Este posibil ca regimul Chinez să fi luat peste picior mass-media din New York?

Un eveniment bizar din presă conduce la apariţia mai multor articole care conţin propagandă defăimătoare la adresa Falun Gong
 

New York – imediat după anunțul care capta atenția pe prima pagină, cum că magnatul chinez în reciclări Chen Guangbiao va cumpăra New York Times, acesta a ținut o conferință de presă unde a oferit donații pentru o mamă și fiica ei care ar fi suferit arsuri în timp ce se apropiau de locul unde a avut loc incidentul de „auto-incendiere” din Piața Tiananmen în 2001, a cărui participanți, după cum pretinde guvernul chinez, erau practicanți Falun Gong (știrea aici)

Din nefericire, se pare că acest lucru a fost conceput ca o capcană de la început, iar majoritatea mass-mediei a intrat direct în ea.

Conferința de presă a prezentat cele două femei care repetau aceeași propagandă a PCC de denigrare a Falun Gong. Însă întrebările celor din mass-media care participau s-au concentrat pe declarația magnatului că ar intenționa să cumpere New York Times, fără să acorde nicio atenție la conținutul în sine a conferinței de presă. În mod evident, anunțul lui Chen în legătură cu New York Times a avut efectul scontat încât toate scaunele erau ocupate.

Ȋn ultimele 24 de ore, câteva dintre mass-mediile importante au publicat articole despre această conferință de presă. Multe dintre ele au repetat retorica Beijing-ului, că practicanții Falun Gong au fost responsabili de incidentul „auto-incendierii” din 2001. Unele articole chiar au cuprins și propaganda mincinoasă de bază: că Falun Gong ar fi un grup periculos, sugerând că acesta ar fi motivul pentru cei 14 ani de reprimări și abuzuri suferite în China. De fapt, Falun Gong este o practică pașnică de meditație din şcoala budistă si este ancorată în cultura tradițională chineză (introducere) – toate dovezi ale faptului că însuşi regimul chinez a recunoscut şi promovat practica până în 1999, când câțiva lideri de top au început o campanie de defăimare si distrugere a Falun Gong(știrea aici) .

Modul în care această conferință de presă a fost condusă și felul în care a fost mediatizată după aceea, ridică întrebări serioase pentru jurnaliștii și editorii din vest. Adică: este suficient să raportezi, fără investigații serioase, afirmații făcute la astfel de evenimente și mai ales în cazuri în care indivizii implicați demonstrează o intenție clară în a folosi presa din vest pentru a face publicitate unor lucruri false, perpetuate de un regim comunist străin - lucruri false care contribuie la uciderea unor oameni inocenți?

Așa-zisul incident al „auto-incendierii” din centrul conferinței de presă, nu este doar ceva în care Falun Gong „neagă” implicarea. A fost dezmințit complet, cu probe care demonstrează că porțiuni seminificative ale versiunii oficiale ale scenariului sunt complet falsificate. De fapt, există mult mai multe dovezi că incidentul a fost înscenat de către autoritățile chineze, decât că practicanții Falun Gong au fost implicați.( raport / video)

Ceea ce face ca acest eveniment să fie tragic, este faptul că propaganda, formulată astfel de către autoritățile Chinei pe marginea auto-incendierii din 2001, a avut un așa impact. La scurt timp după blocarea programelor TV si a articolelor din ziare, China a început să acuze în mod fals practicanții Falun Gong că și-au dat foc în 2001, iar utilizarea sistematică a violenței si a arestărilor extrajudiciare împotriva practicanților Falun Gong în China au escalat, cu un maxim de decese datorită torturii si abuzurilor în custodie pe tot cuprinsul țării . Un articol din Washington Post, publicat în 2001, analizează pe larg folosirea violenței pentru a „eradica” Falun Gong.(Raport)

Dacă Chen ar fi fost cu adevărat preocupat cu ajutorarea victimelor din China, atunci de ce nu ajută victimele din Tibet care și-au dat foc în semn de protest împotriva abuzurilor și ale corupției? De ce nu plătește cheltuielile medicale pentru practicanții Falun Gong care au rămas infirmi datorită torturii oribile din custodia poliției?

Probabil mai important este faptul că aceste întrebări nu au fost puse de către jurnaliști și nu au fost investigate mai serios în articolele care au rezultat. La evenimentul de presă în sine, singurele întrebări puse de cei mai mulți jurnaliști au fost în legătură cu declarația lui Chen privind New York Times (chiar și atunci când majoritatea observatorilor celor mai informați ai Chinei privesc întâmplarea ca pe o înscenare). De ce?

Să clarificăm: există încă jurnalism adevărat despre China, și asemenea jurnalism este totodată o muncă nobilă și un serviciu valoros adus publicului. Însă gradul de acoperire a conferinței de presă a lui Chen nu este.

Înțelegem că sorții sunt împotriva organizațiilor mass-media... bugetele se restrâng, personalul este limitat, iar în ceea ce privește subiectele, acestea sunt din ce în ce mai complexe, mai ales când au de a face cu agenții unui regim comunist - un regim a cărui ridicare și menținere la putere a depins de felul în care a controlat mass-media. Însă nu putem să lăsăm Partidul Comunist Chinez să se joace cu mass-media vestică astfel. Aceasta face pe plac, dacă nu chiar asistă tirania.


Acest articol se poate citi și în limba engleză:
http://faluninfo.net/article/1311/Did-the-Chinese-Regime-Take-New-York-City-Media-for-a-Ride-/?cid=84

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.