Persecuţia Partidului Comunist Chinez se extinde şi în Republica Moldova

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo


Reprezentanții A.O. Falun Dafa proteastează în fața CSJ

De 10 ani practicanţii Falun Gong din Republica Moldova expun genocidul regimului comunist de la Beijing, iar acţiunile lor nu sunt deloc pe placul Ambasadei Chinei de la Chişinău, care nu o dată a încercat să-i intimideze în timp ce aceştia protestau paşnic, solidari cu colegii lor torturaţi în China.

Văzând că susţinătorii Falun Gong sunt de neclintit, cei de la Ambasadă au hotărât să meargă pe altă cale, pe una ilegală, desigur, deoarece membrii A. O. Falun Dafa nu au încălcat niciodată legislaţia. Astfel, în decembrie 2013, Hrenova Elena, fostă consilieră municipală comunistă care apoi a trecut la socialişti şi actual deputat socialist, a chemat în instanţă Asociaţiile Falun Dafa şi Falun Gong sub pretextul că emblema şcolii chinezeşti pe care o reprezintă ar avea o conotaţie extremistă și din acest motiv activitatea asociațiilor urmează a fi dizolvată.


Practicanţii Falun Gong atenționează

Sub pretextul că emblema şcolii chinezeşti ar avea conotaţie extremistă, socialiştii moldoveni au urmărit de fapt dizolvarea Asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong din R. Moldova. Emblema şcolii conţine simbolul Taiji (cunoscut ca Yin-Yang) şi simbolul Wan (denumit şi svastică - simbol vechi de peste 2.500 de ani, regăsit în relicve arheologice din numeroase ţări, care simbolizează norocul, sau soarele în unele culturi, şi are o conotaţie pozitivă, dar care a fost plagiat de Adolf Hitler în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial).

Deşi dispunem de o hotărâre judecătorească irevocabilă din anul 2010, prin care se constată că simbolul Falun nu are conotaţie extremistă, la 20 ianuarie 2014, magistratul de la Judecătoria Buiucani, D. Dulghieru, în prezent preşedintele instanţei, a adoptat „în regim de urgenţă” o altă hotărâre diametral opusă, obligând Ministerul Justiţiei să introducă simbolul Falun în Registrul materialelor cu caracter extremist.

Cele două asociaţii şi Ministerul Justiţiei au atacat cu apel decizia judecătorului D. Dulghieru, însă, pe 2 aprilie 2014, completul de judecată format din magistraţii V. Pruteanu, A. Minciună şi Iu. Cimpoi au decis să menţină hotărârea acestuia.

A urmat recursul, iar, la 28 ianuarie 2015, după cinci amânări ale şedinţelor de judecată, completul Curţii Supreme de Justiție format din N. Clima, V. Doagă, A. Cobăneanu, S. Moldovan şi N. Toma, a menţinut decizia Curţii de Apel.

După același scenariu, la începutul lunii aprilie 2014, El. Hrenova depune cerere privind dizolvarea urgentă a activității Asociațiilor Falun Dafa și Falun Gong Moldova care în viziunea sa, ar fi promovat activitate extremistă deși simbolul Falun nu este înregistrat în calitate de emblemă a Asociațiilor ci doar a școlii chinezești.

Magistratul judecătoriei comerciale de circumscripție V. Orîndaș, cu o operativitate de invidiat la 18 aprilie 2014, dizolvă asociațiile în lipsa reprezentanților asociațiilor.

Fiind contestată cu apel la 15 iulie 2014, judecătorii Curții de Apel Chișinău – M. Anton, Iu. Cotruță și E. Clim mențin hotărârea primei instanțe.

La 11 februarie 2015, judecătorii CSJ Iu.Oprea, I.Corolevschi, G.Stratulat, I.Druţă și D.Mardari resping recursul declarat de Asociațiile Falun Dafa și Falun Gong, menținînd în vigoare hotărârea instanței de apel, de dizolvare a activității Asociațiilor. Ultima speranţă că instanţa de recurs ne va face dreptate a fost spulberată.


Practicanţii Falun Gong vor merge la CEDO

Deciziile adoptate, probabil la presiunea Ambasadei Chineze care îşi extinde persecuţia, încalcă grav dreptul la libera exprimare, libertatea asocierii, libertatea gândirii şi convingerii, și pune în pericol real activitatea voluntară a discipolilor Falun Gong din R. Moldova, de aceea pregătim materialele cât mai urgent pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Deși practicanţii și susținătorii Falun Gong au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de deciziile magistraţilor, protestul lor paşnic din faţa Curţii Supreme de Justiţie a rămas fără răspuns. Mai mult, la 23 februarie 2015 a fost anulată Expoziția de pictură ”Adevăr, Compasiune, Toleranță” vernisată cu ocazia Anului Nou Chinezesc, și iarăși datorită intervenției sfidătoare a Ambasadei Chineze la Chișinău care a făcut presiuni asupra conducerii Universității de Stat din Moldova.


Ce au autorităţile R. Moldova cu Falun Gong?

Protestele paşnice desfăşurate în faţa ambasadelor chineze din întreaga lume, alături de expoziţiile de pictură şi celelalte iniţiative de expunere a persecuţiei la care sunt supuşi practicanţii Falun Gong din China, nu au fost pe placul comuniştilor de la Beijing, cum se pare că nu este nici pe placul autorităţilor din Republica Moldova.

Falun Gong este o practică spirituală înrădăcinată în cultura tradiţională chineză, care de aproape 16 ani este persecutată de regimul dictatorial de la Beijing. Deşi promovează principiile adevăr, compasiune şi toleranţă, Falun Gong a fost interzisă şi reprimată violent după ce PCC a constatat că numărul aderenţilor ajunsese, în puţini ani, mai mare decât cel al membrilor săi.

Foarte apreciată în ţările occidentale pentru că promovează sănătatea şi moralitatea, practica a câştigat numeroase premii şi distincţii, iar fondatorul şcolii, domnul Li Hongzhi, a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Pace.

Practicanţii din cele peste 120 de ţări au răspuns întotdeauna paşnic valului de violenţă, încercând să expună atrocităţile la care sunt supuşi colegii lor din China, inclusiv recoltarea forţată de organe pe viu, pentru profit - o crimă care a revoltat o lume întreagă.

Recent Mihai Ghimpu, liderul PL a făcut o referire la colaborarea dintre conducătorii Partidului Democrat şi China: „La discuţii am auzit că ei au o înţelegere, un contract cu China, China comunistă. Am aflat acuma că ei nu sunt gata să facă reforme, ceea ce a fost confirmat de Lupu în cadrul unei emisiuni, şi vor să înlăture Fondul Monetar Internaţional, fără de care nu e Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, nu-i Banca Europeană pentru Investiţii. Ei vor să ia 2 miliarde de dolari de la chinezi, aşa cum a vrut Voronin în 2009. Astfel intențiile ascunse ale politicienilor, gradul înalt de corupere și interesul personal face doar să îndepărteze poporul moldovean de Uniunea Europeană şi să-l îndrepte spre China”, a mai adăugat Ghimpu.

În acest context procesele intentate și presiunile asupra aderenţilor Falun Gong din Moldova capătă un nou înţeles.

* * *

Facebook Logo LinkedIn Logo Twitter Logo Email Logo Pinterest Logo

Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa.