56 de practicanţi Falun Gong din Coreea de Sud se confruntă cu deportarea către persecuţia din China

Jiang Xiuju, o doamnă de 58 de ani de etnie han-chineză, deținută la Centrul de Detenție pentru Străini Hwaseong Fortress din Coreea de Sud începând cu iulie 2014. Deși poate face apel în instanță, nu este liberă, iar noua cerere pentru azil este încă respinsă în ciuda scrisorilor de la membrii congresului american și a Parlamentului EU trimise anterior împotriva deportării. (Epoch Times)

56 de practicanți chinezi de Falun Gong, o practică tradițională de meditație, sunt pe cale să fie deportați din Coreea de Sud în China, unde se vor confrunta cu abuz psihologic, tortură fizică și moartea.

Înainte de 2002, guvernul sud-coreean a fost constrâns de regimul comunist din China să ia aceleași măsuri cu privire la Falun Gong care sunt folosite și astăzi în China, și anume: “Ruinați-le reputația, falimentați-i financiar și distrugeți-i fizic”. Această directivă a fost emisă în 1999 de către Jiang Zemin, șeful de atunci al Partidului Comunist Chinez (PCC) și al regimului guvernant.

Republica Coreea nu a mers pe drumul persecuției fățișe. Totuși, comparând suportul acordat refugiaților politici din Coreea de Nord și comportamentul față de Falun Gong – refugiați de conștiință din China – se poate vedea cât de mult este interferat guvernul sud-coreean de către puternicul său vecin.

Îl ultimul deceniu, aproximativ 23.000 de refugiați nord coreeni au ajuns în Coreea de Sud. În martie 2014, în Coreea de Sud erau 26.483 de refugiați nord coreeni.

Începând cu 2002 aproximativ 100 de practicanți Falun Gong au aplicat pentru azil la Ministerul de Justiție în Coreea de Sud. Până acum, niciunuia nu i s-a acordat azil deși au fost depuse cereri. În cele din urmă, doar două cazuri au fost câștigate.

O deținută de 58 de ani, doamna Jiang Xiuju, este ținută la Centrul de Detenție pentru Străini Hwaseong Fortress din iulie 2014, cu toate că în august 2009, cel puțin 20 de membri ai congresului american au cerut guvernului sud-coreean să acorde imediat și necondiționat statutul de protecție pentru refugiați tuturor practicanților Falun Gong din Coreea de Sud.

Iar în 2011 vicepreședintele Parlamentului European, domnul McMillan-Scott, a trimis către președintele de atunci al Coreei de Sud, Lee Myung-bak, o scrisoare care spunea “zece ... persoane care au aplicat pentru azil au fost repatriați, punându-le viața în mare primejdie” și “din cei aproximativ 100 care au aplicat pentru azil în Coreea de Sud aproape toți au fost respinși. Asta este împotriva Articolului 3 din Proiectul de lege propus cu privire la determinarea statutului și tratamentului față de refugiați și alții”.

Coaliția pentru Libertatea Coreei de Nord cu sediul în Fairfax, Virginia a scris către președintele sud coreean în februarie trecut, reamintindu-i că “... ați apelat la China pentru a opri repatrierea nord coreenilor în Coreea de Nord”. Și asta “Tragic, este o chestiune similară.”

Oficialii sud-coreeni sunt conștienți de soarta practicanților Falun Gong care se întorc în China, deoarece câțiva practicanți care au fost anterior deportați în China de către Coreea de Sud le-au dat dovezi ale persecutării lor ulterioare în China.

Republica Coreea nu a mers pe drumul persecuției fățișe. Totuși, când se compară suportul ei pentru refugiații politici din Coreea de Nord și comportamentul față de Falun Gong – refugiați de conștiință din China – se poate vedea cât de mult este interferat guvernul sud coreean de către puternicul său vecin.

Wu Qilong a fost trimis forțat înapoi pe 1 iulie 2009. La sosirea în China a fost închis fără motiv, a fost supus spălării de creier, iar el și familia lui au fost monitorizați și hărțuiți.

A primit zilnic telefoane de la ofițerii securității de stat sau angajații acestora. La prima sosire, oameni ai securității de stat le-au arătat legitimațiile și i-au spus că preiau ei atribuțiile poliției deoarece fusese returnat dintr-o țară străină, adică nu intra în China voluntar.

Yin Xiangxi a fost deportată din Coreea de Sud pe 30 ianuarie 2010. Cu toate că și-a schimbat numele și s-a ascuns, poliția chineză a găsit-o în august 2010.

A fost trimisă în orașul ei natal, Yanji, provincia Jilin. În declarație, ea a scris: “În timpul celor 72 de ore de interogatoriu, am constatat că sistemul de poliție al PCC avea cunoștințe vaste despre practicanții Falun Gong din Coreea de Sud. Ei au menționat cu diverse ocazii numele a numeroși coordonatori din Coreea de Sud cât și numele câtorva practicanți din orașul Yanji care au fost în Coreea de Sud.”

10 practicanți persecutați după ce au fost deportați în China

În total, între 2009 și 2011, au fost deportați în China 10 practicanți, chiar dacă, în august 2009, 23 de membri din congresul american au trimis împreună o scrisoare către guvernul sud coreean împotriva deportării practicanților Falun Gong în China. Ca rezultat, în China au fost cu toții persecutați sever de către regimul comunist. Numai domnul Wu și doamna Yin au fost destul de norocoși să scape peste hotare după deportare și să obțină statutul de refugiat în ONU.

În 2012, după o serie de procese mai mici, cea mai înaltă curte de judecată din Coreea de Sud, Curtea Supremă din Coreea de Sud, a decis în favoarea statutului de refugiat pentru practicantul Falun Gong, domnul Shen.

Acest caz a devenit în 2012 unul din cele “Top 10 cazuri de temelie” ale comitetului de judecată. Comitetul, organizat de Avocații Minbyun pentru o Societate Democrată și ziarul coreean Kyung Hyang Daily News, combină profesioniști în drept și academici, lucrători pentru drepturile omului și jurnaliști.

Comitetul analizează cazurile judiciare ale Coreei de Sud în fiecare an și alege zece cazuri cheie care protejează cel mai bine drepturile omului, mențin legea și contribuie la îmbunătățirea societății. Mai numește de asemenea 10 “cazuri de poticnire”. Membrii comitetului judiciar au lăudat înalta curte pentru că a pus pe primul loc drepturile omului.

Falun Gong în lume

Practicanții Falun Gong fac exerciții de qigong, studiază învățături morale și aderă la principiile adevăr, compasiune și toleranță.

Practica a fost făcută publică în China în 1992 și până în 1999 a depășit 70 de milioane de practicanți, potrivit cifrelor guvernului chinez. Acest număr îl depășea pe cel al membrilor PCC. Falun Gong, cunoscută ca și Falun Dafa, a stârnit gelozia liderului de atunci al PCC, Jiang Zemin, care a trecut peste toate obiecțiile ridicate de Comitetul Central și a lansat un vast proces de defăimare și scoatere în afara legii.

Cei 56 practicanți din Coreea de Sud nu au făcut nimic mai mult decât orice practicant Falun Gong din lume: au practicat exercițiile acasă și în public, au răspândit informații către localnici despre natura credinței lor și situația acesteia în China.

Sursa: Epoch Times