| Publicat la data: Luni, 18 Decembrie, 2006 |
|
Voi vorbi despre experienţele prin care am trecut în timpul îndelungatei mele căutări şi despre unele realizări în cursul practicii mele de cultivare.
În trecut, am mers în munţi de mai multe ori şi am încercat să practic cultivarea singur pentru a mă perfecţiona. Pentru a găsi un maestru iluminat am mers peste tot în China, de la munţii nordici la mările din sud, vizitând vechile temple. De asemenea, mi-am părăsit casa pentru a deveni călugăr, chiar stareţ, într-un templu. Pe lângă toate acestea am încercat multe feluri de Qigong. Apoi, în cele din urmă, am întâlnit această Fa (Lege) adevărată extrem de rar întâlnită, Falun Gong. Îndelungata şi dureroasa mea căutare, m-a făcut să înţeleg cu adevărat şi din toată inima că această Cale Măreaţă nu este uşor de găsit. De aceea, îmi voi continua cultivarea în această cale până voi atinge consumarea.
În copilărie, mi se întâmpla de multe ori fenomenul ciudat şi neobişnuit al sufletului meu care părăsea corpul. Privind cerul, deseori mă întrebam: “Cât de mare este cerul? Este nesfârşit?” Mai departe mă gândeam la deşertăciunea îngrozitoare a nimicului care se aşează asupra unei persoane la moarte, după o viaţă de doar câteva decenii.
Mai târziu, în viaţa mea aspră şi tulburată, îmi aminteam câteva momente frumoase din copilărie. Acelea au fost singurele dăţi când am fost fericit. Pe când aveam 10 ani, mama mea, şi apoi celelalte rude ale mele au murit una după cealaltă. De atunci, am simţit ca şi cum am căzut în marea furtunoasă.
În şcoala primară, după ce am auzit o poveste despre Lu Ban (un foarte faimos artist şi inventator din China antică; un semizeu în credinţa populară), am devenit conştient de ideea practicii de cultivare. Era doar o idee vagă; oamenii nu vorbeau deloc de cultivare în acele vremuri. Pentru mine era doar ceva care venea dintr-un loc aflat adânc înăuntrul meu. Uneori, la miezul nopţii intram într-o stare de linişte pură. Apoi experimentam dilatarea dimensiunii cosmice şi îmi vedeam rudele decedate întorcându-se să mă viziteze.
Mai târziu, crescând, practica de cultivare avea să devină un subiect de discuţie din ce în ce mai popular. De-a lungul anilor, am îndurat multe greutăţi în viaţă pe care nu le voi povesti aici. Dar voi descrie pe scurt unele dintre experienţele mele legate de cultivare. Prima dată când am mers la muntele Daxin Anlin în nord-estul Chinei, am cultivat acolo singur fără un învăţător. Cumva am atins în cultivare nivelul relativ înalt de “Corp Alb ca Laptele” şi am dobândit ceva putere sau Gong. Doar după ce am devenit practicant Falun Dafa am realizat că mulţi practicanţi Falun Dafa au fost capabili să atingă acel nivel doar în câteva zile. În timp ce mă aflam acolo, o persoană iluminată a venit să mă observe dar nu a îndrăznit să-mi fie maestru. Probabil că ştia că eram destinat să devin discipol Dafa.
Când am coborât de pe munte, întreaga Chină era inundată de diverse practici de Qigong. Am început să mă las purtat precum un balon cu aer cald de la un fel de Qigong la altul dar nici care nu-mi era destul de bun. Atunci m-am gândit că probabil trebuie să mă concentrez pe unul dintre ele astfel încât să iau ceva adevărat din el. Astfel s-a făcut că m-am dedicat unei anume şcoli de Qigong din Beijing. Dar curând aveam să aflu că umblau după faimă şi câştig material. Părea ca şi cum am căzut în grota maleficului. Când lucruri rele veneau la mine, eram îngheţat şi nu mă puteam mişca deloc. Din fericire, când se întâmpla aceasta, aveam gânduri drepte şi atunci eram în stare să scap. Dar după un timp, simţeam ca şi cum cădeam înăuntru şi apoi scăpam dintr-o grotă a maleficului doar pentru a cădea imediat în alta iar viaţa mea era în mod constant în pericol. Aceste experienţe reprezintă o parte din motivul pentru care preţuiesc acum Falun Dafa mai mult decât propria-mi viaţă.
După ce am căutat zadarnic un învăţător bun în jurul Beijingului, am călătorit în sud şi am întâlnit un Taoist în Lao-Shan. El îşi începuse cultivarea înghiţind Dani (tablete ale alchimiei) de la maestrul său. Aparţinea uneia dintre acele şcoli în care maestrul îşi transmite învăţăturile doar unui discipol. Atinsese un anumit nivel de deprinderi dar nu şi-ar fi împărtăşit cunoştinţele persoanelor din afară. Singurele lucruri care mă învăţa erau nişte tehnici superficiale pentru îmbunătăţirea sănătăţii. Atunci am mers înspre sud în provincia Jiangxi. Am urcat munte după munte, parcurgând aproximativ 160 de km. pe jos. Aproape că era să pic de pe stânci de câteva ori. Într-o zi la amiază, am ajuns la destinaţie. Speram să mă întâlnesc cu un călugăr foarte bătrân, având vârsta între două sute şi trei sute de ani. Deşi bătrânul călugăr nu se întâlnea de obicei cu străinii, a fost de acord să mă vadă. Pentru că nu îşi cultiva corpul, acest călugăr arăta înspăimântător de bătrân. Pielea sa era deteriorată mai presus de cuvinte, mâna avea o leziune mare care era strânsă cu benzi adezive iar pupilele îi erau dilatate, dar era încă viu. În arşiţa verii, acest călugăr bătrân era îmbrăcat într-un palton vechi plin de scame. Dacă vroia să se ridice şi să umble, trebuia să se ţină de ceva. La întâlnirea noastră, mi-a şoptit într-un dialect vechi cum dobândise înţelepciune. Apoi a întrebat: “Ai întrebări?” la care eu am răspuns: “Nu.” După puţin timp, călugărul mi-a făcut semn să plec şi mi-a dat o carte veche care vorbea despre cum să scapi de moarte. La acea vreme, eram deja la nivelul de sus al nivelului de mijloc al cultivării în Legea în Lumea Triplă aşa că nu i-am citit cartea.
Apoi am trecut printr-o perioadă de depresie dureroasă. Pierdusem atâţia ani zadarnic, căutând un maestru iluminat care să mă ajute să rezolv dilemele care îmi blocau progresul în cultivare. Pe de altă parte, nu mă puteam încadra nici în societate. Din moment ce nu gândeam lucrurile în acelaşi mod în care majoritatea oamenilor lumii le gândeau, părea să nu fie loc pentru mine în societatea umană. Era atât de dureros să fi prins atârnând la mijloc; mă întrebam când se va termina suferinţa mea.
Continuând să caut, am întâlnit pe cineva din Şcoala Zen Două-Degete în provincia Shandong. Acest bărbat a devenit maestru într-un tip de arte marţiale şi era capabil să se ţină în două degete cu capul în jos şi picioarele în sus. Putea de asemenea să spargă o cărămidă cu apa aruncată din gură. Dar el nu mă putea învăţa decât arte marţiale externe fără nici o cultivare internă aşa că învăţăturile lui nu erau foarte atractive pentru mine. În munţii Jiangxi, am învăţat alte tehnici ale artelor marţiale externe. Erau utile în felul lor dar nu mă puteau ghida în cultivarea de nivel înalt. Deci am renunţat la ele după o perioadă.
Pe atunci eram în agonie totală, fiind trecut deja prin atâtea vânturi şi geruri. Nu exista altă cale pentru mine decât să mă retrag pe un munte pentru a practica din nou cultivarea singur. De data aceasta am mers pe muntele Changbai. La acea vreme Falun Dafa începuse deja să se răspândească în societatea chinezească dar eu nu ştiam asta, mai târziu, după ce am devenit practicant Falun Dafa, Maestrul Li mi-a spus că o persoană divină mersese pe munte să mă vadă dar nu m-a putut lua ca discipol. A fost o perioadă plină de singurătate şi mizerabilă pentru mine, acolo pe acel munte.
Apoi mi-am abandonat toate posesiunile pământeşti şi am devenit călugăr în provincia Anhui. Originar, acest templu avuse în mod natural o Albie a Dragonului. Dar pentru ca templul să facă bani, fostul stareţ şi-a dat acordul pentru construirea unui hotel acolo pentru a atrage turiştii. Albia Dragonului a fost distrusă de construcţie şi spiritele rele au ţâşnit înăuntru şi au pus stăpânire asupra templului. Pentru că aveam intenţii curate în a deveni călugăr, neavând dorinţe pentru bani sau orice altceva, spiritele malefice dinăuntrul templului nu mi-au putut face nici un rău.
Într-o zi, la templu, am auzit deodată o voce care spunea ‘Falun Gong’. Cuvintele acestea au atins ceva adânc înăuntrul meu, dar asta a fost totul. Nu am văzut pe nimeni care să practice Falun Gong şi nici nu auzisem nimic despre cărţi. O altă jumătate de an a trecut şi m-am mutat la un alt templu. Acolo, o doamnă mi-a dat o copie a Falun Gong. Nu ne mai întâlnisem niciodată înainte. Ea mi-a spus că dintr-o dată a simţit un impuls inexplicabil de a vizita acest templu, aşa că a călătorit cu trenul multe zile pentru a ajunge acolo. În acest mod am ajuns în cele din urmă în contact cu Dafa. În momentul în care am deschis cartea am ştiut că mi s-a dat o comoară nepreţuită. După ce am terminat de citit, gândurile mele au fost: “Maitreya (Buddha viitor) a venit în lumea acesta! Trebuie să îl găsesc.” A fost exact ca în zicala chinezească: “Poţi toci o pereche de păpuci de fier, căutând, dar nu poate fi găsit; când vine timpul potrivit, eşti menit să găseşti.” Poate părea atât de uşor să găsesc în final ceea ce am căutat fără succes atât de mult timp, dar, când mă uit înapoi, realizez că nu a fost deloc atât de uşor.
Am descris pe scurt calea pe care am luat-o căutând Dafa. Nu am menţionat multele suferinţe pe care le-am indurat de-a lungul vieţii mele. De când eram copil, am avut de a face cu o nenorocire după alta. Pentru mulţi oameni, oricare dintre aceste nenorociri ar fi putut fi un motiv îndeajuns să se sinucidă. Dar aceste greutăţi m-au clădit în persoana care sunt astăzi şi mi-au lăsat o fundaţie solidă pentru a obţine Dafa. M-au ajutat să devin un cultivator credincios şi neclintit. Mulţi oameni nu realizează cât de norocoşi suntem să avem puţină interferenţă din partea spiritelor rele în cultivarea noastră Dafa. Aceste spirite malefice cauzează multe probleme în multe alte căi de cultivare. Maestrul Li se ocupă de toate acestea şi ne protejează tot timpul de-a lungul cultivării noastre. Singurul lucru pe care ni-l cere este să renunţăm la ataşamente. Aceasta a fost ceva de neimaginat în trecut.
După ce am devenit practicant Dafa, m-am întors la viaţa obişnuită normală pentru a practica cultivarea. Am ajuns în S.U.A. din cauza unei relaţii predestinate. Când m-a întâlnit în S.U.A., Maestrul Li mi-a spus: “Lasă la o parte orice noţiuni preconcepute pe care le ai. Altfel, ele vor deveni obstacole în cultivarea ta.” I-am luat cuvintele în inimă şi cultiv cinstit doar în Dafa. Maestrul spune în cărţile sale: “Pentru a vă spune adevărul, întregul proces al cultivării pentru un practicant va fi unul al abandonării constante a ataşamentelor umane.” Dacă cineva nu este parte din Dafa, nu va înţelege adevăratul sens al acestor cuvinte. Vreau să renunţ la toate noţiunile mele umane preconcepute astfel încât să devin parte integrată din Dafa. Doar când mi-am schimbat gândirea umană obişnuită şi mi-am descoperit sinele originar adevărat, pot fi cu adevărat propriul meu stăpân.
Sunt o parte din Dafa, chiar dacă sunt doar o mică particulă de praf în universul nesfârşit. Ştiu că procesul cultivării mele este în acelaşi timp un proces în care Dafa mă creează pe mine. La un nivel personal este ca şi când am ales să mă cultiv cu sârguinţă. Pentru Dafa, este ca şi cum ea alege şi ce metodă foloseşte pentru a mă crea. Dafa îmi dă viaţa, înţelepciunea şi tot ceea ce am.
Recent au apărut multe şcoli de Qigong; majoritatea umblă după bani şi faimă şi nu vor fi capabile să treacă testul timpului. În ceea ce priveşte Falun Gong, chiar după [şapte] lungi ani de persecuţie brutală şi încercare de eradicare a Falun Gong în China, marea majoritate a practicanţilor Falun Dafa, insistă în continuare în cultivarea lor. Practicanţii din China îşi sacrifică carnea şi sângele pentru a face apel paşnic pentru Dafa. Chiar şi atunci când sunt bătuţi crunt, ei nu numai că nu reacţionează înapoi, dar explică în continuare, cu răbdare, adevărul despre Falun Gong şi le spun oamenilor lumii că ‘Falun Gong este un lucru bun.’ Dacă nu ar fi fost o metodă de cultivare dreaptă, nimeni nu ar fi putut îndura o asemenea opresiune crudă. Din ce în ce mai mulţi oameni încep să înţeleagă şi să studieze Falun Gong în afara Chinei. Aceasta pentru că oricine are încă conştiinţă poate avea legătură cu principiile Falun Dafa: Adevăr – Bunătate – Toleranţă.
Puteţi tipări la imprimantă şi puteţi transmite toate articolele publicate pe Clearharmony, dar vă rugăm să menţionaţi sursa şi să nu efectuaţi modificări asupra textului.