|
Analiza interioară ar trebui să fie primul lucru pe care îl facem De către un practicant Falun Gong din Taiwan Am observat că de fiecare dată când nu mă simt în largul meu sau sunt nervos de purtarea unui alt practicant, începeam de fiecare dată să izbucnesc asupra lor, provocând un rezultat încins şi negativ. Pot să văd că toate acestea sunt cauzate de ataşamentele şi noţiunile mele. În "Lectura pentru practicanţii din Australia", Maestrul sugerează ca mai întâi să ne calmăm şi să ne analizăm înainte să propunem ideile noastre. Mi-am dat seama că doar prin analiza interioară putem să-l înţelegem pe celălalt cu compasiune. După ce înţelegem respectiva persoană, cuvintele noastre vor fi mai apropiate de adevăr, părerile noastre vor conţine mai multă toleranţă şi ei vor fi mai dispuşi să ne asculte. Mă gândeam la fetiţa mea. Odată nu a făcut prea bine, aşa că am certat-o cu un ton supărat. I-am spus chiar câteva cuvinte rele. Mai târziu după ce m-am calmat şi m-am analizat, am găsit că nu am avut perfectă dreptate. Mi-am dat seama că dacă facem lucruri fără compasiune şi toleranţă ceea ce spunem nu va mai fi adevărat. Deşi ar putea să sune că este adevărat şi corect la suprafaţă, cuvintele nu vor avea un efect bun pentru că ele vin dintr-un sentiment de nervozitate. Dacă o judec bazat pe rezultatele care se arată la suprafaţă, nu sunt corect cu ea. Nu ar trebui eu ca o mamă să fiu responsabilă pentru acest tip de comportament? Nu ar trebui să înţeleg că ar trebui să o preţuiesc şi ar trebui să fiu responsabilă pentru viaţa ei? După ce m-am gândit în felul acesta, toleranţa mea a crescut, şi am fost capabilă să îi suport lipsurile. Acestea au apărut din multe motive: unele din cauza ei, altele nu. Indiferent care este cauza, eu trebuia să fiu mai tolerantă şi să am mai multă compasiunea faţă de ea pentru a putea să o învăţ cu adevărat şi pentru a-mi vedea şi propriile greşeli în acelaşi timp. Ar trebui să ne purtăm la fel cu colegii noştri practicanţi şi ar trebui să ne mărim toleranţa când avem de-a face cu coordonatori. Când am mers la Manhattan, New York pentru a lua parte la câteva activităţi a fost pentru prima dată când a trebuit să coordonez un grup. Era vorba despre o reconstituire pentru trecători a metodelor de tortură folosite în persecuţie. Rolul acesta nu a fost de lungă durată, dar spre surprinderea mea a generat multe ataşamente de a mă poziţiona deasupra altor practicanţi. Acest eveniment în schimb mi-a dat şansa de a vedea presiunile adiţionale şi dificultăţile cu care se confruntă coordonatorii care trebuie să facă acest lucru un timp îndelungat. Ei (coordonatorii) s-au oferit voluntar să facă multe lucruri şi să depună mult efort. Ar trebui să le fiu recunoscătoare. Totuşi unii coordonatori fac atât de multă muncă încât nu au timp să studieze învăţăturile Falun Gong şi să se cultive pe ei înşişi. Mai mult, unii practicanţi îi admiră orbiţi pe unii coordonatori. Când se întâmplă acest lucru, ei aud prea multe laude şi încep să se considere deasupra altor practicanţi. Ei încep să se gândească că s-au iluminat la ceva mai ridicat decât alţii şi astfel ei sunt incapabili să ia în considerare sfaturi şi critici. Trebuie să fim toleranţi şi să vedem lucrurile din perspectiva altor oameni. Ar trebui să le spunem ce credem în mod sincer şi să schimbăm idei pe baza învăţăturilor Falun Gong. Apoi să lăsăm rezultate să vorbească pentru noi. Acesta este înţelegerea mea proprie, vă rog să îmi arătaţi care sunt lipsurile.
|