| Publicat la data: Sâmbătă, 21 Martie, 2009 |
|
O practicantă Dafa din America de Nord
Este toată lumea implicată în asta? Are fiecare practicant o înţelegere deplină a spectacolelor Shen Yun (Divine Performing Arts)? Maestrul ne-a spus, dacă îmi amintesc corect, cât de bine merge spectacolul este o reflecţie directă a cultivării fiecărui practicant. Înţelegerea mea este că fiecare trebuie să înţeleagă semnificaţia acestui spectacol şi să-şi pună toată inima în a lucra pentru şi a-l promova. Cunoaştem pe cineva care nu înţelege? Am avut o astfel de persoană în viaţa mea şi am muncit din greu să-l ajut să se ilumineze… Oricum, am scris următoarea relatare despre o poveste de copii care ar putea să ajute să-i încurajeze pe unii practicanţi care nu sunt implicaţi încă. Chiar dacă nu este Fa, povestea are paralele care probabil pot ajuta pe cineva să ajute pe cineva… Povestea urmează.
Când fiica mea era mică, ne plăcea să citim în special o carte a Dr. Seuss intitulată ‘Horton aude un Cine!’ (1954). Eroul este un elefant albastru pe nume Horton. Într-o zi fierbinte, pe când moţăia în junglă, i se pare că aude ceva venind dinspre un fir de praf de pe un trifoi. Descoperă în curând că sunetul reprezintă de fapt vocile care veneau dintr-un oraş în miniatură care se afla pe acel fir de praf. Aceasta a fost prima mea întâlnire cu fizica cuantică şi eu (şi fiica mea) am fost mirate. Un oraş pe un fir de praf?
Horton crede ce aude şi îşi dă seama că acest oraş (numit “Whoville” “Oraşul cine”) este în pericol, şi Horton trebuie să facă tot ce poate pentru a proteja oraşul. Bineînţeles, nici unul din animalele din junglă nu il crede pe Horton, şi el devine ţinta ironiei în junglă. La fel se întâmplă şi cu primarul oraşului Whoville de pe firul de praf care comunică cu “un elefant din cer”.
Un anume cangur decide că ea trebuie să ia acest lucru în mâinile ei şi să îl salveze pe Horton de propria nebunie, aşa că angajează un vultur rău să ia trifoiul (pe care se afla firul de praf) şi să zboare departe cu el… Voinţa lui Horton este neîmblânzită şi el aleargă după vultur, urmărindu-l zi şi noapte… Vulturul îl duce la un petic de trifoi de 100 de mile lăţime şi adânc şi scapă trifoiul acolo. Aceasta nu îl opreşte pe Horton care îşi face treaba şi începe să vorbească cu fiecare trifoi până când îl găseşte pe cel cu oraşul pe el. Şi, bineînţeles, în cele din urmă îl găseşte. Primarul îi spune că Whoville a fost în mare haos în timpul călătoriei în ciocul vulturului, haos plin de vânturi ca uraganele, cutremure, etc.
Horton duce trifoiul înapoi în junglă şi Mama cangur este atât de furioasă încât comandă ‘mulţimii’ să construiască o cuşcă pentru Horton, după care vor duce firul de praf şi îl vor arde în ulei. Deci, în timp ce Horton face totul în această dimensiune pentru a opri osânda lor ameninţătoare, primarul din Whoville face tot ce poate pentru a avertiza oamenii despre calamitatea ameninţătoare. Împreună decid că toată lumea din Whoville trebuie să facă cel mai tare zgomot pentru ca animalele din junglă să poată să le audă. Aşa că ei toţi bat tobe, urlă şi ţipă, şi practic fac tot ce pot pentru ca fiinţele mari din cealaltă dimensiune să le audă. Dar, cu nici un folos!
Horton îi spune primarului în miniatură “Nu toată lumea depune efort pentru această cauză – vieţile voastre sunt în pericol – trebuie să îi găseşti pe cei care nu contribuie!”. Primarul răspunde că toată lumea lucrează, toată lumea pune suflet în asta … Horton îi spune că acesta trebuie să nu fie adevărat, dacă toţi ar pune tot sufletul în acest efort, dacă toţi îşi înţeleg pe deplin soarta, numai atunci vor fi capabili să izbândească. “Găseşte-i!” ţipă el frenetic în timp ce animalele se pregătesc să fiarbă firul de praf. Primarul se repede prin oraş din casă în casă şi în sfârşit găseşte un băieţel care se juca cu un yo-yo. Îl ia şi îl duce în piaţa oraşului şi îl ridică sus în aer. Băiatul îşi adaugă vocea lui micuţă la celelalte, şi în acel moment vocile lor sunt auzite de animalele din junglă. Ziua este salvată şi ei trăiesc toţi “până la adânci bătrâneţi”.
Probabil că până acum paralelele din această poveste şi din povestea noastră sunt evidente. Potrivit înţelegerii mele, Maestrul ne-a spus că toată lumea trebuie să fie implicată în acest proiect al promovării spectacolelor DPA, cât de bine face un oraş sau nu este o reflecţie completă a fiecăruia dintre noi din acea zonă şi cât de mult ne-am pus sufletul în acest proiect sau nu. De aceea, trebuie să îi găsim pe cei care nu înţeleg acest lucru şi să îi ajutăm să înţeleagă.
Cunosc asemenea practicanţi care lucrează la alte proiecte dar par să nu înţeleagă că acesta este un proiect la care toţi trebuie să contribuim acum! Trebuie să îi ajutăm pe colegii noştri practicanţi să realizeze importanţa acestui proiect cât de curând posibil.
Aceasta este numai înţelegerea mea personală. Vă rog corectaţi-mă dacă nu sunt în Fa. Vă mulţumesc.
Ianuarie 2009
Rezumat:
Potrivit înţelegerii mele, Maestrul ne-a spus că toată lumea trebuie să fie implicat în acest proiect al promovării spectacolelor DPA. Am scris următoarea relatare despre o poveste de copii care ar putea să ajute să-I încurajeze pe unii practicanţi care nu sunt implicaţi încă. Chiar dacă nu este Fa, povestea are paralele care probabil pot ajuta pe cineva să ajute pe cineva.
Articolul se poate citi şi în limba engleză la adresa: http://www.pureinsight.org/node/5662
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa şi să nu efectuaţi modificări asupra textului.