O istorie din China antică: Kokushi

În timpul dinastiei Tang, trăia un călugăr pe nume Wu Tatsu, căruia i-a fost decernat titlul onorific Kokushi (titlu onorific acordat maeștrilor budiști).

Într-o zi, înainte să primescă titlul Kokushi, Wu Tatsu s-a întâlnit cu un călugăr care era grav bolnav. Acest călugăr avea corpul acoperit de furuncule. Era foarte murdar, și emana un miros groaznic. Toți îl evitau în afară de Wu Tatsu Kokushi. I s-a făcut milă de călugărul bolnav, și a început să aibă grijă de el. Treptat, călugărul s-a însănătoșit. Înainte să se despartă, călugărul i-a mulțumit lui Wu Tatsu și i-a spus: “Dacă vreodată veți fi loviți de vreo nenorocire, vă rog, căutați-mă pe Muntele Lung Qiu din Bazhou, provincia Sichuan. Trebuie să căutați doi pini ce cresc unul lângă celălalt.”

Deoarece Wu Tatsu Kokushi era o persoană cu un caracter moral ridicat și avea un comportament binevoitor, împăratul Tang Yi Zhong îl respecta foarte mult. El i-a acordat titlul de Kokushi și-l trata bine.

Dar, într-o zi, pe genunchiul lui Wu Tatsu a apărut un furuncul ce semăna ca formă cu o față umană. Avea toate caracteristicile unei fețe umane, inclusiv gură și dinți. Putea chiar să înghită mâncare dacă i se dădea. Au venit medici din toată țara să vadă ciudățenia, dar nu au putut să îl ajute cu nimic.

Wu Tatsu Kokushi și-a amintit de călugărul bolnav pe care-l vindecase, și a mers spre Muntele Lung Qiu că să îl caute. Înainte să se întunece, el a ajuns la cei doi pini. Erau atât de înalți încât păreau că ating cerul. Călugărul îl aștepta deja la intrarea unui castel frumos, și l-a rugat pe Wu Tatsu să rămână.

Wu Tatsu Kokushi i-a povestit călugărului despre boala ciudată. Călugărul i-a spus: “Nu-ți face griji. Sub stânca abruptă se află un izvor vechi. Aşteaptă până mâine dimineață. Spală-ţi genunchiul cu această apă și vei fi vindecat.”

A doua zi, Wu Tatsu Kokushi a mers la izvor dimineața devreme. Tocmai în momentul în care voia să ia puțină apă, furunculul cu față de om a strigat tare: “Așteaptă o clipă! Nu te spăla încă. Ești foarte citit și cunoşti multe. Ai citit povestea Yuan An y Qiao Co din cărțile vestice ale dinastiei Han?”

Wu Tatsu a răspuns: “Da, am citit această poveste.”

Furunculul a spus: “Dacă știi această poveste, cum de nu-ţi aminteşti că Yuan An l-a omorât pe Qiao Co? În viața ta anterioară ai fost Yuan An, și eu am fost Qiao Co. M-ai calomniat înaintea împăratului, și am fost ucis. În toate viețile anterioare am încercat să mă răzbun, dar pentru că erai un călugăr cu o moralitate înaltă și aveai o conduită bună, nu am putut să fac asta. Dar, în viața asta, tu ai devenit favoritul împăratului, iar caracterul tău moral nu este încă la nivelul cerut. Ai căutat faimă și bani. De aceea pot să mă răzbun. Acum, când venerabilul Jia Ruo Jia ( care s-a transformat în călugărul bolnav) mi-a oferit apa Samadhi pentru a mă elibera, hai să dizolvăm şi vrajba noastră veche!”

Auzind asta, Wu Tatsu Kokushi s-a speriat rău. El s-a stropit rapid cu puțină apă pentru a îndepărta furunculul. Durerea a fost atât de chinuitoare încât și-a pierdut cunoștința. Când și-a revent, furunculul dispăruse. S-a întors la castelul frumos, dar acesta dispăruse fără urmă. Mai târziu, Wu Tatsu Kokushi s-a stabilit în acest loc ca să practice cultivarea, și nu a mai plecat niciodată de acolo. Aceasta este povestea “Căință la apa Samadhi” şi a fost transmisă de către Wu Tatsu pentru generațiile următoare.

Pentru că nivelul moral al lui Wu Tatsu Kokushi nu era la înălțimea cerută, și căuta faimă și bani, chiar dacă fusese un călugăr cu un caracter moral înalt pe parcursul a zece vieți, el nu a putut evita retribuția karmică, ce a apărut de la o vrajbă veche de zece vieți.

Această poveste reală are rolul de a ne avertiza că nu trebuie ignorat nici măcar un gând. Cine se poate îndoi de corectitudinea legii privind retribuția karmică?

Acest articol poate fi citit şi în limba engleză:
http://www.clearwisdom.net/emh/articles/2009/2/3/104512.html

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.