbați participă în mod regulat la activități. Pentru a-l încuraja mai mult, i-am spus: „Sper să putem reveni la cum era la începutul cultivării noastre — tu conducând în față, iar eu și copiii urmându-te din spate.” Așa ne descrisese odată un practicant.

Având în vedere anumite schimbări în mediul local, am ajuns să realizez că ar trebui să ajustez unele aspecte ale cultivării mele. Abordarea mea hotărâtă, de care m-am obișnuit să mă folosesc, ar fi putut să-i influențeze fără să vreau pe colegii practicanți. Echipa de bucătărie era de asemenea mereu subdimensionată. Cu aprobarea echipei de coordonare Shen Yun, soțul meu s-a alăturat cu încredere echipei de bucătărie.

Dar deși spusesem că îl voi urma, nu am putut. Am ajutat la coordonarea logisticii alimentare locale timp de mulți ani, și cu sprijinul practicanților din zona golfului am fost martoră la dezvoltarea echipei noastre de bucătărie. În mod firesc, am început să mă poziționez ca expert și mentor pentru el.

Mă simțeam adesea minimalizată și nerespectată văzându-l pe soțul meu, voluntar pentru prima dată în bucătărie, comportându-se ca un veteran cu experiență. Adesea îmi ignora sugestiile sau le punea sub semnul întrebării: „Serios? De unde știi?” sau „Ai mai făcut asta înainte?” — ca și cum eu aș fi fost o novice.

Vorbea pe un ton autoritar și spunea adesea: „Nu întreba de lucruri care nu te privesc!” Dar când ceva nu mergea bine sau lipsea un instrument, eu eram prima pe care o învinuia. Simțeam că munceam din greu și făceam tot posibilul să îl ajut, dar nu primeam nicio recunoaștere în schimb. Mentalitatea mea competitivă și puternicul meu sentiment de mândrie erau încă destul de proeminente, așa că eram sensibilă la tonul și atitudinea altora. Drept urmare, simțeam adesea că îmi rănea demnitatea și răspundeam necruțător, ceea ce la rândul său îi rănea și lui sentimentele.

Se părea că alții preferau mai degrabă să-l consulte pe el, decât pe mine. Auzeam mai multe laude la adresa lui, în timp ce mie mi se dădeau mai multe sfaturi. Nu eram informată despre anumite întâlniri, ceea ce mă făcea să mă simt „înlocuită”, deși nu plecasem nicăieri. În mijlocul epuizării, stresului și conflictelor, am uitat să privesc în interior. Vedeam doar atașamentele lui — dorința de putere, control, faimă și de a se da mare. Primii doi ani de logistică în bucătăria Shen Yun împreună cu el au fost încercări grele pentru xinxing-ul meu. Chiar m-am gândit să trec la echipa de securitate auto. Mă gândeam: „De ce nu pot fi pur și simplu un mic călugăr umil oriunde?” Dar, privind în urmă, nu urmăream să fiu un mic călugăr; fie că realizam sau nu, încercam să preiau conducerea ca un stareț.

M-am întrebat: de ce alții pot coopera în liniște, iar eu nu pot? Este pentru că nu vreau să fiu condusă? Îmi etalez vechimea? Cred că sunt specială? Am cultivat mai bine? Sunt mai luminată? Sau pur și simplu mă cert legat de cine are dreptate și cine greșește, ca o persoană obișnuită? Îmi doream cu adevărat să cooperez pentru binele Shen Yun și al colegilor practicanți? Am privit eu cu adevărat în interior?

Maestrul ne-a învățat:

„Vă dați seama că atâta timp cât sunteți un cultivator, în orice mediu sau în orice circumstanțe, eu voi folosi orice neplăceri sau lucruri neplăcute care vă ies în cale - chiar dacă ele implică muncă pentru Dafa sau indiferent cât de bune sau sacre credeți voi că sunt - pentru a vă elimina atașamentele și a vă expune natura demonică astfel încât să poată fi eliminată, pentru că îmbunătățirea voastră este cea mai importantă.” („Înțelegere în profunzime”, în Principii esențiale pentru o avansare ulterioară)

Sincer, colegii practicanți îmi sugeraseră cu blândețe atașamentele, dar nu le-am luat în serios. Dacă eram criticată, deveneam nemulțumită și mă închideam. Maestrul, cu milă, a folosit oportunitatea logisticii din bucătărie pentru a ne căli pe amândoi și a ne ajuta să ne îmbunătățim împreună.

Odată ce m-am confruntat cu adevărat cu mine însămi, mi-am acceptat imperfecțiunile și am hotărât să mă schimb, totul s-a îmbunătățit. „Setea de putere” a soțului meu a devenit responsabilitatea lui; nerăbdarea lui arăta eficiență și pragmatism. Încăpățânarea lui însemna că era precaut și atent la detalii. Chiar și greșelile lui au devenit de înțeles și de iertat. Mai mult, am început să-i văd cu adevărat munca grea și devotamentul.

De la găsirea unei bucătării înaintea spectacolului și până la a face nenumărate aranjamente, până la gestionarea personală a multor lucruri în timpul evenimentului, el nu doar că trebuia să coordoneze multe aspecte în interior și în exterior, dar își asuma și munca fizică în bucătărie, se ocupa de aprovizionare, pregătea mese târzii, gătea pentru personalul aflat la fața locului, organiza comenzile și livrările de mâncare și așa mai departe. Era mereu pe drumuri, abia dacă dormea câteva ore pe noapte.

Toată lumea vedea asta cu ochii lor. Era evident că eu eram cea care nu reușea să țină pasul cu ritmul lui. Uneori nici măcar nu înțelegeam întreaga situație, și totuși continuam să arăt cu degetul, bazată pe noțiunile mele îndreptățite de sine. Spre deosebire de alți practicanți care puteau să-i vadă punctele forte, eu continuam să mă concentrez asupra defectelor lui. Trebuia să fie astfel pentru că încă mai ascundeam resentimente în adâncul meu — rădăcina nu fusese complet eliminată.

Am ajuns să realizez că atât timp cât privim cu adevărat și fără rezerve în interior, ne vom înălța treptat. Pe măsură ce am continuat să lucrăm împreună, conflictele dintre mine și soțul meu au început să se diminueze, iar coordonarea noastră a devenit mai armonioasă. Sunt recunoscătoare că am înțeles că membrii familiei noastre sunt de fapt ajutoare puternice pe calea cultivării, ajutându-ne să avansăm mai repede pe drumul spre casă. Am ajuns să înțeleg tot mai mult că cu cât privesc mai mult în interior, cu atât inima și trupul meu se purifică și se înalță. Cu cât renunț mai mult la faimă, câștig și sentimentalism, cu atât mai mult simt ușurare și grație atât în interior, cât și în exterior. Am observat că rigiditatea și încăpățânarea mea se dizolvă treptat și cu fiecare fărâmă de blândețe pe care o cultiv, se naște o putere pe măsură.

Învățătorul ne-a învățat:

„Atașamentele lăsate la o parte, corabia ușoară va fi rapidă” („Inima clară în mod natural”, Hong Yin II).

Obișnuiam să simt că cultivarea este obositoare, pentru că mereu căram prea multe atașamente. Dacă nu le lăsăm din mână, cum am putea simți ușurare și libertate? Acel „eu fals” este exact locul unde acționează vechile forțe—acolo își găsesc sprijinul. Înlăturarea lui înseamnă negarea aranjamentelor lor și curățarea lor din noi înşine.

Împărtășire despre mediul de cultivare în bucătăria de logistică

Logistica din bucătărie este ca o linie de aprovizionare militară. Cu programul rapid al turneului Shen Yun, adesea ajungem devreme și plecăm târziu. Atât timp cât artiștii sunt prezenți, sunt necesare mese chiar și fără spectacole. Munca este intensă și ritmul rapid. Adesea lucrăm de la ora 6 dimineața până după spectacolul de seară, fără timp pentru a mânca sau a ne odihni. Mediul este dificil — înghesuit, cald, zgomotos, cu apă clocotind și unelte ascuțite. Majoritatea dintre noi nu suntem profesioniști. Multe sunt practicante în vârstă. La sfârșitul zilei, durerile de spate, oboseala și mâinile bandajate sunt comune.

Uneori gătim afară, în frig sau ploaie. Din cauza constrângerilor locației, uneori mutăm bucătăriile în timpul spectacolului — încărcând, descărcând și curățând temeinic de fiecare dată. O practicantă a spălat vase și legume până când pielea mâinilor i-a fost grav afectată, dar a purtat mănuși și a terminat întregul turneu. O tânără practicantă responsabilă de achiziția alimentelor sărea peste mese în timp ce căuta ingrediente proaspete, apoi ajuta echipa de securitate auto până la ora 2 dimineața și era din nou la cumpărături la ora 7. Alții terminau să trimită gânduri drepte la ora 3 dimineața, făceau toate cele cinci exerciții, citeau o lecție, luau un mic dejun rapid și începeau munca în bucătărie la 7:30.

Ei pregăteau nu doar mesele pentru artiștii Shen Yun, ci și pentru practicanții voluntari, uneori pentru întreaga trupă Shen Yun. Când mâncarea se termina, lucrau în timpul pauzelor pentru a găti mai mult — uneori suportând plângeri din partea câtorva practicanți. Adesea mâncau ce rămânea. Dar erau obișnuiți cu asta, și nimic nu avea gust mai bun decât amărăciunea muncii asidue!

O nouă practicantă a spus odată: „Oamenii spun că ajutăm Shen Yun, dar eu nu îndrăznesc să spun asta. Simt că Shen Yun ne ajută pe noi — Maestrul ne oferă o șansă să cultivăm, să ne înălțăm și să acumulăm o mare virtute.” Cred că iluminarea ei este foarte profundă.

Văzând umilința, sinceritatea, sârguința și cultivarea lor echilibrată, am văzut propriile mele lipsuri. Este o binecuvântare să îl asist pe Maestru în Rectificarea Fa împreună cu astfel de practicanți.

Cred că mâncarea delicioasă pe care o pregăteau cu drag pentru artiștii Shen Yun a fost gustată și de Fashen al Maestrului. Odată am avut un vis în care am pus un bol cu delicii pe o masă în aer liber și m-am înclinat respectuos pentru a-l invita pe Maestru să mănânce. Când am ridicat privirea, l-am văzut pe Maestru terminând și pregătindu-se să plece. Visul acela rămâne viu și cald în memoria mea.

Bucătăriile noastre erau închiriate. Proprietarii erau adesea uimiți și spuneau: „Uau! Ați curățat bucătăria chiar mai bine decât era când v-am dat-o!” Practicanții simțeau că acesta era adevăratul standard al discipolilor Dafa.

După ce a vizionat Shen Yun împreună cu întreaga familie, un proprietar de restaurant care ne sponsoriza a dublat donațiile de mâncare, de la un platou mare pentru fiecare fel la două, în semn de recunoștință!

Timpul trece repede. Promovarea Shen Yun 2026 este pe cale să înceapă. În ciuda interferenței fără precedent a Partidului Comunist Chinez, Shen Yun continuă să strălucească în întreaga lume, salvând ființe simțitoare. Să ne revigorăm, să profităm de oportunitatea nemărginită pe care ne-a oferit-o Maestrul nostru plin de compasiune și măreție, să cultivăm bine, să fim vrednici de harul Maestrului, să-l asistăm în Rectificarea Fa și să salvăm cât mai multe ființe!

Mulțumesc, Maestre.

Mulțumesc, dragi practicanți.

(Articol selectat prezentat la Conferința Fa San Francisco 2025)

Original Chinese article