28) Sursa organelor pentru transplanturile din viitor
Chirurgia de transplant în China, este o afacere în plină expansiune. Erau doar 22 de centre de transplant de ficat care operau în întreaga China înainte de 1999 şi sunt 500 la mijlocul lui aprilie 2006. Numărul instituţiilor de transplant de rinichi au crescut de la 106 în 2001 la 368 în 2005.
Fuga după bani a condus la crearea de centre dedicate, specializate în transplantul de organe. Există Centrul de Transplant Hepatic din cadrul celui de al Treilea Spital al Universităţii Pekin, înfiinţat în octombrie 2002, Centrul de Transplant de Organe din Beijing, înfiinţat în noiembrie 2002, Centrul de Transplant de Organe al Armatei de Eliberare a Poporului din cadrul Spitalului Numărul 309, înfiinţat în aprilie 2002, Institutul de Cercetare a Transplantului de Organe a Armatei de Eliberare a Poporului (Centrul de Transplant al Spitalului Changzheng din Shanghai ) înfiinţat în mai 2004, şi Centrul Medical Clinic pentru Transplant de Organe din Shanghai, înfiinţat în 2001. Centrul Oriental de Transplant din Tianjin a început construcţia în 2002. Are paisprezece etaje deasupra solului şi două etaje subterane cu 300 de paturi. Este o unitate publică, construită de oraşul Tianjin. Este cel mai mare centru de transplant din Asia.
Înfiinţarea acestor unităţi este atât un indicator al volumului transpantului de organe, cât şi un angajament al continuării lor. Crearea unor unităţi întregi dedicate transplantului de organe arată un plan pe termen lung.
Totuşi, sursa de organe pentru practic toate transpanturile chineze, sunt prizonierii. Este o dezbatere pe care acest raport o adresează, şi anume aceea dacă toţi aceşti prizonieri au fost condamnaţi la moarte sau dacă unii dintre ei sunt practicanţi Falun Gong închişi care au fost condamnaţi doar la termene de închisoare sau nu au fost condamnaţi deloc. Dar nu există o dezbatere dacă sursa de organe sunt prizonierii; acest lucru este incontestabil. Infinţarea unităţilor dedicate de transplant de organe în China este o afirmare deschisă cu privire la intenţia de a continua recoltarea de organe de la prizonieri.
Totuşi, Guvernul Chinei a afirmat atât în drept cât şi prin declaraţii oficiale, că va înceta transplantul de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte care nu îşi dau acordul recoltării organelor. Şi, aşa cum se arată în altă parte a acestui raport, nu există aşa ceva ca un consimţământ semnificativ pentru recoltarea de organe de la un prizonier condamnat la moarte.
Crearea acestor unităţi dedicate ridică nu numai întrebarea care a fost sursa atâtor de multe transplanturi din trecut, dar deasemenea, care va fi sursa pentru atât de multe organe pe care China intenţionează să le transplanteze în viitor ? De la cine vor proveni aceste organe ? Sursa prizonierilor condamnaţi la moarte va dispare sau diminua substanţial dacă China se ţine de cuvânt în aplicarea legii şi a politicii declarate, privind acordul donatorilor.
Pentru ca autorităţile chineze să construiască aceste instituţii de transplant dedicate, trebuie să aibă încrederea că există acum şi în viitorul propiat o sursă pregătită de organe de la oameni care sunt vii acum şi care vor fi morţi mâine. Cine sunt aceşti oameni ? O mare masă de practicanţi Falun Gong încarceraţi oferă un răspuns.
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.