Curtea Constituțională din Moldova (CCM) a declarat luni, 23 noiembrie, neconstituțională o restricție privind simbolica nazistă și cea asemănătoare ei, declarând-o neclară, motivând că legile care nu sunt suficient de clare și precise nu corespund Constituției, dar nici practicii Curții Europene.
Potrivit CCM, art. 1 lit. b) din Legea nr. 54 privind contracararea activității extremiste și anume, „propagarea şi demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă” nu corespunde condițiilor de claritate a legii.
Bazându-se pe acest punct din lege, deputatul socialist, Elena Hrenova, în decembrie 2013, s-a adresat Judecătoriei Buiucani cerând recunoaşterea caracterului extremist al simbolului "Falun", afirmând că două asociaţii obşteşti Falun Dafa şi Falun Gong Moldova - ar promova extremismul.
Motivaţia plângerii era că simbolul respectiv ar conţine semnul svastika, ignorând faptul că nu este înregistrat ca aparţinând celor două asociaţii. Ulterior, aceasta a cerut și dizolvarea celor două asociații care, de fapt, nu au nimic de a face cu fascismul, ci promovează şcoala de qigong cunoscută sub numele de Falun Gong care propune un set de exerciţii fizice de tip meditativ, precum şi valorile adevăr, compasiune, toleranţă ca principii călăuzitoare pentru cei interesaţi.
Considerând incorecte deciziile judecătorilor de a introduce simbolul Falun în Registrul materialelor cu caracter extremist și de a dizolva asociațiile Falun Dafa și Falun Gong Moldova, deputatul în Parlament, Ștefan Creangă a depus în vara anului curent, la Curtea Constituțională o sesizare prin care cerea anularea sintagmei „a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confindare” de la art.1 lit. b), motivând că ar îngrădi „libertatea gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil”.
Fiind prezenți în sală, reprezentanții Guvernului și ai Parlamentului s-au arătat împotriva anulării acestei prevederi legale, motivând că speța nu se atribuie la activitatea asociațiilor ce au fost dizolvate, ci la moldovenii care ar fi suferit de pe urma lagărelor de concentrare din Germania Nazistă, prevederea legii urmând să rămână în vigoare. Reprezentanții statului au fost contraziși de judecători și întrebați dacă nu cumva sunt și ei supuși influențelor din partea Ambasadei chineze la Chișinău.
Într-un final, Curtea a admis sesizarea deputatului în Parlament, Ștefan Creangă, declarând neconstituțional tot punctul b) al articolului 1 din Legea nr. 54, și nu doar sintagma menționată de Ștefan Creangă.
Potrivit lui Roman Dumitru, reprezentantul deputatului Ștefan Creangă, „în 2003, Parlamentul RM a adoptat această lege, când persecuțiile aderenților Falun Gong din China erau în amploare, iar Ambasada Chinei înainta autorităților țării noastre solicitări privind neînregistrarea asociațiilor Falun Dafa și Falun Gong cu scopul de a ascunde crimele de genocid pe care le desfășurau în China și care continuă pînă în prezent”.
Precizăm că Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă: Alexandru Tănase, preşedinte, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțîru și Victor Popa, judecători. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac și întră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Conform procedurii civile, Hotărârea Curții Constituționale din 23 noiembrie 2015 oferă posibilitate reprezentanților Asociațiilor Falun Dafa și Falun Gong Moldova, timp de trei luni să depună o cerere de revizuire a hotărârii Curții Supreme de Justiție, privind declararea simbolului Falun ca având conotație extremistă și a hotărârii privind dizolvarea activității asociațiilor.
Surse:
Epoch Times:
-Tezaurul dacic: Svastica, simbol religios al strămoşilor noştri [video]
-Svastica - un simbol vechi de cel puţin 12.000 de ani descoperit peste tot în lume [Poze]
Context
Scurtă prezentare a şcolii de qigong Falun Dafa şi a persecuţiei la care e supusă şi în prezent în China:
Falun Dafa (cunoscută şi sub numele de Falun Gong) este o practică de autodisciplină interioară care promovează principiile: Adevăr, Bunătate, Toleranţă, cu adânci rădăcini în cultura tradiţională chineză. Pune mare accent pe moralitate, este eminamente non-violentă şi orientată către compasiune şi întrajutorare umană. Respectarea acestor valori, împreună cu cinci seturi de exerciţii fizice line de qi-gong ajută la îmbunătăţirea sănătăţii şi atingerea liniştii interioare. Datorită efectelor benefice asupra sănătăţii şi a moralităţii practicanţilor, Falun Gong s-a bucurat în scurt timp de o popularitate uriaşă. În prezent Falun Dafa este practicată şi bine primită în peste 110 ţări de pe toate cele 5 continente.
Prezentată pentru prima dată publicului larg în China în anul 1992, Falun Dafa a dobândit o popularitate fără precedent – în doar câţiva ani 70-100 de milioane de chinezi practicau Falun Gong. Tocmai această popularitate a determinat autorităţile comuniste chineze să înceapă la 20 iulie 1999 o persecuţie cruntă împotriva celor care practică Falun Dafa, dându-se următorul ordin: "Distrugeţi-le reputaţia, falimentaţi-i financiar şi eliminaţi-i fizic!" De atunci persecuţia a atins forme greu de imaginat, Falun Gong devenind grupul cel mai aspru persecutat de către regimul de la Beijing alături de tibetani, uiguri, catolici, democraţi, jurnalişti etc.
În anul 2006 au fost dezvăluite întregii lumi ştirile înspăimântătoare privind existenţa în China a 36 de lagăre de exterminare a practicanţilor Falun Gong, unde din corpurile lor vii sunt extrase organele pentru a fi vândute pentru transplanturi, apoi corpurile sunt incinerate în crematorii pentru a se şterge urmele crimelor comise. Partidul Comunist Chinez organizează în acest mod un adevărat trafic internaţional de organe în scopul obţinerii de profit. De la începutul persecuţiei din 1999, numeroase guverne, parlamente, Parlamentul European, ONU, oameni politici, diverse personalităţi şi organizaţii internaţionale (Amnesty International, Human Rights Watch, Freedom House, Reporters Without Borders, etc.) au luat atitudine faţă de această persecuţie cerând în repetate rânduri Chinei încetarea ei.
De la începutul persecuţiei din China şi până în prezent, în toate marile oraşe ale lumii au avut loc numeroase acţiuni organizate de voluntari, de atragere a atenţiei comunităţii internaţionale asupra genocidului care are loc în China împotriva Falun Gong.
Despre Jiang Zemin:
În 1999, Jiang Zemin, în calitate de șef al PCC, a trecut peste voinţa altor membri ai Comitetului permanent al Biroului Politic și a lansat reprimarea violentă a Falun Gong.
El a abuzat de puterea sa în orchestrarea persecuției, ceea ce a dus la peste 3800 de decese confirmate ale practicanților nevinovați, din cauza violenței poliției. Milioane de practicanţi suferă torturi în închisori, centre de detenție, și centre de spălare a creierului. Mulți au fost chiar omorâți pentru organele lor. Jiang Zemin este direct responsabil pentru începutul și continuarea persecuției brutale.
Sub conducerea sa personală, Partidul Comunist Chinez a înfiinţat un organ de securitate în afara legii, "Biroul 610", la 10 iunie 1999. Organizația are autoritate mai mare decât forțele de poliție și sistemul judiciar în îndeplinirea directivei lui Jiang cu privire Falun Gong: să le fie ruinată reputația, tăiate resursele financiare, şi să fie distruşi fizic.
Legea chineză permite cetățenilor să fie reclamanți în cauze penale, și mulți practicanți îşi exercită acum dreptul de a depune plângeri penale împotriva fostului dictator.
Faptele şi expunerea campaniei persecuţiei lui Jiang Zemin împotriva Falun Gong
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...