Amnesty International: Republica Populară Chineză Ultimii paşi spre Olimpiadă - neonorarea promisiunilor privind drepturile omului

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Introducere

Jocurile Olimpice se vor ţine în Beijing în 2008 august, totuşi autorităţile chineze eşuează în a-şi onora promisiunile privind drepturile omului făcute în aprilie 2001 atunci când Beijing-ul a câştigat dreptul de a organiza Olimpiada. (1) Încălcări grave ale drepturilor omului continuă să fie raportate în întreaga ţară, alimentând instabilitate şi nemulţumiri. Activiştii locali de drepturile omului sunt în continuare reţinuţi şi închişi, iar controlul oficial asupra media şi internetului devine din ce în ce mai strâns.

Cu toate că au fost unele schimbări legislative şi judiciare pozitive în legătură cu aplicarea pedepsei cu moartea, progresul pare să se fi oprit în legătură cu alte pedepse, incluzând "Reeducarea prin muncă" (RTL) şi alte forme abuzive de detenţie administrativă.

Acest raport recapitulează un număr de îngrijorări ale Amnesty International asupra drepturilor omului din China - îngrijorări pe care organizaţia continuă să le scoată în evidenţă drept puncte cheie de reformat în apropierea Olimpiadei. Acestea sunt: folosirea constantă a pedepsei cu moartea şi a formelor abuzive de detenţie administrativă, detenţia arbitrară, ţinerea în închisori, torturarea şi hărţuirea apărătorilor drepturilor omului, incluzând jurnalişti şi avocaţi şi cenzurarea internetului. Amnesty International consideră că sunt esenţiale reformele pozitive în toate aceste puncte dacă China doreşte să îşi onoreze promisiunile făcute în legătură cu drepturile omului.

Fiecare secţiune este însoţită de recomandări, recapitulate la sfârşitul raportului, pe care Amnesty International le consideră că ar constitui un progres semnificativ şi concret în apropierea Olimpiadei. Ele formează o componentă cheie a agendei mai largi a organizaţiei pentru reforma drepturilor omului din China.

"Păstrarea demnităţii umane" şi pedeapsa cu moartea

"Scopul Olimpiadei este de a pune sportul în serviciul dezvoltării armonioase a omului şi de a promova o societate paşnică preocupată de păstrarea demnităţii umane" Charta Olimpică, Principiile Fundamentale ale Olimpismului. (2)

Pedeapsa cu moartea continuă să fie aplicată pentru aproape 68 de infracţiuni după legile penale chineze, incluzând câteva infracţiuni violente, ca tâlhăria, violul şi omorul. Se aplică de asemenea şi unor infracţiuni nonviolente, cum ar fi crimele economice (ex. neplata taxelor şi delapidarea) şi infracţiunile legate de droguri unde circumstanţele sunt "serioase". Violând dreptul la viaţă şi interzicerea torturii şi a tratamentelor crude, inumane şi degradante, pedeapsa cu moartea subminează fundamental "păstrarea demnităţii umane" care stă la baza Cartei Olimpice. Aceste îngrijorări se referă atât la sistemul pedepsei cu moartea ca întreg, cât şi la condiţiile de detenţie a celor condamnaţi la moarte în China.

Prizonierii condamnaţi la moarte continuă să fie legaţi cu lanţuri şi cătuşe în aşteptarea execuţiei în toate părţile din China, inclusiv în Beijing. În timpul vizitei sale în China în noiembrie 2005, Raportorul Special al Naţiunilor Unite pentru tortură s-a întâlnit cu prizonieri condamnaţi la moarte ţinuţi la Centrul de detenţie municipal din Beijing în timp ce aşteptau apelul. El a observat că ei erau "încătuşaţi la mâini şi legaţi cu lanţuri la picioare care cântăreau aproximativ 3 kg, 24 de ore pe zi şi în toate circumstanţele (inclusiv în timpul mesei, la toaletă etc.)"(3) Oficialii închisorii au apărat, se pare, această practică drept fiind o măsură necesară pentru a-şi asigura propria securitate, securitatea celorlalţi, pentru a preveni fuga şi sinuciderea. Raportorul Special pentru tortură a observat că "ţinerea continuă în cătuşe şi lanţuri a prizonierilor condamnaţi la moarte constituie o impunere a unei pedepse suplimentare fără justificare, aducând mai multă suferinţă şi ajungându-se la tortură". El a recomandat ca această practică să fie eliminată.

Prizonierii sunt executaţi prin împuşcare, de obicei în spatele capului, şi din ce în ce mai mult prin injecţie letală. Deoarece injecţia letală a fost introdusă prin reformele Codului de Procedură Penală în 1996, zeci de dube mobile de execuţie au fost produse şi mobilizate pentru acest scop. Proporţia exactă de execuţii prin împuşcare şi injecţii letale este neclară, dar unii academicieni jurişti chinezi estimează că injecţiile letale ar putea acoperi acum până la 40% din totalul de execuţii. (4) Substanţele folosite pentru injecţiile letale (sodiu thiopental pentru a induce inconştienţa, bromura de pancuronium pentru a opri respiraţia şi clorura de potasiu pentru a opri inima) pare-se că sunt produse numai în Beijing iar oficialii din provincie trebuie să călătorească până în capitală pentru a obţine substanţele pe banii lor proprii.(5)

Folosirea injecţiei letale nu atenuează cruzimea pedepsei, iar implicarea cadrelor medicale în execuţie este împotriva eticii medicale internaţionale. (6) Amnesty International este de asemenea îngrijorată că folosirea injecţiei letale ar putea facilita şi extragerea de organe de la prizonierii executaţi. La o conferinţă internaţională pentru transplanturi de ficat din iulie 2005, ministrul adjunct al sănătăţii, Huang Jiefu, se pare că a admis că majoritatea organelor folosite pentru transplant în China provin de la prizonieri executaţi. (7) În martie 2006, specialiştii chinezi în transplanturi au estimat că aceasta ar putea însemna chiar şi 99% din organele transplantate. (8) Site-urile web chineze de transplanturi pentru clienţii străini în căutare de organe de transplant, par să reflecte şi ele asemenea practici. De exemplu, site-ul web Bek-Transplant.com aflat în Beijing admite deschis în secţiunea FAQ ("Întrebări frecvente") că organele pe care le folosesc ei provin de la "oameni care sunt executaţi în China".(9)

Unii chirurgi de transplant chinezi par să fie tulburaţi de implicarea lor în extragerea de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte. Potrivit unui raport media recent publicat în aprilie 2006, un chirurg chinez (anonim) a declarat:
"Odată ce instanţa aprobă, doctorii se pot duce pe terenul de execuţie, aşteaptă într-o dubă sterilă şi extrag organul imediat după execuţie. Asemenea experienţe reprezintă un şoc moral şi mental sever pentru mulţi chirurgi, pentru că prizonierii de obicei nu mor imediat după ce sunt împuşcaţi. Dar chirurgii trebuie să acţioneze rapid pentru a preleva organele, datorită cerinţelor de prospeţime.
Într-un anume grad, doctorii fac parte din execuţie. Asta e prea mult de acceptat pentru mulţi doctori tineri... dar dacă vrei să faci transplanturi trebuie să accepţi realitatea." (10)

Transplanturile de organe au devenit o afacere extrem de profitabilă, îndeosebi de când cu comercializarea sistemului de sănătate din China. Există îngrijorări serioase că potenţialul de profit din asemenea tranzacţii, combinat cu corupţia aparent larg răspândită din poliţie, instanţe şi spitale ar putea duce la practici abuzive. Ar putea însemna de asemenea şi un stimulent economic de a menţine pedeapsa cu moartea.

La 28 martie 2006, Ministrul chinez al Sănătăţii a emis noi dispoziţii cu privire la transplanturile de organe, care au intrat în vigoare la 1 iulie 2006. (11) Ele interzic cumpărarea şi vânzarea de organe şi subliniază că organele pot fi extrase doar cu consimţământul scris al donatorului. Însă, experţii medicali le-au criticat pentru că nu iau în discuţie centrul problemei. De exemplu, profesorul Chen Zhonghua, specialist în transplanturi, care se pare că a ajutat la elaborarea proiectului dispoziţiilor, a afirmat că ele oferă doar o îndrumare pentru transplanturile de la donatorii vii şi nu se referă la puncte cheie, cum ar fi sursa de organe. (12) Rămâne neclar cât de mult vor fi aplicate aceste noi dispoziţii. Standardele medicale internaţionale afirmă că transplanturile de organe pot avea loc doar "voluntar" şi cu consimţământul "liber şi în cunoştinţă de cauză" al donatorului. Amnesty International consideră că aceia care sunt confruntaţi cu trauma şi neliniştea unei execuţii iminente nu sunt în poziţie de a-şi da un astfel de consimţământ. În plus, caracterul secret al aplicării pedepsei cu moartea în China face imposibil să se verifice în mod independent dacă un astfel de consimţământ a fost dat.

Această lipsă de transparenţă în legătură cu procesul de execuţie este oglindită în caracterul oficial ascuns al numărului exact de oameni condamnaţi la moarte şi executaţi în fiecare an în China. Guvernul chinez refuză să publice statistici naţionale complete despre pedepsele cu moartea şi execuţii. Bazându-se pe rapoartele publice disponibile, Amnesty International a estimat că minim 1770 de oameni au fost executaţi, iar 3900 de oameni au fost condamnaţi la moarte în 2005, cu toate că cifrele reale se crede că sunt mult mai mari. În martie 2004, legislatorul chinez Chen Zhonglin a estimat numărul la aproximativ 10 000 de execuţii pe an. Anul acesta, Liu Renwen, un aboliţionist chinez de marcă şi profesor de drept penal, a estimat în jur de 8000 de oameni executaţi pe an, bazat pe informaţii obţinute de la oficiali locali şi judecători. (13)

Niciunul din cei condamnaţi la moarte în China nu are parte de o judecată dreaptă în acord cu standardele internaţionale ale drepturilor omului. Lipsurile includ: lipsa accesului imediat la avocaţi, lipsa prezumţiei de nevinovăţie, interferenţa politică în procese şi lipsa excluderii dovezilor obţinute prin tortură. Un număr de cazuri raportate recent în presa chineză dezvăluie că au fost condamnaţi la moarte oameni inocenţi în China din cauza folosirii pe scară largă a torturii de către poliţie pentru a extrage confesiuni:

  • Nie Shubin, un fermier tânăr din nordul Chinei, a fost executat în 1995 pentru violarea şi omorârea unei localnice. Se pare că a fost torturat în custodia poliţiei. La începutul 2005, un suspect deţinut în legătură cu un alt caz, se pare că a confesat aceeaşi crimă, aparent descriind scena crimei în detaliu. Autorităţile judiciare şi-au recunoscut mai târziu greşeala încurajând familia lui Nie Shubin să ceară compensaţii oficiale.
  • She Xianglin şi Teng Xingshan au fost amândoi găsiţi vinovaţi de omorârea soţiilor lor în două cazuri separate în 1994 şi 1987. Amândoi au fost condamnaţi la moarte în ciuda pledării ca nevinovaţi şi a declaraţiilor că amândoi au confesat din cauză că au fost bătuţi sever în timpul interogărilor. În ambele cazuri, pretinsele victime ale crimelor au reapărut câţiva ani mai târziu - în aprilie şi iunie 2005. Sentinţa lui She Xianglin a fost schimbată în 15 ani de închisoare după rejudecare. El a fost eliberat după 11 ani de închisoare la 1 aprilie 2005 şi achitat oficial de toate acuzaţiile în aceeaşi lună. El şi familia lui au primit o compensaţie de 450 000 yuan (aprox. 55 000 US$) în octombrie 2005. Teng Xingshan însă, a fost executat în 1989.

Îngrijorarea publică asupra unor asemenea cazuri pare să fi accelerat mişcări către o reformare a sistemului de pedeapsă cu moartea, în particular încercări de îmbunătăţire a calităţii proceselor suspecţilor condamnaţi la moarte. În octombrie 2005, Curtea Supremă a Poporului (SPC) a anunţat oficial că îşi va relua în curând rolul de a aproba toate sentinţele de condamnare la moarte din China - un rol pe care îl delegase înainte instanţelor inferioare pentru cele mai multe cazuri. Reformiştii legali chinezi au speculat că aceasta va duce la o reducere de 20-30% din numărul de execuţii. (14) Amnesty International speră că această reformă va rezulta în procese de calitate mai bună şi într-o reducere semnificativă a numărului celor condamnaţi la moarte şi executaţi.

Pe de altă parte, eşuarea autorităţilor în a dezvălui statistici depline va continua să facă problematică analiza şi monitorizarea. Amnesty International observă de asemenea că asigurarea de către Curtea Supremă a Poporului a verificării proceselor capitale nu înseamnă neapărat că asemenea procese vor respecta standardele internaţionale ale drepturilor omului. (15) Reforma poate avea chiar şi efectul advers al consolidării mai puternice a sistemului de pedeapsă cu moartea în China.

Conform unui raport provenit de la agenţia chineză oficială de ştiri, Xinhua, Chen Guangzhong, consultant al SPC, a afirmat în aprilie 2006 că trei noi tribunale criminalistice au fost stabilite sub SPC pentru a verifica anumite cazuri de pedeapsă cu moartea de la instanţele provinciale. Însă, el a adăugat că judecătorii nu au încă dreptul oficial de a verifica şi a lua decizii finale în aceste cazuri şi a refuzat să spună când vor dobândi oficial puterea aceste tribunale. (16) Profesorul Liu Renwen, specialist în criminalistică de la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale din Beijing, a avertizat în trecut că sucursalele au prea puţin personal pentru a mânui toate cazurile de pedeapsă cu moartea, iar instanţele inferioare par să reziste reformei de teama de a nu pierde ceea ce ele văd drept puterea lor de a ţine în frâu crima. (17)

În iunie 2006, vice-preşedintele SPC, Xiong Xuanguo, a anunţat că 30 de judecători de la instanţele inferioare au fost deja aleşi pentru a conduce verificări SPC. El a afirmat că ei au primit deja un training de 3 luni, dar că au nevoie de încă un an de probă înainte de a-şi prelua oficial posturile. El a adăugat că Curtea se pregăteşte de asemenea să recruteze avocaţi şi profesori jurişti "cu puternice calificări politice şi cu simţ de responsabilitate" pentru a lucra ca judecători seniori în verificările cazurilor de pedeapsă cu moartea. (18) O notă internă trimisă în aceeaşi lună la asociaţiile de avocaţi a confirmat că SPC căuta 20 de "avocaţi criminalişti excelenţi" pentru a lucra ca judecători şefi. (19) Alte rapoarte indică faptul că SPC a recrutat de asemenea 19 studenţi cu diplomă de Master pentru a-i instrui în a face verificări ale pedepselor cu moartea. Ei fac training în acest moment la instanţele inferioare din Sichuan, Guangdong, Jiangsu şi Shandong, şi se pare că îşi vor lua posturile la SPC la sfârşitul acestui an. (20)

O reformă separată dar înrudită a fost de asemenea subliniată în media oficială chineză din lunile recente. În martie 2006, preşedintele SPC, Xiao Yang, a anunţat că de la 1 iulie 2006, toate rejudecările pedepselor cu moartea (adică apelurile la condamnările cu moartea) vor fi audiate în şedinţă publică. Conform cu un alt oficial anonim al SPC, aceasta va fi favorabil pentru "îmbunătăţirea protecţiei drepturilor omului" şi va servi ca "o garanţie procedurală pentru prevenirea deciziilor greşite [sic] din cazurile de pedeapsă cu moartea". (21) În trecut, apelurile pentru pedeapsa cu moartea deseori au constat doar într-o revizuire a documentelor cazului, fără a da şansa inculpatului sau avocaţilor lui să mai apară în instanţă. (22)

Judecarea apelurilor în şedinţă publică era deja o practică standard în unele părţi din China înaintea acestei dispoziţii, incluzând Beijing, Shanghai, Tianjin, Hainan şi Qinhai. Efectul deciziei aşadar pare a fi de a standardiza această practică în întreaga ţară. Rapoartele mediei chineze indică faptul că alte provincii şi regiuni, incluzând Zhenjiang, Mongolia interioară şi Heilpngjiang, judecă acum apeluri în şedinţă publică.

Amnesty International salută această reformă şi alte mişcări către îmbunătăţirea calităţii proceselor celor confruntaţi cu pedeapsa cu moartea în China în speranţa că aceasta va conduce la mai puţine execuţii şi la mai puţine erori în justiţie. În acest scop, organizaţia îndeamnă autorităţile să reia verificările SPC cât mai curând posibil. Însă, aceste măsuri ar trebui de asemenea acompaniate de o transparenţă totală a statisticilor naţionale ale sentinţelor cu moartea şi execuţiilor (inclusiv pentru anii precedenţi) pentru a determina dacă reformele conduc la o reducere a execuţiilor aşa cum s-a anticipat.

Amnesty International îndeamnă de asemenea autorităţile chineze să păşească mai departe către abolirea pedepsei cu moartea, reducând numărul crimelor pedepsite cu moartea din Codul Penal. În această privinţă, Amnesty International salută o iniţiativă propusă de Jiang Bixin, preşedintele Curţii Superioare Hunan, către Congresul Naţional al Poporului din China (NCP) în martie 2006, chemând la eliminarea treptată a pedepsei cu moartea pentru crimele economice ca delapidarea şi acceptarea de mită. (23) Reacţia oficială a NPC la această propunere este neclară, dar când a fost întrebat despre această iniţiativă, preşedintele SPC Xiao Yang pare-se că a spus:

"Aceasta nu se potriveşte cu situaţia curentă din China; nu este posibilă abolirea pedepsei cu moartea. Nu există prevederi relevante în legislaţia curentă chineză pentru abolirea pedepsei cu moartea. Codul Penal chinez stipulează clar că pedeapsa cu moartea trebuie menţinută, dar trebuie aplicată cu grijă, apărând drepturile omului" (24)

În acest context, Amnesty International notează că revizuirile anterioare ale Codului Penal au eliminat pedeapsa cu moartea ca pedeapsă pentru unele tipuri de infracţiuni economice, cu toate că recent tendinţa a fost de a-i lărgi aplicabilitatea. Asemenea declaraţii sunt de asemenea contrarii asigurărilor date de autorităţile chineze în cadrul forumurilor internaţionale, inclusiv către alte guverne angajate în dialoguri asupra drepturilor omului cu China, cum că scopul lor final este de a aboli pedeapsa cu moartea.

În acord cu angajamentele oficiale de a îmbunătăţi drepturile omului în aproprierea Olimpiadei, Amnesty International continuă să îndemne autorităţile chineze să ia măsuri imediate şi concrete de abolire a pedepsei cu moartea înainte de august 2008. Având în vedere că nu există nicio dovadă că pedeapsa cu moartea reduce rata criminalităţii mai mult decât alte pedepse, organizaţia îndeamnă autorităţile să iniţieze educarea publicului asupra realităţii pedepsei cu moartea din China şi să îşi reorienteze eforturile către dezvoltarea unor politici eficiente de control al criminalităţii la nivel local.

Folosirea "re-educării prin muncă" pentru a păzi securitatea Olimpiadei

"Pe măsură ce se apropie Olimpiada, este o datorie politică importantă a asigura un mediu citadin sigur, curat şi ordonat pentru a fi siguri că Olimpiada se desfăşoară lin... Însă, ceea ce a şocat mulţi experţi juridici este că RTL va fi folosită ca un instrument important în eforturile de curăţare şi că întinderea sa va fi lărgită." scriitorul şi jurnalistul chinez, Lü Minghe. (25)

"Combinaţia dintre privarea de libertate ca sancţiune pentru exercitarea paşnică a libertăţii de exprimare, de întrunire şi religie, cu măsuri de reeducare prin constrângere, umilire şi pedepsire ţintind către admiterea vinovăţiei şi alterarea personalităţii deţinuţilor până la punctul de înfrângere a propriei voinţe, constituie o formă de tratament sau pedepsire inumană şi degradantă, care este incompatibilă cu valorile cheie ale oricărei societăţi democratice bazată pe o cultură de drepturi ale omului", Raportorul Special al Naţiunilor Unite pentru tortură (26)

"Reeducarea prin muncă" (RTL) continuă să fie folosită extensiv în China în ciuda apelurilor repetate pentru abolirea sistemului atât dinăuntrul cât şi din afara Chinei. Amnesty International este îngrijorată că Jocurile Olimpice care urmează vor putea acţiona ca un stimulent pentru autorităţi să păstreze sistemul în numele menţinerii ordinii publice în Beijing.

Se crede că sute de mii de oameni că sunt ţinuţi în locuri destinate reeducării prin muncă de prin ţară, ca pedeapsă pentru aşa numitele ofense minore care nu sunt socotite drept suficient de serioase pentru a fi pedepsite după Codul Penal. Perioadele de RTL, de la 1 la 3 ani (cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an) sunt impuse de poliţie fără acuzaţie, proces sau verificare judiciară. Reformiştii legali chinezi au semnalat că aceste perioade sunt mult mai mari decât pedepsele minime din Codul Penal oficial şi au ridicat semne serioase de îngrijorare despre puterea necontrolată a poliţiei în a acorda asemenea pedepse. Amnesty International este de asemenea îngrijorată că acei deţinuţi în locurile destinate reeducării prin muncă se află sub riscul torturii şi al relelor tratamente, în particular dacă ei refuză să îşi recunoască comportamentul "ofensator", să se lepede de credinţele lor sau să reziste "reformării".

Într-un caz recent, practicantului Falun Gong, Bu Dongwei (cunoscut şi ca David Bu) i s-au dat 2 ani şi jumătate de RTL pe 19 iunie 2006 în Beijing, pentru "rezistarea la implementarea legii naţionale şi deranjarea ordinii sociale" după ce poliţia a descoperit literatură Falun Gong în casa sa. Pare-se că autorităţile au refuzat să dezvăluie familiei locul său de detenţie. Bu Dongwei lucra în Beijing pentru organizaţia de ajutor americană, Fundaţia Asia, înainte să fie luat de poliţie de acasă din districtul Haidan pe 19 mai 2006. Amnesty International îl consideră drept prizonier pe motive de conştiinţă şi cere eliberarea lui imediată şi necondiţionată. (27)

Încercările autorităţilor de a înlocui RTL cu o nouă legislaţie cunoscută drept "Legea Corecţiei Comportamentului Ilegal" (IBCL) s-au blocat. Legea va rămâne în stadiul de proiect la Comitetul Legislativ al Congresului Naţional al Poporului, cu toate că nu a fost făcut public niciun proiect. În mai 2006, Amnesty International a publicat un memorandum către autorităţile chineze care analizează substanţa noii legi şi o evaluează după standardele internaţionale ale drepturilor omului, inclusiv Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice pe care China a semnat-o şi şi-a declarat intenţia de o ratifica în viitorul apropiat. (28) Organizaţia a concluzionat că, cu toată că legea conţine câteva îmbunătăţiri comparativ cu RTL, încă mai are lipsuri în ceea ce priveşte standardele internaţionale în câteva aspecte cruciale, în particular eşuând să transfere atribuţia stabilirii pedepselor de la poliţie la o curte sau un tribunal independent. Amnesty International a recomandat ca autorităţile să abandoneze încercările de a introduce o nouă lege şi în schimb să introducă toate faptele pedepsibile cu privare de libertate în sfera legii penale.

Nu a existat nicio dovadă despre nicio altă mişcare către reformarea sau abolirea RTL în ultimele luni. Ridicarea mişcării spirituale Falun Gong în China şi detenţia în masă a practicanţilor Falun Gong care a rezultat după ce a fost interzisă în 1999, a fost deseori citată ca un motiv cheie pentru care încercările anterioare de corectare a sistemului s-au blocat. Dezvoltările recente indică de asemenea faptul că nevoia percepută de a îmbunătăţi mediul Beijing-ului la timp pentru Olimpiadă ar putea de asemenea să pună piedici eforturilor către reformă.

La 8 mai 2006, autorităţile oraşului Beijing au decis că RTL va fi folosită ca un mijloc de control a diverse tipuri de "comportament ofensator" pentru a curăţa imaginea oraşului în apropierea de Olimpiadă. Aceasta ar include cazuri serioase de "publicitate ilegală sau împărţire ilegală de broşuri, taxi-uri neautorizate, afaceri fără autorizaţie, vagabondaj şi cerşetorie". (29) Ceea ce se consideră a fi "serios" pare să fie definit drept cei care au făcut aceste lucruri mai mult de 2 ori. Comentatorii chinezi au semnalat că aceasta este prima dată de la mijlocul lui 2003 când oficialii au invocat special folosirea "măsurilor controversate" precum RTL la nivel local pentru a se referi la chestiunile de ordine publică în oraşe. (30)

În august 2003, o formă abuzivă de detenţie administrativă, "Custodie şi Repatriere" (shourong qiansong, C&R) a fost abolită în zorii unui protest public datorat omorârii brutale a unui muncitor imigrant, Sun Zhigang, în custodia poliţiei din Guangzhou. Acest sistem a fost folosit pentru a ţinti vagabonzii şi alte persoane fără domiciliu fix în oraşe. Amnesty International a salutat această reformă, notând că, precum RTL, C&R putea fi impusă la libera voinţă a poliţiei fără consultarea instanţelor, şi că tortura şi tratamentul necorespunzător erau raportate frecvent în asemenea împrejurări. Organizaţia este profund îngrijorată de încercări aparente ale autorităţilor din Beijing să folosească RTL ca un substitut pentru C&R sub deghizarea curăţării oraşului pentru Olimpiada din 2008.

Amnesty International este de asemenea îngrijorată de continuarea existenţei altor două forme de detenţie administrativă represivă impuse de poliţia din China: "Custodie şi Educare" (shourong jiaoyu), folosită pentru a pedepsi presupusele prostituate şi clienţii lor cu detenţie administrativă între 6 luni şi 2 ani şi "Reabilitarea Forţată a Drogaţilor" (qiangzhi jiedu), ceea ce dă voie poliţiei să impună între 3 şi 6 luni de detenţie presupuşilor dependenţi de droguri.

Conform promisiunilor privind drepturile omului făcute în apropierea Olimpiadei şi intenţiilor declarate de a ratifica Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice, organizaţia îndeamnă autorităţile să abolească toate formele de detenţie administrativă represivă impuse fără acuzaţie, proces sau verificare judiciară fără nicio altă întârziere.

Detenţia arbitrară, torturarea şi hărţuirea apărătorilor drepturilor omului

Apărătorii chinezi ai drepturilor omului continuă să se confrunte cu obstacole severe în încercările lor de a atrage atenţia asupra abuzurilor curente, unele fiind legate direct de Olimpiadă şi de oraşul gazdă, Beijing. Autorităţile nu au luat nicio măsură de a reforma sau aboli articolele din Codul Penal care sunt folosite frecvent pentru deţinerea şi închiderea apărătorilor drepturilor omului şi a altora, violându-le drepturile la libertatea de exprimare, de asociere şi de întrunire. (31)

Activiştii locali de drepturile omului, incluzând avocaţi, consilieri juridici cât şi jurnalişti şi alţi raportori de violări ale drepturilor omului joacă un rol esenţial în China, ca şi în toate ţările, în a atrage atenţia asupra abuzurilor curente şi în a câştiga reabilitarea victimelor. Încercările de a preveni sau împiedica activităţile paşnice ale apărătorilor drepturilor omului se împotrivesc Declaraţiei ONU asupra Apărătorilor Drepturilor Omului (32) şi promisiunilor făcute de autorităţile chineze că drepturile omului vor fi îmbunătăţite ca urmare a câştigării dreptului de organizare a Olimpiadei de către Beijing.

Pretinsele evacuări forţate continuă să fie raportate în Beijing. De exemplu, în iulie 2006, a fost raportat că 10 familii au refuzat să părăsească o clădire localizată lângă noul amplasament al China Central Television (CCTV) (care va difuza Olimpiada din 2008) susţinând că ofertele de compensare din partea autorităţilor locale sunt inadecvate. Sloganele de protest lipite pe clădire spuneau: "nu înşelaţi şi bruscaţi oamenii", "drepturile omului" şi "demolare ilegală".(33) Rezidenţii din districtul istoric Qianmen al Beijing-ului s-au plâns de asemenea despre nivelul scăzut de compensare oferit pentru casele lor pentru demolare şi reconstruire. S-a raportat că un localnic (anonim) a spus: "Olimpiada e bună pentru China, arată că avem abilitatea, puterea şi bogăţia de a ţine un astfel de eveniment internaţional. Dar nu ar trebui folosită drept scuză pentru a răni cetăţenii obişnuiţi, de a alunga oamenii din casele lor."(34) Alt localnic cu prenumele Yu a adăugat: "Olimpiada a dat o mare lovitură cetăţenilor obişnuiţi, ne-a distrus vieţile. Asta este ceea ce simţim despre ea, dar nu putem să o spunem cu voce tare." (35)

Amnesty International a ridicat deja îngrijorări serioase referitor la închiderea lui Ye Guozhu după ce acesta a cerut permisiunea de a organiza o demonstraţie în Beijing cu alte victime declarate ale evacuărilor forţate din cauza construcţiilor care se fac în pregătirea pentru Jocurile Olimpice. (36) Ye Guozhou continuă să îşi ispăşească pedeapsa de 4 ani în închisoarea Chaobai după ce a fost condamnat pentru "stârnirea de conflicte şi producerea de probleme" de către Curtea Intermediară Municipală nr. 2 din Beijing pe 18 decembrie 2004. Amnesty International îl consideră pe Ye Guozhou drept prizonier pe motive de conştiinţă, fiind deţinut prin violarea drepturilor sale la libertatea de exprimare, asociere şi întrunire şi continuă să solicite autorităţilor chineze să îl elibereze imediat şi necondiţionat.

S-a aflat de curând că Ye Guozhou a fost torturat în detenţie. Potrivit unor rapoarte credibile primite de Amnesty International, el a fost suspendat de braţe de tavan şi bătut repetat de poliţia din centrul de detenţie al districtului Dongcheng, Beijing, înainte ca el să fie trimis la închisoare, ceea ce i-a produs o durere foarte serioasă de spate. S-a raportat de asemenea că a fost torturat în timp ce era deţinut într-o altă închisoare, Qingyuan, pentru 4 luni în a doua jumătate a anului 2005, se pare pentru că a refuzat să îşi admită "vinovăţia". Aceasta a inclus bătăi cu bastoane electrice, l-au forţat să stea drept toată ziua pe un scaun tare pentru perioade extinse şi l-au forţat să poarte cătuşe şi lanţuri ceea ce i-a produs umflături în jurul gleznelor. În închisoarea Chaobai pare să fie mai bine, dar el suferă de probleme medicale preexistente, incluzând tensiune arterială ridicată, probleme cu inima şi tromboză cerebrală. S-a raportat că suferă şi de dureri de spate şi de glezne ca urmare a torturilor şi a modului în care a fost tratat. Autorităţile închisorii se pare că îi asigură doar medicamentele de bază pentru tensiune arterială ridicată, fără să se preocupe şi de celelalte boli şi răni.

Alţi activişti au fost de asemenea supuşi evacuărilor forţate ca rezultat al construcţiilor determinate de Olimpiadă în Beijing. Qi Zhiyong, care are un picior amputat din cauză că a fost împuşcat de forţele de securitate în timpul crizei Tiananmen din 1989, a deschis un mic magazin în Beijing pentru a-şi câştiga existenţa după ce a fost forţat să demisioneze de la compania la care lucra din cauza handicapului său. Însă, el a fost forţat să îşi mute magazinul de câteva ori din cauza construcţiilor aparent legate de Olimpiadă. În acest an, autorităţile i-au anulat autorizaţia de vânzător şi l-au deţinut pentru 51 de zile după ce a participat într-un protest de "greva foamei" în februarie 2006 pentru a atrage atenţia asupra bătăilor aplicate recent altor activişti chinezi şi avocaţilor care au încercat să îi apere. Soţia lui Qi a fost de asemenea dată afară de la serviciu, se pare că din cauza activităţilor soţului ei. Cu o fiică de 8 ani de crescut şi confruntându-se cu cheltuieli medicale ridicate pentru tratarea efectelor de lungă durată a afecţiunii sale, Qi Zhiyong şi soţia sa abia reuşesc să trăiască de pe o zi pe alta.

Aceia care caută să facă dreptate pentru victimele evacuărilor forţate din alte oraşe au fost şi ei deţinuţi şi hărţuiţi. Avocatul Zheng Enchong, care a devenit cunoscut apărând pe aceia alungaţi din casele lor ca rezultat al construcţiilor din Shanghai continuă să aibă parte de hărţuiri şi intimidări, chiar şi după ce a fost eliberat din închisoare pe 5 iunie 2006. (38) El a fost deţinut în 4 ocazii diferite de către poliţie în iunie şi iulie pentru chestiuni legate de munca sa ca avocat, incluzând informaţii pe care ei le-au descoperit pe computerul lui despre evacuările forţate. S-a raportat că el a fost avertizat de poliţia locală şi oficiali că siguranţa lui ar putea fi în pericol dacă lucrează în continuare la aceste chestiuni. Familia sa a fost de asemenea avertizată să nu mai vorbească cu mass-media despre situaţia lui.

Avocaţi din alte părţi ale Chinei au suferit de asemenea încălcări serioase ale drepturilor lor în ultimele luni. Activistul orb de drepturile omului şi consultantul legal, Chen Guangcheng, a fost judecat pe 18 august 2006 pentru "distrugerea proprietăţii publice şi adunarea oamenilor pentru a bloca traficul". În timpul procesului poliţia locală pare-se că a blocat o zonă de 300 de metri în jurul clădirii, ţinând la distanţă suporterii. Doar trei dintre fraţii lui Chen au avut voie să participe la proces, în timp ce soţia sa, Yuan Weijing, a fost împiedicată să participe de către 10 poliţişti care au stat de gardă la ea acasă. Avocaţii lui Chen au fost de asemenea împiedicaţi să participe, iar Chen a fost reprezentat de doi avocaţi numiţi de instanţă. Procesul s-a încheiat în aceeaşi zi, iar verdictul a fost pronunţat pe 24 august 2006: a fost găsit vinovat şi condamnat la 4 ani şi 3 luni de închisoare. Avocaţii lui (cei numiţi de el) au promis că vor face apel.

Procesul lui Chen Guangcheng urmează după luni de detenţie arbitrară începând cu septembrie 2005, în timpul cărora a fost arestat la domiciliu în oraşul Linyi, provincia Shandong şi supus unor bătăi frecvente de către poliţia locală. Înainte de detenţia sa, el a asistat sătenii din Linyi într-un proces împotriva autorităţilor locale care au dus o campanie de sterilizări şi avorturi forţate cu scopul de a atinge cotele de naşteri, ceea ce s-a raportat că a afectat mii de femei din acea zonă. Membri ai familiei lui Chen Guangcheng şi avocaţii lui au fost de asemenea supuşi bătăilor, hărţuirilor şi intimidărilor.

Amnesty International consideră că acuzaţiile aduse lui Chen Guangcheng sunt o încercare motivată politic de a-l împiedica să îşi desfăşoare activităţile sale paşnice şi legitime ca apărător al drepturilor omului, incluzând procesul împotriva autorităţilor locale. Organizaţia îl consideră prizonier pe motive de conştiinţă şi cere eliberarea sa imediată şi necondiţionată.

Într-un sens mai general, Amnesty International este îngrijorată că o recentă "Opinie de îndrumare pentru avocaţii care se ocupă de cazuri de masă", anunţată de Asociaţia oficială Avocaţii Întregii Chine (ACLA) în mai 2006, întăreşte controlul oficial asupra avocaţilor care reprezintă grupuri de victime în procese împotriva oficialilor locali şi împotriva altor persoane care sunt implicate în diverse ilegalităţi, incluzând raportatele exproprieri de terenuri, evacuări forţate şi alte încălcări ale drepturilor omului. (41) Opinia de îndrumare afirmă că avocaţii trebuie să raporteze la Asociaţia Avocaţilor pentru "sprijin, supervizare şi îndrumare" (zhichi, zhidao he jiandu) imediat ce încep să se ocupe de un "caz de masă". "Opinia" avertizează de asemenea avocaţii să nu încurajeze şi să nu participe în petiţii de masă către birourile administrative şi sfătuieşte o "abordare precaută" (shenzhong duidai) în contactele cu organizaţiile şi media din afara ţării.

Decizia urmează anunţurile oficiale ale Ministerului Securităţii Publice din acest an cum că au existat 87 000 de proteste, demonstraţii şi alte "tulburări ale ordinii publice" în 2005, comparativ cu 74 000 în 2004. (42) Cu toate că Opinia de îndrumare recunoaşte formal rolul de ajutor pe care îl au avocaţii în rezolvarea disputelor, Amnesty International este îngrijorată de faptul că efectul practic al acestei decizii va fi de a eroda abilitatea avocaţilor individuali sau a birourilor de avocatură de a acţiona independent. Aceasta foarte probabil va abate avocaţii din a mai reprezenta victime ale încălcărilor drepturilor omului la nivel local, sau le va stânjeni posibilitatea de a asista victimele şi de a le oferi o apărare eficientă.

Această decizie pare de asemenea să se contrazică cu alte mişcări recente ale ACLA de a da avocaţilor drepturi mai mari de reprezentare, inclusiv dreptul de a lua legătura prompt, garantat şi neîngrădit cu clienţii lor aflaţi în detenţia poliţiei. ACLA a formulat o propunere către Comitetul Permanent al Congresului Naţional al Poporului să amendeze Codul de Procedura Penală (CPL) în acest scop în iulie 2006. (43) În prezent în CPL, accesul la un avocat în timpul etapei de urmărire penală de dinaintea procesului nu este un drept garantat tuturor suspecţilor şi rămâne doar la discreţia autorităţilor care fac investigaţia. (44) În practică, foarte puţini deţinuţi au un reprezentant legal în timpul etapei de investigare când se află în detenţie, făcând suspecţii foarte vulnerabili la tortură şi tratament inuman. După afirmaţiile unui avocat proeminent, Mo Shaoping, care a apărat numeroşi dizidenţi şi activişti ai drepturilor, doar 30% din suspecţii criminali sunt reprezentaţi în prezent de un avocat, iar rata cade la 10% în unele părţi ale Chinei. (45) Revizuirea CPL este raportată ca fiind pe agenda legislativă a Congresului Naţional al Poporului dar progresul a fost lent şi rămâne neclar ce schimbări vor fi propuse oficial.

Amnesty International îndeamnă autorităţile să ia măsuri concrete pentru a asigura că avocaţii au acces prompt şi regulat la clienţii lor aflaţi în detenţie, la nivelul standardelor internaţionale de drepturile omului, incluzând Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice. Autorităţile ar trebui de asemenea să revizuiască şi să îmbunătăţească toate legile, reglementările şi politicile care limitează abilitatea avocaţilor de a asigura clienţilor lor o apărare eficientă.

Libertate deplină mass-mediei?

"Mass-mediei îi va fi acordată deplina libertate de a raporta când va veni în China. [...] Suntem convinşi că sosirea jocurilor în China nu numai că va promova economia noastră, dar va îmbunătăţi de asemenea toate condiţiile sociale, inclusiv educaţia, sănătatea precum şi drepturile omului.” Wang Wei, secretar general al Comitetului pentru Participarea la Olimpiada din Beijing, China Daily, 13 July 2001.

"Închiderea site-ului Century China este o dovadă în plus a modului în care guvernul chinez reprimă libertatea propriilor cetăţeni. De aceea trebuie să punem în scenă un protest ferm, focalizat împotriva abuzurilor de putere săvârşite de către guvern." Scrisoare de apel din partea a “O sută de intelectuali” cu ocazia închiderii site-ului Century China, publicată pe 2 August 2006. (46)

Pe data de 7 august 2006 Comitetul Olimpic Internaţional aniversa ‘doi ani până la’ Jocurile Olimpice de la Beijing prin anunţarea unei noi înfăţişări a website-ului său (www.olympic.org) ’pentru a oferi un acces mai bun entuziaştilor Jocurilor Olimpice la informaţiile lor favorite.’(47) Fără niciun dubiu, acest site va putea fi accesat din China. Aceasta în timp ce website-urile altor câteva sute de organizaţii internaţionale, incluzându-le pe cele ale organizaţiilor pentru drepturile omului, precum Amnesty International, Human Rights Watch şi Human Rights in China rămân blocate de către autorităţile chineze.

Atacurile îndreptate împotriva jurnaliştilor individuali, împotriva ziarelor şi website-urilor din China au continuat şi în cursul anului trecut, ridicând serioase dubii referitoare la angajamentele Chinei de a asigura mass-mediei libertate deplină pe timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing. Aceste îngrijorări au fost recent reiterate de către Clubul Corespondenţilor Străini din China (FCCC), care pe data de 7 august 2006 publica un studiu, conform căruia în ultimii doi ani poliţia a reţinut în cel puţin 38 de cazuri jurnalişti străini, care în majoritatea lor relataseră despre chestiuni sociale, cum ar fi protestele legate de mediu, disputele pentru terenuri şi situaţia celor infestaţi cu virusul HIV (SIDA). (48)

Într-o declaraţie recentă, Jiang Xiaoyu, vicepreşedintele executiv al Comitetului Organizatoric al Jocurilor Olimpice din 2008 de la Beijing (BOCOG) părea că recunoaşte faptul că sunt necesare unele schimbări: “Dacă regulamentele şi practicile noastre din momentul de faţă intră în conflict cu normele olimpice şi cu promisiunile pe care le-am făcut, atunci vom face schimbări pentru a ne conforma cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional şi normelor impuse de aceste jocuri.” Totuşi el a adăugat că: “toţi reporterii vor trebui să respecte legile chinezeşti.” (49). La două zile după aceasta, Liu Qi, preşedintele Comitetului Organizatoric al Jocurilor Olimpice de la Beijing (BOCOG) aducea la cunoştinţă faptul că în cursul anului viitor China va emite un regulament, pentru a oferi facilităţi mass-mediei străine de a acoperi cu transmisiile sale Jocurile Olimpice. (50)

Aşa cum s-a menţionat mai sus, multe aspecte ale legislaţiei şi politicii chineze sunt în contradicţie cu standardele internaţionale referitoare la drepturile omului, incluzând dreptul la libera exprimare. Concepte destul de cuprinzătoare şi vagi în acelaşi timp, precum “secrete de stat” şi acuzaţii de “subminare” din Codul Penal, continuă a fi folosite pentru reţinerea arbitrară şi persecutarea jurnaliştilor, a editorilor şi a utilizatorilor Internetului. În timp ce jurnaliştii străini sunt reţinuţi în general pe perioade scurte, fiind mai apoi expulzaţi, jurnaliştii şi scriitorii chinezi au de înfruntat deseori un tratament mult mai dur, pentru vina de a fi vorbit despre chestiuni considerate ca sensibile de către autorităţi. Exemple:

  • Huang Jinqiu (pseudonim: Qing Shuijun) scriitor şi jurnalist ispăşeşte o sentinţă de 12 ani pentru “subminare” în închisoarea Pukou din apropierea oraşului Nanjing, provincia Jiangsu. A fost arestat în Septembrie 2003 şi condamnat un an mai târziu pentru eseuri politice postate pe Internet, care includeau planuri pentru înfiinţarea unui Partid Patriotic al Democraţiei în China. În apel sentinţa a fost menţinută. Din câte se ştie, spre sfârşitul anului 2004 a fost bătut şi privat de somn în închisoare, după ce s-ar părea că a încercat să invoce proceduri legale suplimentare împotriva condamnării primite.
  • Jurnalistul Shi Tao continuă executarea pedepsei de 10 ani închisoare, pentru că a trimis un e-mail prin care rezuma un comunicat al Departamentului Central Chinez de Propagandă asupra modului în care ar trebui să fie trataţi jurnaliştii în timpul celei de-a 15-a aniversare a înăbuşirii mişcării pro-democratice din 1989. A fost reţinut pe 24 noiembrie 2004 la domiciliul său din Taiyuan, provincia Shanxi, fiind ulterior acuzat de “divulgare ilegală de secrete de stat în străinătate”. A fost condamnat în Aprilie 2005 de către Curtea Populară Intermediară din Changsha, provincia Hunan, iar apelul său a fost respins în iunie 2005. În prezent se află în închisoarea oraşului Yuanjiang, unde, din câte se ştie, efectuează muncă forţată de prelucrare a bijuteriilor; se mai ştie că suferă de probleme respiratorii şi de inflamaţii ale pielii cauzate de praf. Sentinţa s-a bazat în parte pe informaţiile puse la dispoziţie autorităţilor chineze de către compania de Internet Yahoo! (vezi cele expuse mai jos)
  • Yang Tongyan, (pseudonim: Yang Tianshui), scriitor independent, a fost condamnat în mai 2006 la 12 ani închisoare pentru “subminare”. Sentinţa s-a bazat pe scrierile sale care erau în favoarea schimbărilor politice şi democratice în China. A fost de asemenea acuzat că ar fi primit bani din străinătate, pentru a-i distribui dizidenţilor aflaţi în închisori şi familiilor acestora, precum şi de tentativa de a forma o filială locală a Partidului Democrat Chinez, interzis. Yang a mai executat o pedeapsă de 10 ani, pentru critici aduse înăbuşirii mişcării pro-democratice din 1989 şi pentru o presupusă încercare de a forma un partid politic de opoziţie.

Amnesty International îi consideră pe cei trei, prizonieri pe motive de conştiinţă, fiind deţinuţi doar pentru că şi-au exercitat drepturile umane fundamentale la liberă exprimare şi asociere. Ei ar trebui eliberaţi imediat şi în mod necondiţionat.

În cursul ultimului an, autorităţile chineze şi-au intensificat controlul asupra furnizorilor de mass-media, incluzând ziare, reviste şi website-uri. Un caz, care constituie un motiv major de creştere a îngrijorării în China şi în afara graniţelor ei, a fost închiderea temporară a popularului supliment al cotidianului Tineretul Chinez numit “Punctului de îngheţ” (Bingdian) şi concedierea editorilor săi, după ce în paginile acestuia a apărut un articol academic care critica interpretarea oficială a anumitor evenimente istorice, printre care Rebeliunea Boxerilor din 1900. Ziarul şi-a încetat apariţia pentru cinci săptămâni începând cu ianuarie 2006, publicarea acestuia fiind reluată de abia după demiterea redactorului şef Li Datong şi a redactorului adjunct Lu Yuegang.

Li Datong a fost unul dintr-un grup de 103 de intelectuali, scriitori şi avocaţi chinezi care au publicat o scrisoare deschisă la începutul lui august 2006, solicitând eliminarea cenzurii internetului în China. Aceasta a apărut ca urmare a închiderii de către oficiali a unui site popular, Century China, care a găzduit opt forumuri online şi care a atras mulţi intelectuali chinezi din China şi din afara ei. Într-o scrisoare scrisă chiar înaintea închiderii, editorul website-ului a spus:

"De când a fost fondat, website-ul nostru a ţintit către construirea unei lumi virtuale unde să domine raţiunea şi libertatea de exprimare. Am făcut mari eforturi timp de 6 ani pentru a atinge acest ţel pentru că noi credem că un asemenea spaţiu public este benefic pentru dezvoltarea egalităţii, libertăţii, raţiunii şi a altor factori cruciali pentru societatea modernă, iar noi putem să contribuim cu partea noastră pentru a accelera avansul academic al Chinei şi dezvoltarea culturală." (51)

Website-ul a fost forţat să se închidă după ce a primit [după cum s-a raportat] o notificare de la autorităţi pe 25 iulie 2006 acuzându-l de "dezvăluirea ilegală de informaţii de ştiri şi violarea reglementărilor privind internetul". (52) Una dintre aceste reglementări, introdusă pe 25 septembrie 2005 de către Consiliul de Stat şi Ministerul Industriei Informaţiei, ţinteşte în mod special furnizorii de ştiri online, îndemnându-i să "servească socialismul şi să ghideze corect opinia publică". (53)
Century China este doar unul din numeroasele website-uri despre care s-a raportat că au fost închise în ultimul an. Alte exemple recente includ: China Consultation Net, închis în august 2006 după ce a condus un sondaj de opinie public despre procedura de efectuare a alegerilor din Partidul Comunist; Ewiki, privit ca un echivalent chinez al enciclopediei online, Wikipedia; şi blogurile unei scriitoare tibetane, Woeser, aparent după ce a publicat o poză a lui Dalai Lama pe unul din bloguri.

Amnesty International rămâne profund îngrijorată în legătură cu implicarea companiilor de Internet din străinătate în regimul de cenzură a Internetului din China. În iulie 2006, organizaţia a publicat un raport care examina rolul companiilor Yahoo!, Microsoft şi Google în represiunea Internetului din China. (54) Toate cele trei companii au facilitat sau au participat în diferite moduri la cenzura practicată de guvernul chinez:

  • Microsoft a închis blogul lui Zhao Jing, un investigator din Beijing pentru ziarul New York Times, la 30 decembrie 2005 la cererea guvernului chinez. Testele au arătat că a interzis de asemenea utilizatorilor serviciului MSN Spaces din China să folosească anumiţi termeni precum ‘drepturile omului’, ‘Falun Gong’ sau ‘independenţa Tibetului’ în numele contului lor sau în titlul blogului;
  • Google a anunţat în ianuarie 2006 lansarea website-ului ‘www.google.cn’, un motor de căutare cu autocenzură ca o alternativă la motorul său de căutare existent deja în afara Chinei (www.google.com); (55)
  • Yahoo! a semnat voluntar "Angajamentul Public de Autodisciplină pentru Industria de Internet în China" a guvernului chinez, în acest fel aliniindu-se eforturilor oficiale de a cenzura internetul.(56) Yahoo! a pus de asemenea la dispoziţia autorităţilor informaţii care au ajutat la condamnarea a cel puţin 4 utilizatori de internet chinezi în baza unor acuzaţii referitoare la "secrete de stat" sau "subminare" încălcându-li-se astfel dreptul la libertatea de exprimare. Unul dintre ei, Shi Tao (menţionat mai înainte) şi-a folosit contul lui de email Yahoo! pentru a trimite informaţii în afara ţării. Yahoo! a pus la dispoziţie informaţii despre contul lui autorităţilor care au fost folosite mai apoi ca dovezi în procesul împotriva lui, ducând la o condamnare de 10 ani. Mai recent, s-a aflat că Yahoo! a pus la dispoziţia autorităţilor informaţii care au ajutat la condamnarea lui Li Zhi la 8 ani închisoare în 2003 pentru "subminare" în concurs cu articole politice postate pe internet şi pentru încercările sale (online) de a se alătura interzisului Partid Democratic Chinez. (57)

Amnesty International a făcut recomandări specifice către Microsoft, Google, Yahoo! şi alte companii de internet care operează în China de a pune în discuţie restricţiile prezente asupra libertăţii de exprimare şi de a evita să contribuie la continuarea abuzurilor asupra drepturilor omului. Acestea includ: luarea unui angajament public de a respecta garanţiile libertăţii de exprimare din Constituţia chineză şi din standardele internaţionale ale drepturilor omului; a face lobby pentru eliberarea celor închişi doar pentru exercitarea paşnică şi legitimă a libertăţii lor de exprimare; a fi transparenţi în ceea ce priveşte procesul de filtrare din China, incluzând acele cuvinte sau fraze pe care le cenzurează şi modul în care acestea sunt selectate; epuizarea tuturor căilor judiciare şi de apel din China şi din lume înainte de a fi de acord cu directivele de stat care încalcă drepturile omului.

Având în vedere legătura directă dintre libertatea presei şi găzduirea de către China a Olimpiadei, Amnesty International va continua să monitorizeze progresul făcut de guvernul chinez pentru respectarea şi protejarea dreptului la libertate de exprimare. Organizaţia va organiza o campanie pentru libertatea internetului în China făcând lobby atât pe lângă autorităţile chineze cât şi pe lângă companiile care le asistă în apropiere de Olimpiada din Beijing din august 2008.

Având în vedere că Amnesty International are îngrijorări mai largi în legătură cu chestiunile privitoare la drepturile omului din China, organizaţia va monitoriza îndeaproape progresul guvernului chinez în aceste aspecte particulare pentru următorii doi ani având în vedere legătura lor strânsă cu găzduirea Olimpiadei şi cu vieţile cetăţenilor care trăiesc în capitală.

Amnesty International îndeamnă Comitetul Olimpic Internaţional (IOC) şi mişcarea olimpică mai largă de a lucra cu membrii internaţionali ai organizaţiei şi împreună cu activiştii de drepturile omului din China să facă presiuni pentru o reformă a drepturilor omului concretă şi pozitivă înainte de august 2008.

Recomandări pentru autorităţile chineze

În conformitate cu angajamentele oficiale de a îmbunătăţi drepturile omului înaintea Jocurilor Olimpice din august 2008, Amnesty International îndeamnă autorităţile chineze să introducă reforme concrete în următoarele domenii:

Pedeapsa cu moartea

Aplicarea unor măsuri care să reducă semnificativ folosirea pedepsei cu moartea ca paşi către abolirea completă a pedepsei cu moartea în China. Aceste măsuri ar trebui să includă:

  • Îmbunătăţirea calităţii proceselor capitale şi reducerea numărului de execuţii prin reintegrarea analizării de către Curtea Supremă a tuturor condamnărilor la moarte aplicate în China;
  • Reducerea numărului de infracţiuni pedepsibile cu moartea în China, de exemplu prin înlăturarea infracţiunilor nonviolente precum infracţiunile economice şi infracţiunile legate de droguri din sfera pedepsei cu moartea;
  • Creşterea transparenţei prin publicarea unor statistici anuale oficiale cu numărul total de prizonieri condamnaţi la moarte şi executaţi în China.

Procese corecte, tortură şi detenţie administrativă

Luarea unor măsuri pentru a aduce toate formele de detenţie din China în concordanţă cu legislaţia şi standardele drepturilor internaţionale ale omului, incluzând măsuri de susţinere a drepturilor pentru un proces corect şi prevenirea torturii. Aceste măsuri ar trebui să includă:

  • Abolirea ‘Reeducării prin muncă’, a ‘Reabilitării prin administrarea forţată de medicamente’ şi a ‘Custodiei şi Educării’, asigurându-se că deciziile asupra detenţiei nu se vor mai afla exclusiv în mâinile poliţiei.

Protejarea apărătorilor drepturilor omului

Să se asigure libertatea apărătorilor drepturilor omului de a-şi desfăşura activităţile paşnice în conformitate cu Declaraţia ONU a Apărătorilor Drepturilor Omului. Reformele ar trebui să includă:

  • Să se asigure că apărătorii drepturilor omului din China au acces la şi sprijin din partea organizaţiilor internaţionale şi independente de monitorizare a drepturilor omului;
  • Reformarea substanţială sau abolirea clauzelor vag formulate în Codul Penal care sunt folosite deseori pentru a viza apărătorii drepturilor omului, incluzând ‘punerea în pericol a securităţii naţionale’, ‘subminarea puterii de stat’ şi ‘divulgarea de secrete de stat în exterior’.
  • Eliberarea tuturor jurnaliştilor reţinuţi sau închişi pentru activităţile lor paşnice de raportare a ştirilor şi introducerea unor prevederi care să asigure că jurnaliştii străini şi interni sunt capabili să raporteze fără cenzură despre probleme de interes public;
  • Încetarea hărţuirii, detenţiei arbitrare, închisorii şi a altor abuzuri îndreptate către activiştii paşnici care cer o investigare oficială asupra suprimării din 1989 a mişcării prodemocratice şi oferirea de garanţii că ei pot comemora victimele;
  • Eliberarea tuturor celor reţinuţi sau închişi pentru că au protestat paşnic împotriva pretinselor evacuări forţate, incluzând evacuările determinate de proiectele de construcţie legate de Jocurile Olimpice, şi luarea de măsuri pentru a împiedica viitoarele detenţii arbitrare sau hărţuirea acestor activişti;
  • Luarea de măsuri pentru a se asigura că avocaţii au acces imediat şi regulat la clienţii lor aflaţi în detenţia poliţiei şi că nu sunt expuşi ei înşişi riscului de a le fi încălcate drepturile omului pentru aceasta.

Libertatea Internetului

Încetarea tuturor cenzurilor Internetului în China, fapt care constituie o violare a drepturilor fundamentale umane la exprimare şi informare. Acest lucru ar trebui să includă:

  • Abrogarea tuturor legilor şi regulamentelor îndreptate înspre restricţionarea circuitului liber şi legitim de informaţii pe Internet;
  • Eliberarea tuturor celor reţinuţi sau închişi pentru exprimarea lor paşnică pe Internet sau pentru descărcarea de informaţii de pe Internet, incluzând apărători ai drepturilor omului şi jurnalişti.

Recomandări pentru Comitetul Olimpic Internaţional (IOC) şi ampla mişcare Olimpică

Amnesty International aminteşte Comitetului Olimpic Internaţional (IOC) de propriile sale aşteptări cu privire la faptul că drepturile omului în China vor fi îmbunătăţite ca urmare a faptului că Beijingul a fost premiat cu găzduirea Jocurilor Olimpice şi de încurajarea făcută organizaţiilor de drepturile omului internaţionale, precum Amnesty International, de a monitoriza acest progres. (58) În conformitate cu aceste angajamente, Amnesty International îndeamnă IOC să se folosească de influenţa sa asupra autorităţilor chineze pentru a asigura reformele de mai sus înainte de august 2008. În special, Amnesty International îndeamnă IOC şi mişcarea Olimpică să facă presiuni asupra autorităţilor chineze pentru a:

  • elibera toţi prizonierii pe motive de conştiinţă, incluzând persoanele menţionate în acest raport;
  • accelera şi intensifica eforturile pentru abolirea pedepsei cu moartea în conformitate cu recomandările de mai sus;
  • abandona planurile de a folosi “reeducarea prin muncă” pentru “a curăţa” Beijingul înaintea Jocurilor Olimpice şi pentru a aboli complet acest sistem;
  • oferi organizaţiilor internaţionale de drepturile omului acces nestânjenit în China pentru efectuarea de cercetări obiective astfel încât ele să poată monitoriza mai bine progresul Chinei în materia drepturilor omului şi să discute problemele de interes cu oficialii chinezi şi apărătorii drepturilor omului;
  • implementa unele reforme legale pentru a se asigura protecţia apărătorilor drepturilor omului din China, incluzând reforme ale Codului Penal aşa cum s-a detaliat mai sus;
  • abroga toate legile şi regulamentele care restricţionează circulaţia liberă şi legitimă a informaţiilor pe Internet.

Recomandări către companiile de internet care au investiţii şi interese în China

În acord cu Normele UN privind Drepturile Omului în Comerţ, Amnesty International îndeamnă Yahoo!, Microsoft, Google şi alte companii de internet care au interese în China să ia în considerare prezentele restricţii în privinţa libertăţii de exprimare şi să evite să contribuie la viitoare abuzuri legate de drepturile omului. Acestea includ:

  • Să-şi folosească influenţa în raporturile cu autorităţile chineze pentru a determina eliberarea celor deţinuţi şi închişi pentru folosirea internetului după cum s-a menţionat mai sus;
  • Să se angajeze în mod public să onoreze garantarea libertăţii de exprimare înscrisă în Constituţia Chinei şi în standardele internaţionale privind drepturile omului;
  • Să asigure o transparenţă completă în ceea ce priveşte procesul de filtrare, incluzând dezvăluirea publică a cuvintelor sau frazelor care sunt cenzurate pe internet în China şi modalitatea prin care sunt acestea selectate.
  • Să epuizeze toate căile de atac judiciare în China şi pe plan internaţional înainte de a se conforma directivelor de stat care violează drepturile omului.

********

(1) De exemplu, în aprilie 2001, Liu Jingmin, vicepreşedinte al Comitetului pentru Participarea la Olimpiada din Beijing 2008, a afirmat că „permiţând Beijingului să găzduiască Jocurile veţi ajuta la îmbunătăţirea drepturilor omului” ( http://www.gamesbids.com/cgi-bin/news/viewnews.cgi?category=5&id=988126264&pf=1). Pentru detalii, vezi Amnesty International, Republica Populară Chineză: Numărătoarea inversă până la Olimpiadă – trei ani de reformă a drepturilor omului?, August 2005 (Index AI: ASA 17/021/2005).

(2) Disponibil la http://multimedia.olympic.org/pdf/en_report_122.pdf

(3) Raportul Raportorului Special pentru tortură şi a alte tratamente sau pedepse crude, inumane şi degradante, Manfred Nowak – Misiune în China, 10 martie 2006, document UN E/CN.4/2006/6/art. 6

(4) Vezi “China face pedeapsa capitală ambulantă“, USA Today, 14 iunie 2006.

(5) Ibid.

(6) Pentru mai multe informaţii vezi Amnesty International: Injecţia letală: Tehnologia medicală de execuţie, ianuarie 1998 (Index AI: ACT 50/008/1999)

(7) Vezi “Accelerarea reglementărilor privind transplanturile de organe” [器官移植:加快规制的地带] Revista Caijing, 28 noiembrie 2005, pag. 118-120.

(8) “Chirurg de marcă declară că a văzut doar 20 de cazuri de donare voluntară de organe,” - South China Morning Post, 1 aprilie 2006. Recent s-a vehiculat afirmaţia că este posibil ca membrilor deţinuţi ai mişcării spirituale Falun Gong să li se extragă organele, aceasta conducând la numeroase decese în custodie. Amnesty International investighează aceste rapoarte, dar este in prezent incapabilă să verifice aceste afirmaţii în mod independent.

(9) www.bek-transplant.com

(10) South China Morning Post, 1 aprilie 2006, op cit.

(11) “Reglementări temporare cu privire la administrarea şi aplicarea clinică a tehnologiei de transplant de organe, articol disponibil în chineză la
http://www.mol.org.cn/news/NewsList.asp?newsid=4230&boardid=14.

(12) “Noi reguli privind recoltarea de organe publicate”, South China Morning Post, 28 martie 2006.

(13) “Rata secretă de execuţii a Chinei dezvăluită”, Globe and Post, 28 februarie 2006.

(14) Vezi, de exemplu: “China plănuieşte să folosească pedeapsa capitală mai cumpătat”, USA Today, 16 mai 2006.

(15) De exemplu, în decembrie 2003, Liu Yong, un impresar bogat a fost executat după ce Curtea Supremă şi-a menţinut convingerea în legătură cu implicarea acestuia în activităţi criminale violente de bandă şi în corupţie în ciuda îngrijorărilor potrivit cărora poliţia l-ar fi torturat pentru a da o declaraţie. O instanţă inferioară i-a comutat pedeapsa cu moartea ca rezultat al acestor afirmaţii, dar Curtea Supremă a decis că aceste argumente nu sunt suficiente pentru a-l cruţa pe Liu Yong de execuţie. El a fost omorât prin injecţie letală într-o cameră de execuţie mobilă de lângă clădirea instanţei de judecată.

(16) “Instanţele Curţii Supreme din China încep să revizuiască cazurile de pedepse capitale”, Agenţia Xinhua, 3 aprilie 2006.

(17) “Intenţiile Chinei de a face publice mai multe cazuri de pedepse capitale”, Agenţia Reuters, 27 februarie 2006.

(18) “Curtea Supremă a Chinei pe cale de a angaja avocaţi, profesori pentru revizuiri ale pedepsei cu moartea”, Agenţia Xinhua, 30 iunie 2006.

(19) “Înalta Curte recrutează avocaţi care să servească drept judecători”, South China Morning Post, 15 iunie 2006.

(20) "Gaofa gedi jiajin xuandiao ‘shengsi faguan" ("Curtea Supremă accelerează procesul de selecţie a ‘judecătorilor de pedepse capitale’ în diverse regiuni"),
http://www.people.com.cn/GB/paper447/17235/1510587.html

(21) “China îmbunătăţeşte procesele cu pedeapsă capitală în 2006 – preşedintele Curţii Supreme”, Agenţia Xinhua, 11 martie 2006.

(22) Pentru detalii suplimentare legate de procese soluţionate prin pedeapsa capitală în China, vezi Amnesty International, Republica Populară Chineză: Executat ‘în conformitate cu legea’? (Index AI: ASA 17/003/2004)

(23) “Politica Chinei este să păstreze pedeapsa capitală”, Agenţia Xinhua, 12 martie 2006.

(24) “Xiao Yang declară că încă nu este posibilă desfiinţarea pedepsei capitale, dar că ar trebui folosită cu prudenţă, protejând drepturile omului” (肖扬称还不能废除死刑 应该慎用以确保人权), Zhongguo Xinwen Wang, 12 martie 2006, disponibil în limba chineză la: http://www.chinacourt.org/public/detail.php?id=198089.

(25) “Dificila alegere între curăţirea imaginii oraşului şi protejarea libertăţii” (整治市容与维护自由的二难选择), Revista Caijing, vol. 159, 15 mai 2006.

(26) Din raportul său asupra misiunii în China din noiembrie 2005. op cit. (rezumat)

(27) Pentru mai multe informaţii, vezi Acţiunea Urgentă a Amnesty International, ASA 17/049/2006, 29 august 2006.

(28) Republica Populară Chineză: Abrogarea ‘Reeducării prin muncă’ şi a altor forme de detenţie administrativă represivă – o ocazie de a alinia legea cu Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice, mai 2006 (Index AI: ASA 17/016/2006)

(29) Vezi: “Dificila alegere între curăţirea imaginii oraşului şi protejarea libertăţii” (整治市容与维护自由的二难选择) şi “Premise: Profitând de RTL pentru a curăţa Beijingul” (背景:北京整顿市容借力"劳教"), Revista Caijing(财经), vol. 159, 15 mai 2006.

(30) Ibid.

(31) Acestea includ Articolele 102, 103, 105, 106, 107, 110 şi 111 din Codul Penal. Pentru mai multe informaţii, vezi Amnesty International, Republica Populară Chineză: Apărătorii drepturilor omului în pericol, decembrie 2004 (Index AI: ASA 17/045/2004). Vezi de asemenea raportul Raportorului Special al UN pentru Tortură, op cit., paragraf 34.

(32) Aceasta este cunoscută în mod oficial ca Declaraţia privind Drepturile şi Responsabilităţile Indivizilor, Grupurilor şi Organizaţiilor Societăţii de a Promova şi Proteja Drepturile Omului şi Libertăţile Fundamentale Universal Recunoscute, Rezoluţia Adunării Generale a UN 53/144 (A/RES/53/144, 8 martie 1999). Pentru mai multe informaţii, vezi ASA 17/045/2004, op cit.

(33) “Construirea caracterului”, fotografie aparţinând Associated Press publicată în South China Morning Post, 27 iulie 2006 (foto AP/Greg Baker).

(34) “Hutong dispărut – case istorice transformate în moloz pentru a elibera teren de primă mână” site-ul Straits Times, 12 august 2006, BBC.

(35) Ibid.

(36) Vezi ASA 17/021/2005 op cit.

(37) Pentru mai multe informaţii vezi “China: Justiţie refuzată celor rămaşi infirmi în timpul Masacrului din Tiananmen în 1989”, iunie 2006 (Index AI: ASA 17/031/2006) şi interviul luat de Amnesty International lui Qi Zhiyong la: http://web.amnesty.org/pages/chn-020606-interview_qi_zhiyong-eng

(38) Zhen Enchong condamnat la trei ani de închisoare pentru furt de ‘secrete de stat’ şi transmiterea lor la ‘entităţi din afara Chinei’. Amnesty International îl consideră pe Zheng Enchong un prizonier pe motive de conştiinţă, fiind închis doar pentru munca sa legală desfăşurată ca avocat.

(39) Vezi Acţiunea Urgentă a Amnesty International, Index AI: ASA 17/041/2006, 3 august 2006.

(40) Amnesty International a iniţiat o acţiune urgentă pe numele lui Chen Guangcheng, (Index AI: ASA 17/037/2005, ASA 17/040/2005, ASA 17/018/2006, ASA 17/026/2006). Vezi de asemenea Amnesty International, China: Chen Guangcheng este un prizonier pe motive de conştiinţă, 24 august 2006 (Index AI: ASA 17/048/2006).

(41) “Opinie de îndrumare pentru avocaţii care se ocupă de cazuri de masă”, a Asociaţiei Avocaţii Întregii Chine (中华全国律师协会关于律师办理群体性案件指导意见), disponibilă în limba chineză la: http://www.acla.org.cn/pages/2006-5-15/s34852.html

(42) “China raportează o creştere a tulburărilor ordinii publice”, Agenţia Reuters, 19 ianuarie 2006.

(43) “Avocaţii urmăresc reforma legii penale”, South China Morning Post, 20 iulie 2006.

(44) Articolul 96 din CPL menţionează că un suspect „poate angaja un avocat pentru a-i oferi consiliere legală sau pentru a depune cereri şi plângeri în numele său” după prima rundă de interogări de către ”organul de cercetare penală”, sau din ziua în care suspectul este supus uneia dintre formele de detenţie sau restricţii prevăzute de lege („măsuri de constrângere”). Restricţii speciale privind accesul la un avocat se aplică la cazurile ce „implică secrete de stat”. În aceste cazuri, este necesară aprobarea prealabilă a organelor de cercetare penală pentru ca un suspect să-şi angajeze un avocat sau înainte ca orice întâlnire dintre avocat şi client să aibă loc. Vaga şi potenţial atotcuprinzătoarea definiţie a „secretelor de stat” a făcut ca această dispoziţie legală să fie folosită cu prisosinţă pentru a respinge accesul la reprezentare legală în aceste cazuri.

(45) South China Morning Post, 20 iulie 2006, op cit.

(46) Disponibil la: http://www.rsf.org/IMG/html/ccintellectualappeal-en.html

(47) “O nouă înfăţişare a site-ului www.olympic.org în timp ce Beijingul sărbătoreşte faptul că au mai rămas doar doi ani [până la Olimpiadă]“, Comunicat de Presă al Comitetului Olimpic Internaţional, 7 august 2006.

(48) “Numeroasele detenţii ale jurnaliştilor străini arată că China nu este pregătită să găzduiască presa pentru olimpiada din 2008“, comunicat de presă FCCC, 7 august 2006.

(49) “Organizatorii olimpici ai Chinei afirmă că sunt în favoarea libertăţii presei“, Agenţia Xinhua, 8 august 2006.

(50) “Intenţiile Chinei de a emite reglementări privind relatările mass-mediei străine despre Olimpiada din 2008”, Agenţia Xinhua, 10 auguts 2006.

(51) Citat din Scrisoarea de apel a o sută de intelectuali, op cit.

(52) Vezi “Campania intelectualilor împotriva închiderii site-ului de internet”, South China Morning Post, 3 august 2006.

(53) ‘Reglementări cu privire la administrarea ştirilor pe internet şi a serviciilor de informare’ (互联网新闻信息服务管理规定), 25 septembrie 2005.

(54) Amnesty International: “Subminarea libertăţii de exprimare în China: rolul companiilor Yahoo!, Microsoft şi Google” iulie 2006 (Index AI: POL 30/026/2006)

(55) Versiunea necenzurată este încă disponibilă tuturor utilizatorilor de internet chinezi aşa cum a fost şi înainte, dar căutările trebuie să treacă de “firewall-ul” din China, care cenzurează o mare parte şi încetineşte procesul de căutare. In schimb, Google evidenţiază faptul că s-a oferit să informeze utilizatorii atunci când informaţia este cenzurată şi a decis să nu lanseze gmail sau alte servicii care protejează informaţiile personale şi confidenţiale, până în momentul în care compania are convingerea că poate proteja aşteptările utilizatorilor în ceea ce priveşte caracterul privat şi securitatea informaţiilor confidenţiale.

(56) Pentru mai multe informaţii despre acest angajament, vezi Amnesty International, Republica Populară Chineză: Controlul statului asupra internetului în China, noiembrie 2002 (Index AI: ASA 17/007/2002).

(57) Alte două cazuri în care Yahoo! a furnizat informaţii autorităţilor sunt Jiang Lijun şi Wang Xiaoning. Pentru mai multe informaţii, vezi Human Rights Watch: “Cursă până la capăt: Complicitate colectivă în cenzura internetului în China”, august 2006, vol. 18, nr. 8 (C)

(58) De exemplu, în aprilie 2002, preşedintele IOC Jacques Rogge a afirmat: “…suntem convinşi că Jocurile Olimpice vor îmbunătăţi situaţia drepturilor omului [în China]... Noi cei din IOC îndemnăm guvernul Chinei să-şi îmbunătăţească, cât de curând posibil, situaţia drepturilor omului. Totuşi, IOC este o organizaţie responsabilă şi dacă vreuna dintre direcţiile de securitate, logistică sau drepturile omului nu sunt satisfăcătoare după părerea noastră, atunci vom reacţiona […]. Am spus în mod clar după discuţia purtată cu Amnesty International că rolul nostru nu este să monitorizăm drepturile omului, pentru că pentru a monitoriza drepturile omului sunt necesare grupuri operative şi oameni de specialitate pe care nu îi avem. Şi am spus că vom ţine legătura strânsă cu Amnesty International şi cu Human Rights Watch iar ei ne vor raporta nouă şi ne vor spune care este părerea lor.” Emisiunea BBC “Hardtalk”, 23 aprilie 2002.

AI Index: ASA 17/046/2006 21 septembrie 2006
http://web.amnesty.org/library/index/engasa170462006

* * *

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.