Evenimentul este legat de o tradiție locală și anume, faptul că în partea de nord a țării, castanul comestibil este protejat prin lege din anul 1962, în această zonă aflându-se prima și cea mai mare rezervație (500 de ha) a arborelui comestibil. Castanul este un simbol al orașului Baia Mare, iar frunza de castan figurează și în stema municipiului, conform ziarului libertatea.ro.
Spectacole de teatru, vernisaje, concerte, expoziții cu vânzare, standuri cu produse de vânzare ale micilor producători din toată țara, concursuri, parade și focuri de artificii fac evenimentul an de an mai atractiv.
În acest an, care marchează introducerea practicii Falun Dafa (numită și Falun Gong) în Baia Mare, practicanții din România au participat la această sărbătoare cu trei proiecte: Demonstrarea exercițiilor școlii, Petalele Păcii și "Să prețuim umanitatea".
O distinsă doamnă care a spus că lucrează în televiziune, impresionată de miza clarificării adevărului despre persecuție, a insistat cu fermitate că ar trebui să ne facem reclamă pentru ca mai mulți oameni să afle și, dacă nu o facem noi sau nu știm cum să facem, o va face ea pentru noi postând pe facebook.
"Bunătatea și dragostea pentru oameni se simt la dumneavoastră (se referea la ce făceau practicanții prezenți). Haideți să încercăm să o arătăm și celor care nu sunt astăzi aici." (Cu referire la postarea domniei sale pe facebook).
O personalitate din televiziunea locală și-a exprimat sprijinul pentru oprirea persecuției și a insistat că trebuie să fie făcute mai vizibile eforturile practicanților Falun Dafa, pe toate căile.
Jandarmi își exercită dreptul de a sprijini acțiunile umanitare
Practicanți Falun Dafa demonstrază exercițiile școlii și oferă detalii vizitatorilor care vin să semneze petiția pentru oprirea persecuției
Copiii sunt captivați de exercițiile Falun Dafa, precum și de frumoasele flori de lotus care decorează standul informativ
Relatări de la practicanții participanți la eveniment
- Nu credeam că vom ajunge la eveniment. Când Radu ne-a spus că organizează trei zile de informare la Baia Mare, i-am spus cu regret că nu putem să venim din cauza serviciului, deși lucraserăm ore suplimentare pentru a ne putea lua două zile libere. Suntem Ana și Teodora, practicante din Târgu Mureș, lucrăm la centrul de cercetări medicale și farmaceutice a UMFST Tg. Mureș, și aveam o doctorandă a cărei lucrare se termina în 25 Septembrie, dar spunea ea, că s-ar putea să mai continuăm. Cu o săptămînă înainte de această dată, ne-a anunțat că nu mai are timp să prelungească experimentul. L-am sunat pe Radu și i-am spus fericite că vom merge și noi la evenimentul său. Am vorbit cu cineva care să ne ducă la Baia Mare și să ne aducă înapoi a doua zi. Trebuia să ajungem dimineața și să o luăm și pe Flori, practicanta și prietena noastră din Cluj. Înainte de plecare cu câteva zile, șoferul care trebuia să ne ducă ne-a anunțat că mama lui a căzut în comă, și că dacă va muri mama lui, nu ne mai poate servi. Nu ne-am impacientat, știam că vom ajunge cumva. Amândouă l-am încurajat, spunîndu-i că noi credem că el ne va duce. Am ajuns acasă de la seviciu și am recitat LUNYU. Am spus: Maestre, dacă e posibil ca această femeie să audă ce recităm noi, atunci să audă, să nu moară, pentru ca fiul ei să ne poată ajuta. Am ajuns cu el la Baia Mare. Distribuind pliante despre școala pe care o practicăm, FALUN DAFA, cât și despre persecuția la care sunt supuși practicanții din China, am întîlnit tot felul de oameni și situații, unele bune, altele nu tocmai prietenoase, și cu toate acestea doream atât de mult ca ei să aibă un viitor bun.
Ana povestește
În fața mea venea o doamnă.
-Bună ziua, vă pot oferi un pliant? am întrebat.
-Nu, mi-a replicat nervoasă! Va trebui să ți-l plătesc!
-Nici vorbă doamnă,vi-l ofer!
-Nu-mi spune mie, toate se plătesc în lumea asta!
-Există doamnă un lucru pe care îl puteți primi, dar și să-l dați, și e gratis: bunătatea.
Doamna a plecat capul rușinată și mi-a spus:
-Vă rog să mă iertați și vă rog să-mi dați pliantul.
I-am zîmbit și m-am bucurat pentru ea.
După ceva timp m-am dus să mai iau pliante și alte materiale, precum și multe flori de lotus. Mergând, am auzit oamenii vorbind că va fi o paradă. Repede m-am dus după sora mea. A început parada, ne uitam și noi, când dintre participanții la paradă am auzit:
-Uite ce au pe tricouri, FALUN DAFA, dați-ne și nouă ce aveți!
Le-am dat lotuși, pliante și aveam la noi Recoltarea Sângeroasă, vreo patru cărți.
-Vă mulțumim, să vă ajute Dumnezeu în tot ce faceți!
După ceva timp m-am dus să practic exercițiile. Eram patru practicanți. Auzeam oamenii care treceau prin fața noastră spunînd:
-Filmează-i, uite ce frumoși sînt!
Teodora povestește
Distribuiam pliante și lotuși când a venit spre mine un tînăr care m-a întrebat:
-Practicați arte marțiale?
-Nu, sunt practicantă FALUN DAFA.
-Ce e FALUN DAFA? Și de ce sînt practicanții aceștia uciși în China?
I-am oferit un pliant, explicîndu-i despre această școală și despre persecuție. I-am spus că FALUN DAFA e cunoscută în toată lumea și vindecă cea mai rea boală – răutatea.
Tânărul își frîngea distrus mîinile și m-a întrebat:
-Dacă oamenii aceștia sunt așa de buni, de ce îi omoară?
I-am spus:
-Din invidie și frică. Le e frică că ei, comuniștii, vor dispărea.
Tânărul a spus:
-Doamnă, să ne adunăm toți din toată lumea, să le spunem că greșesc, și dacă nu se opresc, atunci să-i judecăm, și să-și ia pedeapsa!
M-am îndreptat spre un cuplu, oferindu-le un pliant și Recoltarea Sângeroasă. Doamna m-a privit și a spus:
-Mmm.....ce să înțeleg de aici?
I-am zîmbit spunînd:
-Să aveți o zi bună!
Nu știu ce s-a întîmplat, dar după o oră s-au întors amîndoi triști, au venit la standul nostru și ne-au întrebat:
-Unde se semnează petiția?
După puțin timp s-au apropiat de mine o doamnă în vârstă cu fiica ei și cu nepoțica în cărucior.
-Doamnă ce scrie pe tricoul d-voastră?
I-am spus:
-Sunt practicantă FALUN DAFA.
-Înțeleg, și ADEVĂR,COMPASIUNE,TOLERANȚĂ e învățătura d-voastră, nu?
-Da, așa e!
Mama fetiței mi-a spus:
-Eu trăiesc în Japonia, sunt și acolo practicanți?
-Da, sunt în toată lumea.
Mi-a spus că fetița ei e japoneză, soțul ei fiind japonez. M-am apropiat de fetiță spunînd:
-Konnichi wa (Bună ziua)!
Fetița a întins mîinile spre mine. I-am dat un lotus și mama ei a spus:
-Să vă fac o poză cu fetița, stați așa ca să se vadă ce e scris pe tricou, am să trimit poza soțului meu.
Mi-a spus:
-Zâmbiți vă rog!
Am zâmbit și am spus FALUN DAFA HAO (în chineză-Falun Dafa este bună).
Două zile au trecut repede, și cu o oră înainte de sosirea mașinii care ne ducea acasă, l-am văzut pe șofer. M-am dus la el.
-Ați ajuns deja?
-Da, știți, am fost aseară la spital la mama.Și-a deschis ochii, m-a prins de mână și a plîns.
- Am intrat în dialog cu mulți oameni și am constatat că, cu cât li se vorbea despre persecuție, cu atât doreau să asculte mai mult și erau profund mirați că aceste lucruri se întâmplă în zilele noastre. Erau atât de atenți încât ochii lor abia se desprindeau de pe fața mea. Privirea lor exprima deschiderea pentru a afla, mirarea și îngrijorarea în același timp. Unele persoane au plecat și au revenit în următoarea zi pentru mai multe detalii. În special oamenii cu mai multă educație cereau informații și strângeau în rândul lor familia cu care veniseră la eveniment.
- O fată a venit împreună cu prietenul ei să semneze și a spus: "Arată-mi unde să semnez, îmi vine să plâng și nu văd unde!"
- Un bărbat, după ce a ascultat cele relatate despre persecuție, a semnat petițiile, mi-a luat mâna și a sărutat-o, apoi a plecat cu lacrimi în ochi.
- O femeie între două vârste, simplă și modestă după vorbă și îmbrăcăminte, a întins mâna să primească și ea un pliant și, după ce l-a primit, m-a întrebat ce scrie în el. Mi-am dat seama că nu prea știe carte. Așa că i-am povestit cât mai simplu și cuprinzător despre practica de cultivare și despre persecuția teribilă la care sunt supuși niște oameni buni și nevinovați. M-a ascultat cu cea mai mare atenție de la început și până la sfârșit, iar pe fața ei am observat tristețea și empatia față de suferințele la care sunt supuși atâția oameni buni. A luat pliantul și a plecat contopindu-se cu mulțimea de oameni. A doua zi, la eveniment, a răsărit din nou în fața mea și mi-a cerut din nou pliant, ținând să-mi spună că pe cel primit ieri l-a dat și ea altcuiva pentru ca lumea să afle despre ce se întâmplă cu oamenii aceia buni, pentru care "se roagă să fie ajutați de Dumnezeu" și că și cu pliantul de acuma o să facă același lucru, adică îl va da și ea altui om. I-am răspuns că face un lucru deosebit de bun, iar în sinea mea am gândit: atât de bun și de înălțător cum nici nu își imaginează.
Un flux continuu de oameni a semnat petiția pentru oprirea persecuției, pe care o puteți semna și aici.
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...