Pictograma chinezǎ 善 (shàn) este formatǎ din ideograma 羊 (yáng) şi 言 (yán), unde 羊 seminificǎ o oaie şi 言 înseamnǎ “ceea ce se spune”, sau pur şi simplu substantivul “cuvânt”.
O oaie în China anticǎ era ceva obişnuit în fiecare gospodǎrie. Datoritǎ obedienţei sale era un animal de casǎ special. O oaie behǎie mereu, fie cǎ oamenii o trateazǎ bine sau rǎu. Aceasta este o caracteristicǎ a oii şi anume de a reacţiona cu blândeţe indiferent de circumstanţǎ. De aceea, chinezii au atribuit caracterul pictogramǎ 善 pentru “bunǎtate”.
Multe religii, inclusiv budismul, considerǎ compasiunea ca pe unul dintre cele mai importante principii ale sistemelor de credinţǎ. Ar putea fi consideratǎ empatie faţǎ de semeni. Un budist recunoaşte suferinţele celorlalţi oameni şi încearcǎ sǎ le atenueze. Asta înseamnǎ cǎ el trebuie sǎ se gândească la ceilalţi mai întâi, înainte sǎ se gândeascǎ la el însuşi.
Budismul considerǎ suferinţa celorlalţi mai importantǎ decât cea personalǎ. Existenţa umanǎ însǎşi înseamnǎ suferinţǎ; oamenii sunt constrânşi de corpul fizic, şi trebuie sǎ îndure bǎtrâneţea, boala şi moartea. Prin ridicarea în mod constant a standardului de conduitǎ, şi asimilându-se la compasiune, budiştii sperǎ sǎ punǎ capǎt suferinţei pǎmânteşti. Scopul este de a atinge iluminarea şi a se întoarce la origine.
Opusul lui 善 este portretizat în simbolul 惡 (è), înseamnând rǎutate. 惡 este compus din douǎ pictograme 心 (xīn) inimǎ sau minte şi 亞 (yà) slǎbiciune sau inferioritate. Prin urmare, combinaţia 心亞 semnificǎ “minte slabǎ”. Chinezii din antichitate considerau rǎutatea ca semn de slǎbiciune ce vine din minte.
În schimb, cei care dau dovadǎ de compasiune îşi aratǎ adevǎrata forţǎ interioarǎ, în ciuda faptului cǎ ceilalţi ar putea sǎ îi dojeneascǎ sau sǎ îi umileascǎ.
Sursa: http://www.theepochtimes.com/n2/china-news/mysterious-chinese-characters-compassion-shan-3086.html
* * *
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.
citiți în continuare ...