(Wattana Bo-facebook)
(Minghui.org) Sunt practicantă Falun Gong (sau Falun Dafa) din orașul Daqing, provincia Heilongjiang. Pentru că am refuzat să renunț la credința mea în Adevăr-Compasiune-Toleranță, am fost arestată de mai multe ori, șantajată, am fost forțată să divorțez, torturată, hrănită forțat și condamnată la 14 ani de închisoare de către Partidul Comunist Chinez (PCC).
Afecțiuni anterioare, înainte de a practica Falun Gong
După ce m-am căsătorit în 1980, am fost diagnosticată cu cancer de uter și ovare, printre alte boli. După operație, tumora a crescut iar, de dimensiunea unui ou de gâscă. După ce mi s-a spus că nu există nicio speranță la spitalul local, am mers la un spital specializat în tumori din Beijing, unde medicii au confirmat diagnosticul inițial.
Am fost diagnosticată apoi cu tuberculoză. Aveam dureri în piept, care se agravau când mergeam puțin mai repede. Drept urmare, nu am putut să mă deplasez un an întreg.
Eram plină de pustule sub piele și chiar sub pleoape. Aveam o durere de cap pentru care a trebuit să inhalez fum sau vapori de canabis pentru a ameliora durerea, când medicamentele nu-și mai făceau efectul.
Osul piciorului era deformat și nu puteam merge din cauza durerilor lombare. Am urmat două tratamente în spital, care nu au avut niciun efect. A trebuit să mă operez și am rămas paralizată timp de șase luni după aceea.
Cheltuielile de spitalizare au ajuns la mai mult de 100.000 de yuani, dar sănătatea mea s-a înrăutățit. Eram inflamată și slabă, incapabilă să fac ceva. Am fost chinuită de această durere mai bine de zece ani și viața mea părea încheiată.
Mai 1998: Recuperare după cultivarea în Dafa
La vârsta de 36 de ani, pe 13 mai 1998, mi-a fost prezentată Falun Dafa. După patru zile de practică, corpul meu a fost curățat așa cum a fost descris de Maestrul Li (fondatorul Falun Dafa). Mi-am dat seama că am suportat doar puțin din karma mea, în timp ce Maestrul a îndurat cea mai mare parte. Când m-am trezit dimineața, nu mai aveam dureri. Eram relaxată și debordam de energie. Am putut face treburi casnice și muncă fizică mai grea.
Mi-am revenit din nenumăratele boli datorită practicării Dafa, iar Maestrul nu mi-a cerut niciun ban. Principiile Adevăr-Compasiune-Toleranță mi-au schimbat viața și în Dafa am găsit răspunsul multor întrebări pe care le aveam încă din copilărie.
Soțul meu a fost martor la schimbările mele și a fost uimit. El le-a spus tuturor că recăpătarea sănătății mele nu putea fi atribuită decât practicării Dafa. De asemenea, a apreciat faptul că am devenit o persoană mai bună și mai amabilă.
Iulie 1999: Persecutată pentru persistența în convingerile personale
Pe 20 iulie 1999, fostul șef al regimului comunist, Jiang Zemin, a lansat persecuția brutală asupra Falun Gong, răspândind zvonuri, calomniind practica, vizând o sută de milioane de practicanți - oameni care nu ar riposta datorită credinței lor.
Autoritățile au percheziționat casele practicanților, le-au confiscat proprietățile și i-au trimis în lagăre de muncă forțată și în închisori. Cel puțin câteva mii au fost torturați până la moarte, iar PCC a recoltat chiar organe de la practicanți în viață. De asemenea, familiile lor au fost hărțuite, discriminate și destrămate.
Mai 2000: Apel pentru dreptul la practică
Am fost la Beijing pe 1 mai 2000 pentru a face apel la dreptul de a practica Falun Gong. Am fost arestată în timp ce făceam exercițiile în Piața Tiananmen. A doua zi, trei ofițeri de la Secția de poliție Honggang din Daqing l-au extorcat pe soțul meu să le dea 7.000 de yuani ca plată pentru că mă însoțeau înapoi la Daqing. Au furat banii câștigați din greu de la oameni ca noi, pentru a-și satisface lăcomia. Înainte de a ne întoarce, ne-au cheltuit banii pe vizitarea unor obiective turistice și chiar au stat o noapte în faimoasa stațiune Beidaihe.
După ce am fost escortată înapoi la Daqing, am fost dusă la Secția de poliție Honggang și apoi la Centrul de detenție Daqing. Pentru că am refuzat să fiu tratată ca un criminal în centrul de detenție, am fost închisă într-o celulă de carceră, cu cătușe și lanțuri.
Într-o noapte, cătușele mi s-au deschis, permițându-mi să fac exercițiile Dafa. Când un paznic m-a văzut pe o cameră de supraveghere practicând, a încercat să mă oprească, dar l-am ignorat. A doua zi, m-a bătut, m-a izbit cu fața de perete, m-a ținut de guler ca să mă lovească cu piciorul și m-a trântit la pământ.
Pentru că am făcut exercițiile, am fost târâtă de mai multe ori pe coridor cu cătușele la glezne. Am fost obligată să stau cu trunchiul aplecat în față și mâinile ridicate la spate, ca parte a unei metode de tortură numită „pilotând un avion”. Uneori, eram atât de obosită, încât aș fi adormit în timp ce stăteam în acea postură.
Odată am fost încătușată și atârnată de fereastră, în celula de carceră o zi întreagă, cu vârfurile degetelor de la picioare abia atingând pământul și cu lanțurile încă la glezne. Eram eliberată pentru o gustare rapidă și apoi atârnată din nou.
În a șasea zi de detenție, soțul meu a venit la centrul de detenție pentru a-mi cere să semnez actele de divorț. A fost amenințat că își va pierde slujba dacă nu divorțează de mine.
Am fost încarcarată în Centrul de detenție Daqing timp de o lună, Penitenciarul Honggang timp de o jumătate de lună și Penitenciarul districtului Shaertu încă două luni. Am ținut greva foamei pentru a protesta împotriva acestei detenții ilegale. În a cincea zi de grevă a foamei, nu mai puteam să merg, deoarece nu îmi mai simțeam mâinile și picioarele.
Familiei mele i s-a spus să mă ia acasă. Până în acel moment fusesem încarcerată aproape de patru luni.
Decembrie 2001: Bătută după apelul la justiție în Beijing
M-am dus din nou la Beijing în decembrie 2001 și am fost arestată pentru afișarea unui banner în Piața Tiananmen. În secția de poliție Tiananmen, pentru că am refuzat să-mi declar numele și adresa, am fost lovită de un polițist în vârstă de vreo 40 de ani. M-a lovit și la picioare.
Nu l-am urât, din moment ce fusese înșelat de PCC. I-am spus: „Nu fii atât de supărat. Nu este bine pentru tine. Îți faci rău ție însuți atunci când mă bați”. În cele din urmă s-a oprit și m-a dus într-o altă cameră, din care am evadat.
Ianuarie 2001: deținută și torturată pentru ridicarea gradului de conștientizare asupra persecuției
Împreună cu un coleg practicant am distribuit materiale informative despre Dafa în districtul Hutu în ianuarie 2001, și am fost raportați poliției. Am fost urmăriți de trei mașini de poliție de la secția de poliție din Chengdu și am fost arestați. Am reușit să-l țin pe șofer, astfel încât celălalt practicant să poată sări din mașină și să scape.
Am fost dusă la secția de poliție din Chengdu și apoi transferată la Centrul de detenție Daqing. Era plin de practicanți. Unii au fost duși la alte centre de detenție din district, iar eu am fost dusă la Centrul de detenție al districtului Datong.
Acolo am intrat în greva foamei. Trei zile mai târziu, am fost hrănită forțat prin nas. În a noua zi a grevei foamei, am devenit foarte slăbită. Aveam o tumoare nouă în uter, care îmi provoca multă durere. Am fost dusă la secția de poliție Honggang. Șeful secției de poliție a refuzat cererea mamei mele de a mă duce acasă și a insistat să mă ducă la Centrul de detenție Honggang.
I-am spus gardianului de serviciu de acolo: „Am dureri mari în zona stomacului. Dacă îndrăznești să mă primești, vei fi responsabil de moartea mea.” Au refuzat să mă accepte și am fost dusă la spital pentru analize. Doctorul mi-a sugerat să mă operez pentru a îndepărta tumora, spunând că altfel risc să-mi pierd viața. La insistența mamei mele, mi s-a permis, în sfârșit, să merg acasă.
Martie-aprilie 2001: Arestată din nou și hrănită forțat
Am fost arestată în orașul Changchun de către poliția sub acoperire, și dusă la Centrul de detenție Tiebei din Changchun. Am refuzat să le spun numele și adresa mea și am intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva detenției ilegale. Cinci sau șase deținuți au primit ordin de la gardieni să mă bată în fiecare zi.
Mai târziu, am fost hrănită forțat de două ori pe zi cu apă sărată concentrată. După câteva zile, cei doi dinți din față au început să se miște. Am început să am sânge în scaun și aveam incontinență. Viața mea era în pericol. În ziua a 33-a a grevei foamei, am fost eliberată.
Iulie 2001: Arestată și torturată
În iulie 2001, am fost arestată pe strada Zhonglin, districtul Saertu din orașul Daqing, de mai mult de 10 ofițeri de poliție din județul Zhaodong, orașul Harbin. Eram considerată un practicant Falun Gong „cheie” și am fost dusă la secția de poliție Zhaodong. Am fost legată cu cătușe și lanțuri de un „scaun de fier” înainte de a fi interogată.
Când am refuzat să-mi dau numele și adresa, cinci sau șase ofițeri au țipat la mine și au început să mă electrocuteze cu bastoane electrice. M-au forțat să deschid gura și mi-au aplicat electroșocuri în interiorul gurii, precum și pe față, gât și apoi pe întregul corp. Am fost torturată în mod repetat, deși aveam răni pe tot corpul. Pielea mea era arsă și avea suprafețe mari negre și vinete. Nu mi-am mai putut folosi gura.
Acești ofițeri mi-au pus fotografia Maestrului sub picioare și au încercat să mă oblige să pășesc pe ea. Când am refuzat, mi-au ținut picioarele și m-au forțat să calc pe fotografie. M-au chinuit până la miezul nopții.
Un polițist cam de 50 de ani mi-a ținut gâtul din spate și și-a frecat în repetate rânduri gura de capul, fața și urechile mele. De asemenea, mi-a mângâiat gâtul, sânii, spatele și coapsele.
Alți doi ofițeri au urmat să mă chinuiască a doua zi. Unul m-a ars cu mucuri de țigară. Celălalt mi-a lovit genunchii cu un băț de bambus, ceea ce a fost deosebit de dureros, deoarece genunchii îmi fuseseră deja răniți de șocurile electrice. M-au torturat de după-amiază până a doua zi dimineață.
Ofițerii au adus apoi o scândură cu mai multe rânduri de cuie care ieșeau din ea. M-au amenințat că mă vor face să stau pe ea. Le-am spus instructorilor: „Nu-mi mai faceți rău. Noi, practicanții Falun Gong, încercăm să fim oameni mai buni. Nu am încălcat nicio lege. Nu mă tratați astfel. Persecutarea mea nu este bună nici pentru voi.” Poate mișcați de cuvintele mele, nu m-au mai supus acestei torturi. (Am auzit mai târziu că un practicant de sex masculin din Harbin, pe nume Zhang Ce, a fost forțat să se rostogolească pe scândura de cuie și a murit când un cui i-a perforat inima.)
Am fost dusă la Centrul de Detenție Zhaodong și am intrat în greva foamei. După șase zile, am fost dusă la spital din cauza durerilor de stomac. Au găsit o tumoare mare. Apoi am fost dusă înapoi la centrul de detenție de doi gardieni. Când am rămas singură în camera de supraveghere, am scăpat prin fereastra deschisă.
Am fost pusă pe lista persoanelor căutate, oferindu-se o recompensă de 70.000 de yuani pentru prinderea mea. Încă o dată, a trebuit să mă ascund.
11 mai 2003: Arestată și torturată
Am fost arestată de mai mult de 10 ofițeri de poliție din Harbin, lângă Spitalul nr. 211 din Harbin în după-amiaza zilei de 11 mai 2003. Mi-au călcat pe cap pentru a-l înghesui sub scaunul șoferului, aproape sufocându-mă, și m-au dus la Divizia Nr.1 a Departamentului de Poliție din Harbin. Laptopul meu și 1.700 de yuani pe care îi aveam asupra mea au fost confiscați și nu mi-au mai fost returnați.
Trei sau patru ofițeri m-au dus într-o cameră mică și m-au legat de un scaun de fier. Am refuzat să cooperez cu ei. M-au electrocutat simultan cu trei bastoane electrice și au trebuit să le reîncărce după ce au rămas fără baterie. Scânteile albastre ale bastoanelor electrice pârâiau în cameră. M-au chinuit timp de aproximativ nouă ore. Hainele mi-au fost arse în bucăți, iar pantalonii aveau multe găuri de arsură.
Polițiștii nu au fost mulțumiți, așa că mi-au înfășurat un fir de 220 de volți pe degetele mâinii stângi și m-au electrocutat. Curentul puternic mi-a pătruns în tot corpul, provocându-mi dureri insuportabile. Am leșinat de multe ori și îmi reveneam doar când turnau apă rece peste mine. Confuză, am auzit un ofițer spunând: „O să mori. Nu e ca și cum nu i-am omorât și pe alții în felul ăsta înainte”. M-au torturat aproape o oră.
Văzând că nu mai puteam îndura, mi-au scos cătușele și lanțurile și mi-au permis să mă dau jos de pe scaunul metalic. Abia puteam să mai stau în picioare. Am fost dusă în altă cameră să semnez o hârtie. Un ofițer gras m-a ridicat de guler și apoi m-a aruncat la pământ. Un alt ofițer l-a împiedicat să o facă din nou, pentru că a crezut că aș putea muri.
Am fost dusă la Centrul de Detenție nr. 1 din orașul Harbin a doua zi, 22 mai. Mă doborau durerile de cap și vomitam tot ce mâncam. Capul îmi vâjâia de la contuzie. Am fost încarcerată în Centrul de detenție nr.1 pentru 21 de zile și apoi transferată la Centrul de detenție nr.2 pentru câteva zile.
Am fost transferată la Centrul de detenție Hailun din orașul Hailun, provincia Heilongjiang, la începutul lunii iunie. Eram deja paralizată pe atunci. Încă mai aveam o tumoare. Am slăbit de la 55 kg (121 lb) la 35 kg (77 lb). Eram piele și os și eram în pragul morții.
Am fost dusă la spital. Deținuții mi-au aruncat hainele, pentru că nu se așteptau să mă întorc în viață de la spital. Am refuzat operația de eliminare a tumorii. Am fost dusă înapoi la centrul de detenție 20 de zile mai târziu, iar apoi m-au dus înapoi la spital. Acest lucru a tot continuat.
Septembrie 2003: Condamnare la 14 ani de închisoare
Am fost considerată un practicant Falun Gong cheie de către Departamentul de Poliție al orașului Hailun. Am fost acuzată de Procuratura Orașului Hailun și condamnată inițial la 13 ani de închisoare de Judecătoria Orașului Hailun, înainte ca Procuratura Orașului Shihua și Judecătoria Orașului Shihua să adauge încă un an la pedeapsă.
Înainte de a fi judecată la Tribunalul orașului Hailun, șase sau șapte persoane au venit la centrul de detenție și mi-au spus să semnez niște documente. Am refuzat. Cineva a încercat să mă țină cu forța de mână și să mă facă să semnez. I-am avertizat că comit o infracțiune.
Am fost judecată în orașul Hailun în septembrie 2003. Am fost transportată de la spital la sala de judecată. Actul de acuzare era plin de minciuni. Am primit o condamnare de 14 ani de închisoare și am fost privată de dreptul de a face apel. Agențiile de securitate publică din orașul Hailun au complotat cu cele din orașul Shihua și orașul Harbin pentru a mă încrimina.
(Va urma)
CATEGORY: Accounts of Persecution
RELATED ARTICLES
▪ Changchun Woman Incarcerated Four Years for Her Faith in Falun Gong
▪ Mother of Two Sentenced to Prison for Her Faith
▪ Shandong Woman, 70, Faces Trial for Distributing Materials about Her Faith
▪ Additional Persecution News from China – October 17, 2020 (20 Reports)
▪ Woman in Her 70s Tried for Her Faith, Prosecutor Changes Case Description in Indictment
▪ 14 ani în închisoare: Cum m-a ajutat credinţa să supravieţuiesc torturii PCC (partea 1)
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...