Am îndurat de două ori tortură inumană în lagărul de muncă forţată din provincia Sichuan

Acest raport descrie torturile pe care le-am îndurat ca şi o practicantă Falun Dafa în cadrul a două sesiuni distincte de detenţie în lagărul de muncă forţată al provinciei Sichuan. Zhang Xiaofang, este o femeie gardian la lagărul de muncă. Ea mi-a pus cătuşe şi mi-a lovit cu piciorul în organele mele private şi a dat ordin deţinuţilor să mă bată până îmi pierd cunoştinţa. Deţinutul se plimba de sus până jos pe mine şi mă lovea cu piciorul în părţile mele private până toată partea de jos a corpului mi-a fost acoperit de sânge. Gardianul împreună cu deţinutul mi-au administrat medicamente la tâmple şi ochi, datorită acestor medicamente mi-am pierdut memoria pentru mai mult de şase luni.

1. Arestat şi torturat pentru că am spus adevărul despre Falun Dafa rudelor

În 12 decembrie 2002 am plecat împreună cu o prietenă practicantă, Doamna Yan Zongfang, să vizităm oraşul meu natal, părinţii mei şi câteva rude. Mai mulţi dintre rude au venit la casa părinţilor mei. Am împărtăşit cu ei cum am beneficiat de Falun Gong şi le-am dat pliante care spuneau adevărul despre persecuţie. În acea după-amiază fiul unei din rude de ale mele a fost percheziţionat şi profesorul a găsit câteva pliante şi la raportat la poliţie. Următoarea dimineaţă poliţia locală ne-a arestat şi ne-a dus la secţia de poliţie. Ei ne-au luat toţi banii şi ne-au interogat. În acea seară am fost deţinuţi în Brigada de Securitate al Statului de la departamentul de poliţie al districtului.

Ofiţerii de poliţie de la Brigada de Securitate al Statului ne-au izolat atât de oamenii din exterior cât şi de alţi deţinuţi şi ne-au interogat. Zhang Qiwei, comisarul de poliţie şi Kong Yun şeful Brigăzii de Securitate al Statului, ne-au abuzat verbal şi ne-au torturat, în încercarea lor de a ne forţa să divulgăm sursa pliantelor. Noi am refuzat ferm să cooperăm cu ei. Poliţia ne-a ameninţat şi ne-a intimidat, ne-a deprivat de somn, mâncare şi băutură toată noaptea.

În a doua zi, Brigada de Securitate al Statului a trimis ofiţerii Yang Cong, Gou Dongsheng, Hou Xiangyu şi He (nume de familie) să ne răscolească casa. Au făcut o mare dezordine şi au luat cu ei jumătate de portbagaj de obiecte private de-ale noastre la poliţie. În amiază am fost duşi la centrul de detenţie. În centrul de detenţie am continuat să studiem Legea şi să facem exerciţiile. Zheng Zequan, directorul adjunct al departamentului de poliţie şi instructorul politic Li şi Sun Shulin ne-au bătut şi ne-au înjurat. Li a folosit o ciomag cu noduri să ne bată ceea ce ne-a lăsat pe corp multe vânătăi mari şi răni. Între timp el mă înjura obscen. He Yongfu, şeful centrului de detenţie a bătut-o şi înjurat-o des pe doamna Yan Zongfang.

Câteva zile mai târziu, directorul departamentului de poliţie, Hou Xiangyu, din oraşul meu, a condus un grup de ofiţeri de poliţie la casa vărului meu. Au luat cu ei doi verişori de-ai mei cu soţiile lor împreună şi le-au deţinut ilegal pentru o zi şi o noapte. Nu ia-u lăsat să doarmă şi i-au încătuşat de scaun. Poliţia a obligat ilegal fiecare persoană să plătească 800 de yuan¹ şi au pretins alţi 50 de yuan ca şi „bani de chirie” pentru că au stat la poliţie. Doar membri partidului comunist pot face asemenea grosolănii de a implica chiar şi rudele cele mai îndepărtate.

Am fost întemniţaţi şi supuşi torturii în centrul de detenţie pentru mai mult de şase luni. În iunie, am fost trimişi în lagărul de muncă forţată pentru femei din provincia Sichuan, numit de asemenea, „Lagărul de muncă forţată pentru femei Nanmusi” unde au continuat să ne tortureze cu cruzime.

Am suferit multe torturi de pe urma mâinilor lui Zhang Xiaofang, o femeie gardian, din lagărul de muncă. Nu am fost lăsat să dorm şi mi-a fost interzis să folosesc toaleta sau să mă aşez sau să fac un duş. În timpul celor mai calde zile, am fost forţată să mă trezesc la 5 AM şi să stau afară [în soare] până ziua următoare la 3 AM. Mi s-a interzis să dorm mai mult de doar două ore între 3 AM şi 5 AM. Acest tip de pedeapsă a durat timp de mai multe luni, până mâinile şi picioarele mi-au devenit amorţite. Piciorul îmi era umflat şi de asemenea dosul palmei care era chiar bombat. Într-un final nu mai puteam să stau în picioare şi am picat la pământ; mi-am pierdut complet cunoştinţa şi am fost trimis la spital pentru tratament de urgenţă. După ce mi-am recăpătat cunoştinţa capul m-a durut foarte tare. Când mi-am pipăit capul am observat că am mai multe cucuie, fiecare de dimensiunea unui ou.

Zhang Xiaofang a instigat mai multe deţinute, inclusiv pe Hu Guifu, Wang Lijuan şi Zhang Chaoqiong ca să mă bată şi să mă tortureze. Din cauza lor mi s-au slăbit toţi dinţii şi unul s-a spart. Odată m-au legat în poziţia de lotus pentru o zi şi o noapte, altă dată au folosit un fir foarte subţire pentru a-mi lega sfârcurile. Au tras de fire cu multă forţă. Durerea era suficient de mare ca să facă pe oricine să-şi dorească moartea, am leşinat de şase ori.

2. Am fost arestat pentru a doua oară când mi s-a administrat un medicament datorită căruia mi-am pierdut memoria.

În data de 11 noiembrie 2003, am mers la clădirea Congresul Poporului, oficiul comitetului de Consultare Politică aflat într-un complex rezidenţial al comitetului Partidului Comunist Chinez (PCC) pentru a împărţi CD-uri şi pliante care expuneau persecuţia. Când am terminat de distribuit şi eram pe calea de întoarcere, un om de vârstă mijlocie m-a prins şi a chemat poliţia, raportând poliţiei că distribuiam pliante. Imediat a sosit o maşină de poliţie şi un grup de poliţişti. Ei au refuzat să mă asculte în timp ce eu le clarificam adevărul. Mai târziu am auzit că omul de vârstă mijlocie era directorul adjunct al departamentului de organizaţie al comitetului PCC la nivel de district. Odată ce am ajuns înapoi în complexul rezidenţial al PCC, poliţia m-a bătut. Ei m-au forţat să strâng materialele pe care le-am pus în scara clădirilor şi m-au dus la departamentul de poliţie al brigăzii de securitate al statului. Poliţia a încercat să mă forţeze să le dau numele celorlaţi care distribuiau pliante şi adresa locului unde se produceau. Am refuzat să colaborez cu ei. Yue Gang, şeful adjunct al brigăzii securităţii de stat, împreună cu instructorul politic Huang şi alţi ofiţeri de poliţie m-au lovit în faţă şi m-au bătut cu piciorul. Am picat la pământ şi nu am mai putut să mă ridic de una singură.

Ke Daqi, şeful biroului 610² local m-a înjurat. Ofiţerul de poliţie Zhang Qiwei m-a abuzat verbal cu un limbaj obscen. Ei nu au putut obţine nici o informaţie de la mine deşi m-au ameninţat şi intimidat sau alternativ m-au flatat, când cu bâta când cu promisiuni de libertate.

Ei m-au aruncat într-un centru de detenţie. Faţa mea a devenit foarte umflată în centrul de detenţie datorită bătăilor repetate. Următoarea zi, departamentul de poliţie a trimis un detectiv viclean pe nume Yang Cong ca mă interogheze. Eu în timpul interogării i-am explicat adevărul despre Falun Dafa.

Am fost condamnat la doi ani de muncă forţată. Pe 9 aprilie 2004, am fost închis pentru a doua oară în lagărul de muncă forţată pentru femei al provinciei Sichuan. Am fost trimis la infama brigadă şapte care este cea mai vicioasă brigadă. Aici m-am întâlnit din nou cu Zhang Xiaofang. Ea purta un zâmbet, dar chiar şi aşa ma înjurat foarte urât şi mi-a confiscat cei 700 de yuani care erau toţi banii pe care îi aveam la mine. Ea m-a încătuşat, m-a lovit peste faţă, m-a lovit cu piciorul în părţile mele private. Ea a ordonat deţinuţilor să mă bată până îmi pierd cunoştinţa. Mi-au zdrobit picioarele şi mi-au rupt toate degetele. Gardienii au direcţionat deţinuţii îmi calce în picioare tot corpul, lovindu-mi părţile private până toată partea de jos a corpului era acoperită de sânge. A durut atât de mult încât nu mi-a mai rămas suficientă putere în mine să mă ridic.

Zhang Xiaofang a ordonat deţinuţilor să mă ridice şi să mă ţină în picioare timp în care mi s-a administrat un medicament la tâmplă şi la ochi. După scurt timp, am căzut într-o amorţeală şi mi-am pierdut memoria. Chiar şi când mâncam, dormeam sau făceam treabă, nu eram prea conştient de ce făceam sau cine eram. Nu puteam să îmi aduc aminte de nimic. Zhang a aranjat în aşa fel încât cinci deţinuţi să mă „monitorizeze” tot timpul, ei erau cu ochii pe mine cu rândul de dimineaţă până seara. Mi s-a interzis să dorm. Când mă aşezam, eram obligat să mă ghemuiesc şi să stau pe degete într-o postură de balet. Când am încercat să schimb poziţia mi-au pus un scăunel pe picior şi s-au aşezat pe el, cauzând ca acesta să-mi taie în coapse cu forţă. Chiar şi osul era vizibil. Picioarele mele sângerau profund. Au încercat să mă forţeze să înjur Dafa, dar am refuzat. Deţinutele Deng Qin şi Liu Li au fost cele mai rele dintre cele care m-au torturat.

Mi-am pierdut memoria pentru şase luni. În octombrie, brigada şapte şi brigada opt au fost combinate şi situaţia a devenit relativ mai bună. Cu ajutorul colegilor practicanţi şi cu ajutorul puterii Dafa, mi-am recăpătat gradat memoria.

Numerele de telefon ale criminalilor:
Lagărul de muncă forţată pentru femei Nanmusi din provincia Sichuan.
Fax: 86-832-5212057
Cod poştal: 641200
Adresa: Nanmusi, oraşul Gongmin, districtul Zizhong
Telefon: 86-832-521205l, 86-832-5212052
Director, Wang Baojun: 86-832-5212189 (birou)
Biroul principal: 86-832-5212057

Pentru informaţii despre cum să transmiteţi un mesaj în China vizitaţi site-ul:
http://www.ClarifyTheTruthInChina.com/

Notă:

1. Yuan este moneda oficială în China; 500 de yuani este venitul mediu lunar al unui lucrător din mediul urban în China.

2. Biroul 610 este o agenţie creată special pentru a persecuta Falun Gong, cu putere absolută peste toată nivelele de administrare în partid şi în restul sistemului politic şi judiciar.

Articolul originar este disponibil în limba chineză la adresa:
http://minghui.org/mh/articles/2006/1/18/118892.html